Analiză Industria auto din România, în declin: peste 30.000 de locuri de muncă au dispărut, iar producția scade deşi în Europa crește

Industria auto din România pierde angajați și volum de producție într-un moment în care piața europeană a autoturismelor este în creștere. Peste 30.000 de salariați au dispărut din companiile analizate în perioada 2021-2025, iar producția locală de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026, în timp ce piața Uniunii Europene a crescut cu 5,7%.

Industria auto din România a înregistrat uin declin serios în ultimii patru ani Foto: Shutterstock

Datele sunt cuprinse într-o analiză realizată pe baza bilanțurilor a 2.325 de companii din lanțul auto românesc, dintre care 936 formează perimetrul principal analizat pentru anul 2025.

Imaginea rezultată este una diferită de cea sugerată de cifra de afaceri a sectorului. În perioada 2021-2025, cifra de afaceri a companiilor analizate a crescut nominal cu 35,1%, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei. În același timp, pe panelul constant format din 1.200 de companii prezente în toți cei cinci ani, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 de persoane, respectiv cu 13,7%.

Cu alte cuvinte, creșterea veniturilor nu s-a tradus în menținerea numărului de locuri de muncă.

România produce mai puține mașini, în timp ce piața europeană crește

În primele șase luni din 2026, înmatriculările de autoturisme din Uniunea Europeană au crescut cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2025. În România, producția de autovehicule a scăzut cu 12,7%.

La Mioveni, producția a fost cu 17,7% mai mică decât în primul semestru din 2025, în timp ce la Craiova scăderea a fost de aproximativ 7%.

În același timp, costul orar al muncii în industria prelucrătoare din România a crescut cu 64% între 2021 și 2025. Potrivit datelor prezentate în raport, energia industrială a costat în România, în a doua jumătate a anului 2025, cu 43% mai mult decât în Spania.

Raportul Infinexa arată că valoarea adăugată din industria auto se concentrează tot mai mult în zone precum bateriile, electronica de putere și software-ul. România nu are în prezent un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială.

Datele privind producția, costurile și structura industriei sunt prezentate în raport în contextul schimbărilor prin care trece industria auto europeană.

Peste 30.000 de salariați în minus în patru ani

Presiunea asupra industriei este vizibilă în primul rând în evoluția ocupării. La cele 1.200 de companii prezente în toți cei cinci ani analizați, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 între 2021 și 2025. Reducerea este de 13,7%, în timp ce cifra de afaceri a aceluiași perimetru a crescut cu 35,1%.

Cea mai mare parte a reducerii de personal s-a produs în rândul furnizorilor de rang 1 (companiile care livrează direct către constructorul auto componente sau sisteme care intră în automobil). În total, numărul salariaților companiilor analizate a scăzut cu 30.683 între 2021 și 2025, iar datele nu precizează câți dintre aceștia au fost concediați și câți au plecat voluntar.

În aceeași perioadă, marja netă a întregului perimetru analizat a coborât de la 2,07% în 2021 la 1,70% în 2025. La furnizorii de rang 1, marja netă a ajuns la 1,29%, iar aproximativ un sfert dintre companiile din această categorie înregistrau pierderi.

Da. Aș scoate interpretările de tipul „presiunea este amplificată”, „nu înseamnă că dificultățile există” și „acesta este motivul”, și aș lăsa succesiunea cifrelor să vorbească. Aș rescrie pasajul astfel:

Marjele mici și capitalul de lucru apasă furnizorii auto

Stocurile și creanțele furnizorilor de rang 1 au ajuns la 36,3 miliarde de lei în 2025, echivalentul a aproximativ 30% din cifra lor de afaceri. În același an, marja netă a acestor companii a fost de 1,29%.

Raportul arată că pierderea unei nominalizări pentru un nou program de vehicul, reducerea volumelor comandate de un constructor auto sau diminuarea numărului de schimburi la principalul client se numără printre factorii care pot afecta activitatea furnizorilor.

Puține companii auto au ajuns în insolvență

La 31 august 2026, 13 dintre cele 936 de companii analizate pentru 2025 se aflau în insolvență sau concordat preventiv. Dacă sunt incluse și companiile din baza de date aferentă anului 2024 care nu mai apar în perimetrul pentru 2025, numărul ajunge la 26 din 1.077 de companii, respectiv 2,4%.

Potrivit analizei, între primele semnale de deteriorare și deschiderea unei proceduri de insolvență poate exista un interval de șase până la 24 de luni. În industria auto, contractele multianuale și structura internațională a acționariatului pot prelungi acest interval.

Înaintea deschiderii unei proceduri pot apărea reduceri ale numărului de angajați, diminuarea investițiilor, restrângerea activității și consumarea capitalului de lucru.

La nivelul întregii economii, în România au fost deschise 303 proceduri colective în primul semestru din 2026, cu 39,6% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Datele naționale și cele referitoare la industria auto măsoară însă fenomene diferite și nu pot fi comparate direct ca rată de insolvență.

Da. Aici aș elimina mai ales formulările care trag concluzii („poate fi mai importantă”, „aduce și o problemă suplimentară”, „miza depășește”) și aș păstra strict ce spune analiza și cifrele pe care le oferă.

Semnalele urmărite înaintea insolvenței

Raportul enumeră mai multe semnale asociate cu perioada care precedă intrarea unei companii în insolvență: pierderea nominalizării pentru un nou program de vehicul, reducerea numărului de schimburi la principalul client, scăderea rezultatului operațional, creșterea rebuturilor fără compensare comercială, costuri de finanțare care depășesc marja operațională, amânarea lucrărilor de mentenanță și reducerea limitelor de credit comercial.

Analiza indică un interval de șase până la 24 de luni între primele semnale de deteriorare și deschiderea unei proceduri, în funcție de situația companiei.

În cazul furnizorilor auto, raportul menționează și schimbarea structurii tehnologice a industriei, cu o creștere a importanței unor domenii precum bateriile, electronica de putere și software-ul. Companiile care produc componente pentru tehnologii aflate în declin sunt nevoite să își asigure noi programe și clienți pe măsură ce contractele existente se apropie de final.

Scenariile privind locurile de muncă

În perioada 2021-2025, numărul salariaților din cele 1.200 de companii prezente în toți cei cinci ani analizați a scăzut cu 30.683, în timp ce cifra de afaceri a perimetrului a crescut nominal cu 35,1%.

Într-un scenariu în care reducerea numărului de angajați continuă cu 2%-3% pe an, analiza estimează o pierdere suplimentară de 12.000-18.000 de locuri de muncă până în 2028.

În scenariul pierderii unui model major de producție, estimarea indică 35.000-40.000 de locuri de muncă mai puține până în 2030 și o reducere cu 27%-36% a producției de autovehicule față de nivelul din 2025.

Potrivit analizei, industria auto generează în prezent aproximativ 2,2 miliarde de euro anual în venituri bugetare directe. În scenariul pierderii unui model major de producție, veniturile bugetare directe ar putea fi mai mici cu aproximativ 380-530 de milioane de euro pe an la orizontul lui 2030, iar exporturile ar putea scădea cu 2-3 miliarde de euro anual.

Baterii, electronică și software

Raportul analizează și schimbările tehnologice din industria auto, cu accent pe dezvoltarea unor domenii precum bateriile, electronica de putere și software-ul.

În România, industria auto este reprezentată în principal prin activități de producție și fabricarea de componente. În același timp, costul orar al muncii în industria prelucrătoare a crescut cu 64% între 2021 și 2025, iar energia industrială a costat în România cu 43% mai mult decât în Spania în a doua jumătate a anului 2025, potrivit datelor prezentate în raport.

Raportul notează că România nu are în prezent un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială.

Analiza are la bază datele de bilanț pentru perioada 2021-2025 și informațiile disponibile până în septembrie 2026 și urmărește patru verigi ale lanțului auto: constructorii și asamblatorii, furnizorii de rang 1, furnizorii de rang 2 și 3 și prelucrătorii de materie primă.