LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski afirmă că Ucraina are nevoie de „energie proaspătă”: atac cu drone la Belgorod
0În contextul speculațiilor privind demiterea comandantului șef al armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, președintele Volodimir Zelenski a afirmat în ultimul său discurs adresat națiunii că țara sa are nevoie de „forţă, energie proaspătă şi leadership” pentru a câștiga războiul cel târziu până la sfârşitul acestui an. Șeful statului ucrainean a anunțat totodată că discutat pe tema unor „pași de resetare” cu premierul Denîs Șmîhal, în timp ce unii soldați ucraineni au declarat pentru Reuters că sunt îngrijorați de înlăturarea lui Zalujnîi, dar depinde și de persoane cu care va fi înlocuit.
UPDATE Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că România trebuie să se pregătească pentru orice, fără să fie creată panică, la Digi24, subliniind că nu există pericolul extinderii războiului din Ucraina. Potrivit șefului Uniunii, toate țările trebuie însă să își pregătească populația. Detalii aici
UPDATE Parlamentul ucrainean a prelungit marţi cu încă 90 de zile, până pe 13 mai, legea marţială şi mobilizarea impuse după lansarea invaziei ruse.
În favoarea celor două legi introduse de preşedintele Volodimir Zelenski au votat o majoritate de două treimi dintre legislatori, au precizat mai mulţi deputaţi.
Totodată, au fost suspendate alegerile legislative şi prezidenţiale.
UPDATE Situaţia din orașul Avdiivka, vizat de câteva luni de o ofensivă rusă de mare amploare, este „pe alocuri critică” şi „foarte complicată, foarte tensionată”, a declarat marţi primarul Vital Barabaş.
Potrivit edilului din Avdiivka, oraș din regiunea Donețk, grupuri de sabotori şi cercetaşi ruşi se infiltrează în localitate, provocând ciocniri izolate pe străzi cu armata ucraineană.
„Nu înseamnă că totul este pierdut”, a subliniat primarul, în pofida faptului că armata rusă se „îndreaptă spre oraş” cu „forţe foarte numeroase”. Detalii aici
UPDATE Șeful spionajului militar ucrainean, generalul Kirilo Budanov, a solicitat Canadei cele 83.000 de rachete de atac la sol CRV7 pe care intenționează să le distrugă, relatează The Kyiv Independent.
Canada a scoz din arsenalul său circa 83.000 de rachete de atac la sol CRV7 și a selectat o companie privată pentru a le distruge într-una dintre bazele sale militare.
Într-un interviu acordat pentru Global News, generalul Budanov a declarat că aceste rachete ar putea fi utile Ucrainei și donarea lor i-ar scuti pe canadieni de costurile prevăzute pentru distrugere.
Potrivit șefului HUR, aceste rachete ar putea fi lansate de pe elicoptere de atac și din lansatoare terestre către tancurile și artileria invadatorilor ruși.
The Kyiv Post scrie că Ucraina a contactat Canada pe acest subiect și așteaptă o decizie. Detalii aici
UPDATE Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a dat asigurări marţi că remanierea militară şi politică aşteptată să aibă loc în scurt timp la Kiev nu va avea impact asupra relaţiilor cu aliaţii occidentali, relatează Reuters.
„Nu cred că vreo schimbare în guvern poate influenţa relaţiile noastre cu partenerii noştri”, a afirmat ministrul Kuleba la o conferinţă de presă comună la Kiev cu omologul său portughez.
Volodimir Zelenski a reiterat uni seara că are în vedere o „resetare” care va presupune înlocuirea unor oficiali de rang înalt şi care nu se va limita la sfera militară.
UPDATE Kremlinul depune tot mai multe eforturi pentru a normaliza discuțiile în Occident cu privire la o ipotetică împărțire a Ucrainei, constată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Potrivit analiștilor de la ISW, unii reprezentanți și propagandiști ai regimului de la Moscova încearcă să „exporte” teoria precum că Ucraina ar fi un „stat artificial”, așa cum a susținut anterior Vladimir Putin.
Noile eforturi în acest sens sunt depuse mai ales din 23 decembrie anul trecut, când surse de la Kremlin au emis ideea precum că Rusia și Occidentul ar putea împărți Ucraina, care ar urma să fie redusă la un stat „suveran” cu capitala la Liov, lângă granița cu Polonia. Această idee, un adevărat măr otrăvit, a fost preluată imediat de unii politicieni naționaliști din Europa Centrală. Detalii aici
UPDATE Autorităţile suedeze intenţionează să închidă ancheta privind exploziile care au scos din funcţiune gazoductele Nord Stream din Marea Baltică în 2022, scrie marţi presa germană preluată de Reuters.
Ziarele Suddeutsche Zeitung şi Die Zeit şi radioteleviziunile NDR şi WDR afirmă că procurorul care conduce ancheta din Suedia urmează să facă în curând anunţul oficial, scrie Agerpres.
„Voi lua o decizie mâine şi care va fi această decizie nu vă pot spune acum. Este coordonată din mai multe motive şi nu vă pot spune mai multe acum”, a declarat procurorul Mats Ljungqvist. Detalii aici
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat marți „neutralizarea” unei „rețele puternice” de spioni formată din cinci foști și actuali angajați ai serviciilor secrete ucrainene care acționau în beneficiul regimului de la Moscova. Detalii aici
UPDATE Sistemele de încălzire se defectează în iarna grea din Rusia, lăsând mulți oameni să înghețe în case. O mare parte din infrastructura din epoca sovietică necesită modernizare. Dar Moscova continuă să cheltuiască pentru războiul din Ucraina. Detalii aici
UPDATE Generalul Valerii Zalujnîi este văzut ca un erou de către majoritatea ucrainenilor, datorită faptului că victoriile uluitoare obţinute în 2022 în faţa Rusiei depăşesc în mintea multora dintre ei eşecul contraofensivei de anul trecut, reatează Reuters.
„Cred că această demitere nu ar fi potrivită acum, pentru că pe câmpul de luptă nu se schimbă comandanţii”, a declarat un comandant de unitate antitanc în vârstă de 31 de ani, care a cerut să fie citat cu numele său de cod, Tiger.
Alegându-şi cu grijă cuvintele, soldatul a spus că multe depind de cine îl va înlocui pe Zalujnîi. „Cei mai populari (comandanţi) sunt cei care sunt aici şi care luptă alături de băieţi, care stau în tranşee”, a spus el.
Potrivit lui Tiger, oricine ar fi la conducere ar trebui să asigure frontul cu trupe noi, care să-i înlocuiască pe soldaţii obosiţi, dar şi cu o cantitate mai mare de drone - ambele fiind cerinţe pentru care Zalujnîi a făcut presiuni. Detalii aici
UPDATE Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, a afirmat, în contextul unei vizite la Kiev, că Ucraina trebuie înarmată pentru a „înfrânge invazia” rusă şi a cerut Uniunii Europene să susţină Kievul atâta timp cât este nevoie şi „cu tot ce este nevoie”.
„Nu e doar o chestiune de timp. E o chestiune de cantitate şi calitate a livrărilor noastre. Şi este sigur că trebuie să facem mai mult şi mai repede, pentru că Ucraina trebuie să învingă”, a apreciat el.
Vizita de acum este a patra pe care o face Borrell în Ucraina de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022.
UPDATE Sprijinul pentru Ucraina va constitui punctul central al întâlnirii de vineri între preşedintele Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz, care soseşte la Washington după deblocarea de către Bruxelles a unui ajutor european vital pentru Kiev, în timp ce pachetul american rămâne în suspans, informează AFP.
UPDATE Vladimir Putin ar intenţiona să-şi prezinte programul electoral în cadrul discursului despre starea naţiunii înainte de așa-zisele alegeri prezidenţiale din martie, a dezvăluit marţi publicaţia rusă „Kommersant”.
Este de aşteptat ca discursul să fie pronunţat în intervalul dintre 23 februarie şi 8 martie, afirmă „Kommersant”, de obicei foarte bine informat, citând patru surse apropiate Kremlinului.
Așa-zisele alegeri prezidențiale din Rusia urmează să se desfăşoare pe parcursul a trei zile, între 15 şi 17 martie.
În discursul său, potrivit „Kommersant”, Putin va aborda obiectivele sale de război în Ucraina, suveranitatea Federației Ruse, situaţia economică şi socială, precum şi valorile familiei.
Putin comentează periodic toate aceste subiecte, iar de discursurile respective s-a folosit pentru a ataca Occidentul sau pentru a expune Rusia ca putere şi așa-zisele ei succese.
UPDATE Luminița Odobescu a declarat că Rep. Moldova este în prima linie a războiului hibrid orchestrat de Kremlin, confruntându-se în ultimii doi ani cu un val nemaiîntâlnit de destabilizări și provocări, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu omologul său moldovean Mihai Popșoi la București, aflat în prima sa vizită externă. Detalii aici
UPDATE Cunoscutul scriitor Boris Akunin este vizat de o anchetă pentru „răspândire de informaţii false” despre armata rusă şi „apel la terorism”.
Aceste acuzații au fost anunțate după ce Boris Akunin, Grigori Șalvovici pe numele său real, a fost inclus în decembrie pe lista „teroriștilor și extremiștilor” și în ianuarie pe lista „agenților străini”, catalogări împrumute de regimul Putin din sinistra perioada stalinistă.
Scriitorul, un critic al invaziei din Ucraina, este acuzat de „apel public pentru desfăşurarea de activităţi teroriste” şi „răspândire publică de informaţii false” despre armata rusă. Detalii aici
UPDATE Un responsabil de rang înalt al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a fost demis în urma punerii ilegale sub ascultare a jurnaliştilor unui site de investigaţii, relatează AFP şi Reuters, citând surse din cadrul SBU. Detalii aici
UPDATE Rusia a anunţat marţi dimineaţă că a dejucat un atac cu drone ucrainene lansat în cursul nopţii în regiunea Belgorod, la graniţa cu Ucraina, relatează AFP.
Un atac lansat de Kiev „cu ajutorul a şapte drone împotriva unor ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse a fost împiedicat”, a informat Ministerul Apărării rus pe reţeaua de socializare Telegram.
„Toate dronele ucrainene au fost interceptate” de apărarea antiaeriană locală, potrivit aceleiaşi surse, care nu a menţionat nici locul exact al atacului, nici eventuale pagube sau răniţi. Detalii aici
UPDATE Rusia este în război cu Vestul după ce a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina. Agresiunea Rusiei cere o nouă strategie de descurajare care, pe lângă înfrângerea Rusiei în Ucraina, să se reangajeze față de securitatea flancului estic al NATO, și să-și asume o acțiune concertată de contracarare a influenței rusești în societățile occidentale și la nivel global, se arată într-o analiză CEPA. Detalii aici
UPDATE Patru clădiri rezidențiale au fost avariate în orașul Gubkin, regiunea Belgorod, în urma unui atac al Ucrainei în care a fost utilizat un vehicul aerian fără pilot (dronă), relatează TASS.
UPDATE Un bombardier Su-34 al Forțelor Aerospațiale ale Federației Ruse a distrus un centru de comandă al Ucrainei în direcția Kupiansk, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, scrie agenția de presă de stat TASS.
UPDATE Rusia a lovit un hotel din regiunea Harkov în orelor 02.00, potrivit șefului garnizoanei din oraș, Serhii Melnik, care a cerut pe Telegram cetățenilor să rămână în adăposturi, scrie agenția de presă Unian.
UPDATE Ministerul român al Apărării exclude posibilitatea serviciului militar obligatoriu, dar există o preocupare cu privire la serviciul militar militar voluntar, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
„Serviciul militar obligatoriu este exclus. Nu există în momentul acesta nicio discuţie despre acest lucru. În ceea ce priveşte serviciul militar voluntar (...) există o nevoie de rezervă, orice armată îşi pune problema rezervei. A fost o perioadă când, pe bază contractuală, primind 30 % din soldă, două săptămâni pe an exista o anumită instruire şi se făcea o selecţie şi un concurs în care era asigurată această rezervă. În momentul de faţă, există o preocupare la nivelul ministerului pentru acest serviciu militar voluntar, care vine să satisfacă nevoia de rezervă, pentru că, în orice ţară din lumea aceasta există şi această preocupare, pentru a asigura rezerva armatei”, a spus Tîlvăr la Euronews. Detalii aici
UPDATE România și alte țări NATO vor exersa, în cadrul celui mai mare exercițiu militar de la finalizarea Războiului Rece, respingerea unui atac rusesc pe frontul estic al Alianței. La exercițiul din România, pentru că se ia în calcul inclusiv atacarea țării noastre, vor participa SUA, Germania, Polonia, Spania și Turcia, iar militarii vor folosi muniție reală cu obuziere de 152 și 155 milimetri, dar și sistemele HIMARS
În contextul Steadfast Defender 2024, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la finalizarea Războiului Rece, dar și pe fondul unui discurs tot mai belicos al Kremlinului, Alianța organizează în mai multe țări, printre care și România, „Dynamic Front 24“, în cadrul căruia vor avea loc trageri reale de artilerie pentru a se testa modul în care poate fi respins un atac al Rusiei. Detalii aici
UPDATE Nava amiral a marinei regale britanice HMS Queen Elizabeth a fost retrasă în ultimul moment din cel mai mare exerciţiu militar al NATO după Războiul Rece, Steadfast Defender, din cauza unor probleme tehnice, scrie Business Insider. Detalii aici
UPDATE Fost consilier special al președintelui Barack Obama și fost director senior pentru afaceri europene în Consiliul Național de Securitate în timpul administrațiilor Obama și Clinton, Charles Kupchan a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul” în ceea ce privește viitorul războiului din Ucraina. Detalii aici
UPDATE Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a declarat că Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru țara sa, afirmând că „atât Ucraina, cât și unele state NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare în zonă”. Detalii aici
ȘTIREA INIȚIALĂ Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a declarat, luni, că momentan nu există niciun pericol privind implicarea României într-un război, în condițiile în care suntem un stat membru NATO, dar trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Detalii aici
„Aţi văzut poziţiile reprezentanţilor conducerii PSD. Trebuie să fim responsabili în declaraţii şi populaţia să rămână liniştită, pentru că suntem membri NATO, suntem într-o zonă în care există, e adevărat, la graniţă un conflict, dar nu există un pericol iminent în România. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiţi pentru orice scenariu întotdeauna. Un stat responsabil e pregătit pentru orice scenariu, dar nu există un pericol iminent în acest moment cu privire la un război care să implice şi România mai mult decât e implicată oricum România în ajutarea Ucrainei. (...) Nu există niciun pericol de implicare a României într-un război”, a spus Simonis, după ce a fost întrebat dacă crede că este nevoie de un alt program de voluntariat pentru Armata Română. Detalii aici
Se încarcă comentariile...
