Inspecția Judiciară i-a răspuns unui clujean că este beneficiarul grevei magistraților pentru pensii: „E de-a dreptul sfidător”
0Inspecția Judiciară i-a răspuns unui clujean care a reclamat un judecător pentru refuz de a-i judeca dosarul din cauza „grevei” magistraților pentru pensii. Acestuia i s-a explicat că păstrarea pensiilor speciale are scopul de a-i garanta și lui drepturile și libertățile fundamentale.
Inspecția Judiciară a decis clasarea sesizării formulate de clujeanul Lucian Todoran împotriva judecătorului Unguraș Florin Beniamin de la Tribunalul Cluj. Sesizarea viza presupuse abateri disciplinare legate de amânarea soluționării unui dosar în contextul măsurilor de protest adoptate de Adunarea Generală a judecătorilor, în legătură cu proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
„Mi-a explicat judecătoarea-inspector care a soluționat sesizarea mea că, de fapt, eu sunt beneficiar al acțiunii de protest al judecătorilor (ce vizează umplerea sau non-golirea buzunarele lor) și că criticile mele sunt toate nefondate. În condițiile în care Inspecția Judiciară are nu doar posibilitatea să sancționeze judecători, ci și să dispună măsuri privitor la activitatea instanțelor (prin notă a inspectorului-șef), răspunsul pe care l-am primit e de-a dreptul sfidător”, a spus Todoran pentru „Adevărul”.
Todoran: „amânarea judecății este de facto grevă”
Lucian Todoran, în calitate de petent, a solicitat verificări cu privire la judecătorul Unguraș Florin Beniamin, invocând încălcarea exigențelor legale privind soluționarea cu celeritate a dosarului nr. 2177/117/2025. Acesta a reclamat fixarea primului termen de judecată cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de Codul de procedură civilă, refuzul nejustificat al preschimbării acestuia, ignorarea caracterului urgent al cererii și, în cele din urmă, refuzul magistratului de a soluționa cauza la termenul stabilit.
Petentul a susținut că amânarea judecății reprezintă o acțiune ce constituie „de facto grevă” și a criticat faptul că măsura nu a fost pusă în discuția părților, iar opoziția sa nu a primit nicio dezlegare. El a calificat omisiunea ca fiind un comportament procesual abuziv, cu încălcarea principiului contradictorialității, a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Todoran a solicitat extinderea verificărilor cu privire la o potențială ingerință a altor judecători în activitatea de judecată, argumentând că amânarea a fost dispusă în aplicarea unei hotărâri a unei adunări generale cu caracter administrativ, sindicalist și politic partinic. În opinia sa, dacă judecătorul a participat la respectiva adunare, ar fi fost incompatibil să judece ulterior cauza, pe care o considera urgentă, dar amânată pentru motive „bănești, sindicaliste și politice”.
Situația de Fapt a Dosarului
Dosarul nr. 2177/117/2025, având ca obiect o obligație de a face – comunicare informații de interes public (Legea nr. 554/2001), a fost înregistrat la data de 26 mai 2025 pe rolul Tribunalului Cluj. Prin rezoluția din 27 mai 2025, cererea a fost comunicată pârâtului. După depunerea întâmpinării la 23 iunie 2025, judecătorul, prin rezoluția din 24 iunie 2025, a dispus comunicarea acesteia reclamantului și a stabilit primul termen de judecată la 2 septembrie 2025. Instanța a respins cererea petentului de preschimbare a primului termen de judecată printr-o încheiere din 9 iulie 2025.
La primul termen de judecată, din 2 septembrie 2025, având în vedere Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Cluj nr. 3/26.08.2025 și faptul că obiectul cauzei nu se regăsea printre cele urgente exceptate de la amânare, s-a dispus amânarea judecății și acordarea unui nou termen la 28 octombrie 2025. Hotărârea nr. 3/26.08.2025 a Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Cluj a decis ca, începând cu data de 27 august 2025 și până la retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, să fie amânată soluționarea cauzelor, cu excepția celor cu caracter urgent, nominalizate la art. 3 din cuprinsul hotărârii pentru fiecare materie în parte.
Scopul grevei: „Să fie garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”
În urma verificărilor prealabile, Inspecția Judiciară a constatat că nu au fost evidențiate indicii ale săvârșirii vreunei abateri disciplinare. Inspecția a subliniat că adoptarea măsurilor în discuție la nivelul instanței nu echivalează cu manifestarea de convingeri politice sau desfășurarea de activități cu substrat politic.
În opinia Inspecției, protestul poate fi circumscris libertății de exprimare, recunoscută corpului profesional vizat de adoptarea unor măsuri legislative apreciate ca aducând atingere independenței puterii judecătorești. O simplă formă de protest față de măsuri ce vizează un subiect de interes general, cum ar fi noul proiect de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, nu implică manifestarea de convingeri de natură politică.
Forma de protest la care au recurs judecătorii nu poate fi definită ca o grevă în sensul legii, spune judecătoarea de caz, deoarece suspendarea activității a fost doar parțială și lăsată la aprecierea judecătorilor, care, în funcție de situația juridică, pot califica unele cauze ca fiind urgente și le pot soluționa.
„Este adevărat că activitatea judiciară desfășurată de judecători este subsumată înfăptuirii justiției, aceștia fiind obligați să asigure supremația legii, însă în egală măsură o justiție independentă și pe deplin funcțională este indispensabilă pentru toți participanții la actul de justiție. Prin măsurile stabilite în cadrul Adunării Generale a judecătorilor nu s-a urmărit vătămarea drepturilor justițiabililor prin refuzul soluționării acțiunilor aflate pe rol, măsurile adoptate fiind dispuse cu scopul de a proteja statutul magistraților, astfel încât să fie garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și parcursul democratic al societății românești, așa cum se desprinde și din preambulul hotărârii menționate”, a susținut Inspecția Judiciară.
Magistrații și-au continuat, de asemenea, atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, se mai arată în hotărâre.
Greva magistraților – o formă a libertății de exprimare
Inspecția Judiciară a argumentat că răspunsul corpului magistraților față de intervenția puterii legislative, care a culminat cu inițierea și adoptarea demersului legislativ privind modificarea statutului judecătorilor și procurorilor și reforma pensiilor de serviciu, se concretizează într-o formă a libertății de exprimare justificată pentru susținerea principiilor care dau conținut valorii profesiei de magistrat, protejării statutului magistraților și independenței justiției. Aceste precizări au fost făcute în contextul în care magistrații nu pot, conform legii, să intre în grevă.
Cu privire la celeritate, Inspecția a menționat că stabilirea primului termen de judecată în dosarul evocat a avut loc în prima ședință a completului de judecată, imediat după vacanța judecătorească. În perioada vacanței judecătorești se judecă doar pricinile cu caracter urgent, iar obiectul dosarului nr. 2177/117/2025 nu se regăsea printre cele stabilite ca având un atare caracter prin Hotărârea Colegiului de Conducere a Tribunalului Cluj nr. 93/29.05.2025. Simpla depășire a termenului de recomandare de 60 de zile prevăzut de art. 201 alin. (3) C. pr. civ. nu conturează premisele necesare pentru antrenarea răspunderii disciplinare, mai ales că la respectarea acestui termen nu se ia în calcul perioada vacanței judecătorești.
Amânarea judecății la primul termen, în considerarea măsurilor adoptate prin Hotărârea Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Cluj nr. 3/26.08.2025, nu poate fi echivalată cu un refuz al îndeplinirii îndatoririlor profesionale. Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Cluj a fost convocată în baza art. 55 alin. (4) din Legea nr. 304/2022 și art. 38 lit. a) din Legea nr. 305/2022, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de lege privind pensiile de serviciu și la măsurile necesare pentru protejarea statutului magistraților și a independenței justiției. Hotărârea adunării generale a instanței constituie un act administrativ unilateral, care se bucură de prezumție de legalitate, de autenticitate și de veridicitate.
Deoarece obiectul dosarului nr. 2177/117/2025 nu s-a regăsit în categoria celor urgente prevăzute a se judeca pe perioada protestului, judecata cauzei a fost amânată. Inspecția a precizat că, nefiind o măsură procesuală, ci una de ordin administrativ, amânarea judecății în contextul dat nu trebuia pusă în dezbaterea părților și, corelativ, nu trebuia dată o dezlegare concretă opoziției manifestate de petent.
Cât privește criticile referitoare la încălcarea exigențelor de imparțialitate, Inspecția Judiciară le-a considerat lipsite de fundament. Participarea judecătorului la adunarea generală nu l-a făcut incompatibil în cauză, neconturându-se premisele ca acesta să devină magistratul propriei cauze. Măsurile administrative adoptate la nivelul instanței sunt extrinseci actului de judecată din dosarul aflat în curs de soluționare și nu intervin în activitatea de judecată, fiecare magistrat rămânând suveran să soluționeze cauzele după încetarea sau suspendarea formelor de protest.
Decizia finală: „Greva, o simplă formă de protest”
„Adoptarea măsurilor în discuție la nivelul instanței nu echivalează cu manifestarea de convingeri politice ori desfășurarea de activități cu substrat politic, ci poate fi circumscrisă, astfel cum s-a arătat, libertății de exprimare ce trebuie recunoscută corpului profesional vizat de adoptarea unor măsuri legislative apreciate ca fiind de natură să aducă atingere independenței puterii judecătorești.
Totodată, o simplă formă de protest față de măsuri ce vizează un subiect de interes general, în concret noul proiect de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, nu implică și nici nu presupune manifestarea de convingeri de natură politică. Susținerile petiționarului rămân aprecieri pur personale, subiective, lipsite de orice bază factuală”, a concluzionat judecătoarea.
În aceste condiții, în urma verificărilor prealabile efectuate, Inspecția Judiciară a constatat că nu au fost evidențiate indicii ale săvârșirii vreunei abateri disciplinare. Prin urmare, în baza art. 45 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dispus clasarea sesizării formulate de petentul Todoran Lucian. Petentul are dreptul de a formula plângere la inspectorul-șef, în termen de 15 zile de la comunicare.
Se încarcă comentariile...
