Ultimul lider militant din lumea arabă. Cum a reușit Al-Houthi să eludeze serviciile de informații israeliene
0În ultimii doi ani, pe parcursul războiului din Fâșia Gaza împotriva grupării Hamas, Israelul a vizat cei mai puternici aliați ai mișcării palestiniene - gruparea Hezbollah și Iran. Dar liderul rebelilor houthi din Yemen, Abdulmalik Al-Houthi, a reușit să evite aceeași soartă, fiind perceput de susținătorii săi drept ultimul lider militant care luptă în continuare împotriva Israelului în Orientul Mijlociu.
Despre Abdulmalik Al-Houthi se știe că se ascunde în peșteri și nu apare niciodată în public - și probabil acest secret care îl înconjoară, în timp ce a beneficiat de sprijinul Iranului pentru a-și menține mișcarea rebelă la putere în Yemen, l-a ajutat să supraviețuiască atacurilor Israelului, SUA și, anterior, ale altor puteri regionale.
De mai bine de un deceniu de când e comandantul forțelor Houthi, strategia sa a fost să-și provoace adversarii mult mai puternici lansând atacuri îndrăznețe cu rachete, mizând pe faptul că aceștia ar avea mai mult de pierdut decât el.
Potrivit analiștilor, Al-Houthi nu se va opri, mai ales după ce războiul din Gaza i-a crescut vizibilitatea în lumea arabă, iar mulți îl percep drept ultimul și cel mai credibil apărător al cauzei palestiniene.
Rebelii houthi au lansat o campanie de atacuri asupra unei rute de transport vital pentru comerț în Marea Roșie - acesteau au continuat, sfidător, chiar în timp ce Israelul și lumea arabă își anunțau sprjinul pentru planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. Rebelii au încheiat un armistițiu cu SUA, dar au apucat până atunci să o atragă în încleștări periculoase.
Al-Houthi a subliniat că va respecta orice armistițiu semnat de Hamas, aliații săi palestinieni. Dar războiul cu Israelul probabil că va continua, rebelii houthi dând semnale că nu se vor opri. De altfel, ei au respins eforturile oficialilor din Egipt, Qatar și Arabia Saudită, în ultimele luni, de a-i convinge pe liderii houthi să înceteze să atace Israelul și navele din Marea Roșie
„Ei cred realmente în acest jihad pentru a înlătura Israelul de pe acel teritoriu”, a declarat April Longley Alley, o fostă diplomată a Națiunilor Unite care a interacționat cu conducerea Houthi.
Atenția globală l-a încurajat pe Al-Houthi, care, în discursuri aproape săptămânale transmise prin video dintr-o locație nedivulgată, s-a poziționat drept cel mai proeminent lider arab și musulman care apără cauza palestinienilor.
„Dacă lumea musulmană rămâne tăcută în timp ce palestinienii se confruntă cu exterminarea”, a spus el într-un discurs din martie, „acest lucru nu va face decât să încurajeze America și Israelul să comită și alte atrocități”.
Într-un sondaj publicat săptămâna trecută de Centrul Palestinian pentru Politici și Cercetare a Sondajelor, sprijinul palestinian pentru Houthi s-a dovedit mult mai mare decât pentru oricare miliții sau guverne regionale. De la începutul războiului, Al-Houthi a apărut pe afișe în Istanbul, Tunis și Teheran. În capitalele occidentale, tinerii au demonstrat împotriva războiului din Gaza cu mesaje de susținere a rebelilor.
Arsenalui rebelilor Houthi
Potrivit Națiunilor Unite, recrutarea în rândurile grupării a crescut dramatic în ultimii ani, numărând 350.000 de luptător la sfârșitul anului 2024, comparativ cu 30.000 în 2015.
Deși Houthii controlează doar aproximativ o treime din teritoriul Yemenului, o națiune săracă de 40 de milioane de locuitori, acesta înseamnă porturi, companii de stat și alte active economice care aduc grupării venituri anuale de până la 2 miliarde de dolari, potrivit cercetătorilor.
Vastul lor arsenal, o mare parte din acesta fiind furnizat de Iran, conține drone, rachete de croazieră, mine marine și bărci rapide.
Pentru adepții înrăiți, Al-Houthi, despre care se crede că are în jur de 45 de ani, este o figură paternă ce pretinde că se trage din profetul Mahomed. Rebelii au recrutat copii-soldați, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, totodată, au organizat „cursuri culturale” în capitala Yemenului, San'a, pentru adolescenți, în care aceștia sunt expuși la discursuri și scrieri care îi îndeamnă pe musulmani să respingă influențele occidentale și să sprijine cauza palestiniană.
„Credem în Abdulmalik”, a declarat pentru WSJ un tânăr care a participat la unul dintre aceste cursuri. „Suntem gata să urmăm ordinele lui, pentru că suntem convinși că sunt poruncile lui Dumnezeu.”
Participantul, care a devenit ulterior membru Houthi și a cerut să rămână anonim, a spus că s-a simțit puternic alăturându-se grupului.
„Porți o armă, conduci, iei decizii”, a spus el. „Uneori, ești chiar plătit sau ți se oferă un loc de muncă - ar putea fi ceva mai bun într-o țară precum Yemenul?”
Rebelii impun o conduită religioasă strictă și pedepsesc lapidare sau răstignire homosexualitatea. Totodată, houthi au închisori în care deținuții sunt torturați și ținuți în celule mici în care nu pot încăpea decât ghemuiți.
Cum i-a luat Israelul în vizor pe rebelii houthi
Până acum un deceniu, Al-Houthi și grupul său erau o forță nesemnificativă chiar și în Yemen, așa că nu erau băgați în seamă de serviciile secrete israeliene.
Odată cu ultimul război din Gaza, lucrurile s-au schimbat.
La sfârșitul lunii august, Israelul pare să fi reușit o breșă majoră de securitate, recepționând comunicații potrivit cărora guvernul Houthi urma să se întrunească. Câteva ore mai târziu, avioane de vânătoare israeliene au lovit o sală de conferințe din San'a, ucigând cel puțin 12 oficiali guvernamentali, inclusiv prim-ministrul și ministrul de externe, și rănindu grav alte persoane, potrivit rebelilor Houthi.
Israelul a declarat ulterior că în atac a fost ucis și șeful statului major.
Însă atacul nu a reușit să descurajeze grupul sau să-i afecteze vizibil capacitatea de a ataca Israelul.
Al-Houthi este obsedat de păstrarea secretulu locației sale și are întâlniri doar în adăposturi – prin videoconferință. Foștii diplomați care s-au întâlnit cu membrii mișcării Houthi au relatat că au fost nevoiți să renunțe la telefoane și au fost conduși pe străzi întortocheate, doar pentru a ajunge într-o cameră cu un computer: întâlnirea cu Al-Houthi era prin videoconferință, cu traducere, potrivit unor persoane familiarizate cu aranjamentele.
Povestea liderului houthi
Houthii au apărut actori importanți în Yemen, în vârful sudic al peninsulei arabe, în anii 1990.
Secta lor Zaidi, o ramură a islamului șiit, a condus nordul Yemenului vreme de aproximativ 1.000 de ani, până la lovitura de stat militară din 1962, care i-a înlăturat de la putere. Mulți Zaidi, care reprezentau aproximativ o treime din populația Yemenului, s-au simțit marginalizați.
Pe fondul acestui sentiment de nemulțumire, fratele mai mare al lui Al-Houthi, Hussein, a lansat o mișcare ce pleda pentru eliminarea influențelor occidentale și sprijinirea palestinienilor. Mișcarea a câștigat popularitate în rândul tinerilor care nu vedeau cu ochi buni guvernul yemenit, pe care îl vedeau ca fiind aliniat grupurilor musulmane sunnite rivale și care coopera cu Washingtonul în războiul împotriva terorismului.
Hussein a promovat, de asemenea, o nouă idee în rândul zaidiților, cea a unui singur lider, „Eminența Călăuzitoare”, aleasă de Dumnezeu să conducă. Anterior, imamii zaidi își câștigaseră rolul de lideri prin statutul lor de savanți. Hussein a importat ideea din Iran, unde ayatollahul Ruhollah Khomeini a condus o revoluție în 1979 după care a devenit atât liderul țării, cât și cea mai importantă figură religioasă.
În 2004, Hussein a fost ucis în ciocniri cu forțele guvernamentale. Abdulmalik, pe atunci având doar puțin peste 20 de ani, avea o constituție firavă și era un tânăr tăcut, astfel că îi lipseau o parte din acele calități masculine consideraye necesare pentru conducerea societății tribale din Yemen, potrivit lui Ali al-Bukhaiti, un fost purtător de cuvânt al grupării Houthi, care a părăsit gruparea în 2015 simțindu-se dezamăgit de acțiunile acesteia și care acum locuiește în Marea Britanie.
Însă Al-Houthi s-a remarcat prin regruparea adepților lui Hussein în peșterile din jurul fortăreței din Sa'dah, nordul Yemenului, precum și prin conducerea războiului de gherilă împotriva forțelor superioare ale guvernului. De asemenea, a îmbrățișat ideea că este un succesor al Profetului, desemnat de Dumnezeu.
„El conducea bătăliile în persoană”, a explicat Bukhaiti, care nu era membru la acea vreme, dar a auzit povești despre ascensiunea lui Al-Houthi. „Acesta a fost momentul în care oamenii au început să creadă: «Hei, tipul ăsta a fost ales de Dumnezeu»”.
Câțiva ani mai târziu, în timpul haosului creat de Primăvara Arabă, houthii au preluat controlul total asupra provinciei Sa'dah.
În acea perioadă, Jamal Benomar, trimisul special al ONU în Yemen între 2011 și 2014, a fost unul dintre puținii diplomați străini care l-au întâlnit personal pe Al-Houthi. Prima dată a fost într-un adăpost din Sa'dah, care fusese bombardat de forțele guvernamentale yemenite, și drept urmare se afla într-o stare precară și un număr neobișnuit de mare persoane fuseseră amputate, a spus Benomar. Luptătorii Houthi purtau sandale și aveau puști Kalașnikov vechi, a spus el.
Al-Houthi nu călătorise mult în străinătate – și nici măcar în Yemen – dar era matur pentru vârsta lui și foarte politicos, a spus Benomar, care în prezent este președintele Centrului Internațional pentru Inițiative de Dialog ( New York).
„Era șeful unei miliții înrăite, dar era foarte amabil și avea un comportament blând”, a spus el.
Sprijinul Iranului
Comportamentul exterior a lui Al-Houthi ascundea însă o tendință strategică - și nemiloasă - care l-a determinat să se conecteze mai strâns cu susținători care ar putea facilita ascensiunea grupării.
Iranul își clădea la acea vreme o rețea regională de aliați și, inițial, i-a sprijinit pe Houthi cu arme și transferuri de bani, potrivit lui Bukhaiti, fostul purtător de cuvânt. În următorul deceniu, Iranul avea să investească sute de milioane de dolari pentru a sprijini militanții cu arme, combustibil și bani, potrivit Departamentului de Stat.
În 2014, au preluat controlul asupra orașului San'a, capitala Yemenului. Îngrijorați în privința unui aliat șiit al Iranului în peninsula arabă, o coaliție de țări arabe sunnite condusă de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite a intervenit, lansând atacuri aeriene menite să restabilească controlul guvernului.
Susținut de Iran, Al-Houthi a rezistat presiunii, ripostând în același timp împotriva Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite cu ajutorul tehnologiei ieftină a dronelor și rachetelor. Deși au fost în mare parte interceptate, proiectilele sale au amenințat instalațiile petroliere, principalele surse de finanțare ale adversarilor săi.
Oficialii saudiți spun că au lansat peste 145.000 de misiuni de luptă și recunoaștere deasupra Yemenului pe parcursul a trei ani, însă nici așa nu au reușit să-l scoată pe Al-Houthi din peșteri. ONU a mediat în cele din urmă un armistițiu susținut de Arabia Saudită, care trebuia să avanseze spre într-un acord mai amplu de partajare a puterii între houthi și alte facțiuni yemenite. Însă discuțiile au stagnat.
Când a început conflictul din Gaza, Al-Houthi a început să lovească navele comerciale din Marea Roșie și Tel Aviv, într-un gest de solidaritate a grupării cu Hamas și palestinienii. Profilul houthilor a crescut brusc la nivel mondial.
Aproape imediat, mediatorii arabi care voiau un armistițiu în Gaza au intrat în contact diplomatic cu rebelii, pe care îi suspectau că încurajează Hamas să refuze concesiile în vederea unui armistițiu. Egiptul, afectat de scăderea veniturilor pe măsură ce tot mai puține nave traversau Marea Roșie și Canalul Suez, avea și un motiv financiar.
Oficialii egipteni i-au găzduit în repetate rânduri pe houthi la Cairo, cerându-le să oprească atacurile încărcăturile și oferindu-le sprijin pentru ca grupul să obțină favoarea diplomatică a SUA. Însă mesajul transmis de Al-Houthi a fost mereu același: va dezescalada doar dacă Israelul își va opri războiul din Gaza.
Potrivit oficialilor omanezi implicați în negocierea armistițiului, houthii erau dornici să se angajeze în discuții, după ce SUA bombardase zonele controlate de houthi afectând grav infrastructura. Însă în cele din urmă SUA au încheiat singure un armistițiu.
Când Israelul a pornit campania de atacuri aeriene împotriva Iranului în iunie, Al-Houthi a fost singurul liderul din grupul extins de aliați regionali ai Teheranului care a fost în măsură să riposteze. Hezbollah-ul libanez le-a spus diplomaților arabi că se va opri după confruntarea devastatoare avută cu Israelul
Al-Houthi nu numai că a lansat rachete asupra Israelului, dar a promis că va escalada conflictul cu statele arabe dacă acestea ajută armata israeliană, potrivit mediatorilor arabi care au primit mesajul.
Oficialii israelieni apreciază că și după ce se încheie războiului din Gaza, se așteaptă ca houthii să rămână o provocare semnificativă și un obiectiv de interes pentru aparatul de informații.
„Abdulmalik al-Houthi se consideră un lider ales de Dumnezeu”, a subliniat Mohammed al-Basha, un analist din SUA specializat în Yemen. „Seria de victorii pe câmpul de luptă ale rebelilor houthilor nu a făcut decât să întărească această percepție.”
Se încarcă comentariile...
