Exclusiv „Apărare pe bani grei”. Strategia SUA cere Europei să plătească pentru securitate, altfel rămâne pe cont propriu
0Pentru o țară precum România, care a mizat constant pe parteneriatul strategic cu SUA, Strategia de Apărare a administrației Trump este un semnal de alarmă, spune politologul Sergiu Mișcoiu.
Administrația Trump a publicat vineri, 5 decembrie, noua Strategie de securitate națională, un document de 33 de pagini cu un puternic caracter naționalist, care anticipează „declinul civilizațional” al Europei, pledează pentru oprirea „migrațiilor în masă” și reafirmă obiectivul „supremației americane” în America Latină, potrivit unei analize internaționale.
„În tot ceea ce facem, punem America înainte de toate”, notează Donald Trump în prefața documentului, menționând necesitatea de a „proteja țara împotriva invaziilor”.
Strategia anunță intenția SUA de a pune capăt „epocii în care SUA susțineau întreaga ordine mondială, precum Atlas”, marcând o distanțare de rolul global asumat după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Agenției France Press,
Documentul avertizează că, „dacă tendințele actuale continuă, continentul european va fi de nerecunoscut în 20 de ani”, pe fondul unor politici pe care Washingtonul le consideră destabilizatoare: migrație masivă, cenzura libertății de exprimare şi reprimarea opoziției politice și scăderea natalității. SUA acuză și o „pierdere a identităților naționale” în Europa.
Documentul ar pune sub semnul întrebării viitorul NATO, întrebându-se dacă statele membre care vor deveni „majoritar non-europene” vor mai împărtăși aceeași viziune asupra alianței.
În plus, raportul face ajutorul militar american explicit dependent de concesii comerciale și alinierea politicilor comerciale.
Mișcoiu: „Dacă Europa dorește sprijin și apărare în continuare, va trebui să plătească pentru asta”
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, explică pentru „Adevărul” ce efect are această strategie pentru securitatea României și ce ar trebui să facem.
Profesorul sintetizează schimbarea privind securitatea internațională: „Documentul este bine construit, limpede și, chiar dacă nu ne convine, pune Europa în fața unei realități: America va analiza strict ce primește în schimbul sprijinului ei.”
Una dintre mutațiile majore surprinse în strategie este trecerea către o politică externă dominată de tranzacționsm. Mișcoiu subliniază că această logică este „principală trăsătură a noii politici externe americane”, iar mesajul implicit este clar: „Dacă Europa dorește sprijin și apărare în continuare, va trebui să plătească pentru asta”.
În plus, axa de competiție strategică se deplasează decisiv spre Asia: „Concurența cu China este elementul central al strategiei. Lumea vestică relevantă pentru SUA este cea de la vest de Statele Unite, nu cea europeană.”
Pentru europeni, inclusiv pentru România, consecințele sunt uriașe. Unde strategiile americane anterioare vorbeau despre „apărarea cu orice preț a aliaților europeni”, noul document nu mai conține asemenea angajamente ferme.
„Acum, umbrela americană are o bază doctrinară care spune limpede că nu va funcționa așa cum ne-am obișnuit să credem.”
Sfârșitul relației speciale SUA- România
Strategia americană, paradoxal, validează discursul european despre nevoia de autonomie. „Suntem în fața unei decizii formale: trebuie să facem totul pentru a ne apăra împreună cu partenerii europeni, să ne creștem reziliența colectivă și să consolidăm autonomia strategică”, afirmă profesorul.
Mesajul este întărit într-o manieră neobișnuit de directă: „Nu avem niciun fel de garanție oferită în mod formal de Statele Unite ale Americii.”
Pentru o țară precum România, care a mizat constant pe parteneriatul strategic cu SUA, această formulare este un semnal de alarmă, spune Mișcoiu.
În dezbaterea publică românească persistă ideea că Bucureștiul ar avea o relație privilegiată cu Washingtonul, însă noua strategie demontează această percepție.
Profesorul explică: „Garanțiile acestea care apar acum sunt garanții care țin de interesul efectiv al Statelor ale Americii ca investitor, ca factor stabilizator, ca apărător al propriilor sale interese în Europa. Ieșim din paradigma în care Europa era protejată de Statele Unite în virtutea unor idei, principii. Documentul arată că promovarea democrației liberale, a ordinii instituționale mondiale și alte asemenea principii existente anterior, acestea toate sunt reconsiderate și schimbate cu un comportament strategic pragmatic al Statelor Unite care își apără eventualele interese pe care le au în toate țările lumii, inclusiv în România. Statele Unite își urmăresc propriile interese. Dacă a coopta Rusia într-o alianță anti-China servește interesului american, atunci aceasta va fi direcția.”
Pe ce va cheltui România 5% din PIB
Această schimbare de paradigmă plasează Europa într-o zonă de incertitudine strategică. Garanțiile americane devin condiționate, iar condițiile sunt politice, financiare și ideologice. „Garanțiile depind de opinia pe care o va avea America în momentul respectiv. Nu există promisiuni automate”, subliniază expertul.
Un alt element controversat al documentului este solicitarea ca statele NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare. Întrebarea este: vom fi apărați dacă vom investi 5% din PIB pentru apărare sau acest lucru este condiționat de cumpărarea de armament american?
„Amândouă chestiunile trebuie luate la pachet. Nu cred că este de conceput ca SUA să garanteze securitatea Europei în măsura în care statele europene își consolidează ele însele propria lor apărare prin forțe proprii și prin cheltuieli cu industria de armament europeană. Este o invitație directă de a cumpăra din Statele Unite ale Americii, inclusiv cu un control din partea Statelor Unite ale Americii privind, de exemplu, avioanele și direcțiile pe care le iau și misiunile pe care le desfășoară aceste avioane. Deci, practic, totul ține de cheltuieli pe care le vor face europenii în legătură cu americanii. Americanii vor vinde, vor înzestra, vor asigura mentenanță, vor fi cei care monitorizează, iar europenii trebuie să plătească și cred că, din punctul de vedere al lui Trump - și acest lucru transpiră în această strategie - e vorba nu de mărunțiș, ci de sume mult mai importante care merg în direcția aceasta”, explică Mișcoiu.
Logica e clară: dacă europenii plătesc, americanii rămân prezenți. Dacă nu, Washingtonul nu garantează nimic.
Dar prezența americană nu este doar militară – este și industrială. „Lovirea intereselor americane într-un eventual conflict ar împinge SUA spre apărarea României. Doar în acest sens putem interpreta garanțiile”, arată MIșcoiu.
Deși strategia nu nominalizează state în mod direct, profesorul observă o relație specială între Washington și Varșovia: „Față de Polonia există o atitudine mult mai apropiată, din motive istorice, pragmatice și ideologice.”
Polonia a cumpărat masiv armament american, a întreținut un lobby puternic în Congres și a cultivat o apropiere ideologică cu administrația Trump: „Era Trump înseamnă prioritizarea celor care 'îți cântă în strună' și critica celor care nu sunt pe aceeași linie.”
În contextul negocierilor privind programul SAFE – strategia europeană de înarmare – profesorul atrage atenția că România are o marjă de manevră limitată.
„Dacă fiecare țară își face propriile achiziții, fără coordonare europeană, programul va fi un eșec. Vom avea aglomerări în anumite domenii și lipsuri majore în altele.”
Cu alte cuvinte, achizițiile haotice ar putea slăbi chiar acel sistem de apărare pe care Europa este obligată să-l construiască.
„Nu mai avem altă șansă decât aceea de a consolida apărarea comună europeană”
Poate cel mai sensibil punct se referă la mesajul transmis Rusiei. Potrivit profesorului, documentul poate fi interpretat la Moscova ca o încurajare indirectă:
„Dacă într-o doctrină americană se vorbește despre restabilirea stabilității strategice cu Rusia, aceasta va citi că are mână liberă în anumite zone.”
Formulările strategiei sugerează că Washingtonul evită să se implice mai profund în conflictul din Ucraina într-o perioadă în care competiția cu China este prioritară.
„Rusia va ridica acest document ca pe o operă de artă”, spune sarcastic profesorul, indicând că Moscova ar putea interpreta textul ca legitimare a propriilor ambiții.
Noul document strategic american nu este doar o schimbare de nuanță, ci o pivotare geopolitică. Europa este invitată – sau forțată – să crească masiv cheltuielile de apărare, să își consolideze industria militară și să-și asume propria securitate.
Mesajul esențial a fost astfel rezumat de Mișcoiu: „Nu mai avem altă șansă decât aceea de a consolida apărarea comună europeană. Protecția automată a dispărut. Suntem într-o altă logică.”
Se încarcă comentariile...
