Cum a reușit China să înverzească deșertul
0China continuă într-un ritm susținut una dintre cele mai ample campanii de împădurire din lume, un efort început în urmă cu aproape jumătate de secol și extins constant până în prezent.

Programul „Three-North Shelterbelt”, lansat în 1978 și cunoscut astăzi drept „Marele Zid Verde”, se întinde pe 13 provincii din nordul Chinei. Scopul său este combaterea deșertificării și a eroziunii solului în unele dintre cele mai aride regiuni ale țării, scrie Newsweek.com.
De ce este important
La un an după lansarea programului, autoritățile chineze au declarat ziua de 12 martie drept Ziua Națională a Plantării Copacilor. Potrivit guvernului de la Beijing, între 1982 și 2021, cetățenii chinezi au plantat aproximativ 78 de miliarde de arbori.
Astăzi, pădurile acoperă aproape 25% din suprafața Chinei, conform statisticilor oficiale – un rezultat atribuit deceniilor de împădurire și refacere a terenurilor degradate. Autoritățile spun că aceste eforturi contribuie la absorbția carbonului, parte a strategiei climatice a Chinei, și creează locuri de muncă în sectoarele legate de silvicultură.
Ce trebuie știut
Deșertul Kubuqi, al șaptelea ca mărime din China, se întinde pe peste 14.000 de kilometri pătrați în regiunea autonomă Mongolia Interioară. Mult timp, acesta a fost o sursă majoră de furtuni de nisip, degradare a solului și pierderi economice pentru comunitățile din apropiere.
Încă din anii 1950 și 1960, autoritățile locale, sprijinite de stat, au început să construiască stații de control al nisipului și perdele forestiere de-a lungul marginii nordice a deșertului. Astăzi, zona este remodelată inclusiv prin instalarea de parcuri solare de mari dimensiuni, prezentate de oficiali drept o soluție cu beneficii multiple: protecția mediului și producerea de energie curată.
În ultimii cinci ani, China a reabilitat peste 36 de milioane de hectare de teren, inclusiv prin crearea a milioane de hectare de păduri noi – o suprafață comparabilă cu cea a provinciei Fujian din estul țării, potrivit datelor oficiale recente.
Un alt exemplu este pădurea Saihanba, din nordul provinciei Hebei, aproape de granița cu Mongolia Interioară. Odinioară bogată în păduri și faună, zona a devenit un platou arid în urma defrișărilor și incendiilor. Din 1962, un proiect susținut de stat a transformat-o într-o rezervație naturală de aproape 77.000 de hectare, datorită muncii a trei generații de silvicultori.
În 2017, Programul ONU pentru Mediu a estimat că pădurea Saihanba furniza anual aproape 140 de milioane de metri cubi de apă curată pentru Beijing și Tianjin și producea aproximativ 550.000 de tone de oxigen.
Cu toate acestea, provocările rămân semnificative. Regiunile din nordul, nord-vestul și nord-estul Chinei reprezintă 45% din teritoriul național și concentrează 84% din suprafața afectată de deșertificare.
Pe parcursul a patru decenii, împădurirea a extins suprafața forestieră cu peste 310.000 de kilometri pătrați și a refăcut aproape 850.000 de kilometri pătrați de pajiști. Potrivit datelor guvernamentale publicate în ianuarie, gradul de degradare a pajiștilor a scăzut de la 85% la 70%.
Ce spun oficialii
„China a înregistrat cea mai mare și cea mai rapidă creștere a suprafețelor verzi din lume”, a declarat Liu Guohong, directorul Administrației Naționale pentru Silvicultură și Pajiști, la o conferință de presă în septembrie.
La aceeași conferință, ministrul resurselor naturale, Guan Zhi’ou, a afirmat că „China se numără printre puținele țări din lume care au înregistrat o creștere netă a suprafețelor de mangrove”.
Guvernul chinez continuă să susțină masiv programul „Three-North Shelterbelt” și își propune să finalizeze proiectul până în anul 2050. Dacă obiectivele vor fi atinse, acesta ar putea deveni una dintre cele mai ample intervenții de restaurare ecologică realizate vreodată.























































