Articole scrise de Remus Florescu

Având în vedere evidenta relație tensionată dintre SUA și România, Iulia Joja, expertă în relații internaționale care activează la Washington, analizează ce poate Nicușor Dan pune pe masa administrației Trump: raportul privind alegerile anulate, mineralele rare, miliardul pentru Consiliul Păcii.

În ultimele zile au apărut discuții la nivel guvernamental despre posibila eliminare sau reducere a normei de hrană pentru militari, dar și pentru ceilalți bugetari care beneficiază de acest drept. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu susține că măsura afectează angajamentele NATO ale țării.

Cifrele INS privind recesiunea tehnică au venit în confirmarea a ceea ce mediul de afaceri a resimțit în ultimii doi ani, explică Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia. El subliniază importanța eficientizării activității statului.

Magnatul Elon Musk a susținut, zilele trecute, că datorită AI munca va fi opțională în următorii 10-20 de ani. RAND, instituție de cercetare din SUA, arată însă că AI ratează prea multe dintre lucrurile esențiale de care am avea nevoie pentru a avea încredere în caz de utilizare robustă.

La Conferința de la München s-a conturat noua structură de securitate a Europei, cu Germania care investește sute de miliarde de euro pentru a-și crea cea mai mare armată de pe continent și negociază cu Franța un posibil transfer de tehnologie nucleară, susține cercetătoarea Dana Trif (UBB).

Securitatea în Marea Neagră și în Marea Mediterană va fi coordonată de Italia, după ce SUA au renunțat la șefia Comandamentului NATO din Napoli, în contextul reducerii implicării americane pe continentul european. Trei generali români cu experiență NATO ne explică efectele acestei decizii.

Președintele Nicușor Dan nu a mers la conferința de la Munchen pentru că o eventuală prezența într-o zonă de marginalizare este mai puțin de dorit, susține profesorul Sergiu Mișcoiu. El explică de ce Maia Sandu a reușit să marcheze întâlniri bilaterale cu șeful NATO și cu secretarul de stat al SUA.

Participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliului Pǎcii de la Washington marchează un punct de cotitură pentru administrația de la Cotroceni, însă succesul acestui demers depinde de transformarea unei decizii tardive într-o ofensivă diplomatică regională, spune analistul Gabriel Done.

Industria IT și auto, care au tras înainte economia României anii trecuți, anunță un val de disponibilizări pentru 2026. Expertul HR Doru Șupeală explică ce putem face pentru a ne păstra slujba în 2026 și semnalează lipsa de strategie: nu știm ce vor lucra românii în următorii 5 ani.

Analistul în securitate Hari Bucur-Marcu traduce mesajul transmis Europei de secretarul de stat american Marco Rubio, la Conferința de Securitate de la Munchen. Dincolo de limbajul diplomatic, discursul oficialului american este extrem de dur.

Mesajul public al medicului român Iuliu Torje, stabilit în Germania, către premierul Ilie Bolojan a reaprins una dintre cele mai sensibile teme publice: poate statul să își „lege” medicii de țară, dacă le-a plătit studiile?

„Ne plângem că trăim o criză a valorilor. Nici gând. Tinerii de astăzi au modele, iată pe Lele și pe Albert NBN, cel care a înjurat România la Beach, please”, scrie psihologul Mihai Copăceanu. El descrie un bal pentru liceeni la care a văzut băieți și fete care consumaseră prea mult alcool.

Transparency International recomandă câteva inițiative legislative pentru a rezolva problema corupției în România. Profesorul Sergiu Bogdan susține că nu legile sunt problema, ci faptul că procurorii șefi sunt numiți de politicieni, dar și componenta culturală a corupției din România.

Trump a suprimat programele anticorupție, pentru ca oamenii de afaceri să profite de specificul cultural al țărilor în care sunt prezenți. Corupția din România, în acest context, nu ar speria direct investitorii, însă există un pericol și mai mare, spune profesorul Cristian Pîrvulescu.

The Guardian scrie despre România că a reușit să decupleze creșterea economică de poluare mai rapid decât oriunde altundeva în Europa și, poate, chiar în lume.

Valul de dezinformare privind „flota din umbră” a Rusiei sugerează că Kremlinul devine din ce în ce mai nervos în privința capacității sale de a ocoli sancțiunile europene privind exportul de petrol rusesc.

Raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților pune la îndoială anularea alegerilor din România, în timp ce administrația Trump face un „cadou” de 36,6 milioane de dolari Republicii Moldova, semn al „nivelului de încredere”. Analistul de securitate Ștefan Popescu explică efectele deciziei.

Raportul pe 2025 al Curții Europene a Drepturilor Omului marchează o scădere importanta a numărului anual de cereri din România și, de asemenea, o reducere cu 35% a numărului total de cauze românești aflate in prezent pe rolul Curții, susține președintele acesteia, judecătorul francez Mattias Guyom

"Ce mașini la mâna a doua sunt supraevaluate în România" - este întrebarea de la care a pornit o discuție ineresantă pe platforma Reddit. Concluzia a fost că toate sunt supraevaluate, dar cel mai des menționat nume a fost Toyota.

Mai mulți oficiali polonezi, printre care președintele Camerei Deputaților și premierul, l-au contrat dur pe ambasadorul SUA la Varșovia, în urma acuzațiilor „scandaloase” ale acestuia. Profesoara Gabriela Ciot explică de ce atunci când România este pusă la zid, oficialii români tac.

Extrema dreaptă a transformat această bluză cu mâneci evazate și broderii colorate într-un emblema naționalistă, scrie Le Monde. O sursă de mândrie culturală după Revoluția din 1989 din România, ia se află acum în centrul unei confiscări politice.

Mai puțin de jumătate dintre elevii români sunt capabili să înțeleagă corespunzător conceptele științifice de bază, arată un raport UNICEF realizat în baza discuției cu Daniel David pe vremea când era ministru al Educației. Actualul rector al UBB susține că lucrurile se pot schimba în 4-5 ani.

România este victimă colaterală în lupta marilor companii de tehnologie americane cu UE, care a început să strângă șurubul reglementărilor și să dea amenzi consistente. „Dacă poți prezenta reglementarea ca abuz politic, automat îi subminezi și legitimitatea”, arată experții consultați.

Ilie Rădeanu și soția sa, creatorii canalului de YouTube Planeta Rădeanu, vorbesc într-unul dintre cele mai recente vloguri despre viața reală în Moscova, dincolo de imaginile atent filtrate de pe Instagram și de entuziasmul turiștilor sau al vloggerilor ocazionali.

Într-un climat normal, acest raport al Camerei Reprezentanților din SUA despre interferențele UE în alegerile statelor membre, inclusiv România, ar fi zguduit din temelii relația transatlantică, spune politologul Sergiu Mișcoiu. În contextul actual, nu va avea niciun efect.

Lights & Legends – Symphony se va desfășura în 9 martie la Opera Națională Română Cluj-Napoca, unde publicul este invitat, de la ora 20.00, la un concert-eveniment ce aduce împreună hiturile legendare ABBA, The Beatles și Queen, într-o formulă simfonică grandioasă.

Scandalul Jeffrey Epstein continuă să ridice o întrebare incomodă: a fost Epstein doar un infractor protejat sau a fost parte a unui mecanism de informații? Într-un podcast recent, Andrew Bustamante, fost ofițer CIA, a oferit una dintre cele mai articulate și nuanțate explicații.

Specialiștii de la Romanian Economic Monitor, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, estimează o creștere a PIB-ului de 0,8%, o inflație de 7% și creșteri salariale de 6,5%, dacă accentul se va pune pe eficientizarea statului și investiții, nu pe creșteri de impozite și taxe.

România e nevoită, în zilele friguroase, să importe gaz din Ungaria, deși suntem cei mai mari producători de gaze naturale din UE. Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică de ce importăm gaze din țara vecină și ce riscăm când robinetul de gaz rusesc din Ungaria se va închide, în 2027.

O mare parte din programul SAFE pentru România se vor duce spre companii din Franța și Germania. Aurel Cazacu, fost director Romarm și actual proprietar de companie care produce armament, explică cum ar trebui România să negocieze astfel încât industria autohtonă să fie revigorată.

„Ce e cu noi de nu ne putem debloca din sindromul acesta infect numit comunist?” - se întreabă actorul Alex Bogdan. El demontează unul dintre clișeele cele mai răspândite ale nostalgicilor după comunism: „pe vremea lui Ceaușescu era omenie, oamenii erau oameni”.

Ultimele evenimente care țin de sfera criminalității din România au determinat politicienii să vină cu modificări ale legii penale, precum răspunderea penală la minori, contestate de o parte a specialiștilor. Profesorul Sergiu Bogdan a explicat de ce acuză politicienii de „marketing penal”.

Un nou caz de minor sub 13 ani care participă la săvârșirea unei infracțiuni grave – înjunghierea unui taximetrist – îl face pe fostul judecător Cristian Danileț să explice de ce este de părere că e necesară coborârea vârstei pentru răspunderea penală de la 14 la 13 ani.