Articole scrise de Remus Florescu

La 8 luni de la moartea Alexandrei Anghel (27 de ani), în biroul unei firme din București, nimic nu s-a întâmplat. Specialistul HR Doru Șupeală susține că suntem în fața unui fenomen global și trebuie să schimbăm legislația. El critică ITM București că nu a comunicat nimic.

Economistul Radu Georgescu atrage atenția că planurile de majorări substanțiale de taxe, în contextul în care România este, conform Eurostat, pe locul II la inflație și II la sărăcie în UE, vor arunca țara peste un an în alegeri anticipate ce vor fi câștigate de suveraniști.

Promisiunile președintelui polonez Karol Nawrocki, printre care interzicerea totală a avortului, educație religioasă obligatorie, crearea unei gărzi civile naționaliste, au fost intens comentate de români. Sunt aceste promisiuni mai „rele” decât ceea ce propun suveraniștii români?

România va produce muniție pentru tancurile Abrams și muniție de artilerie în colaborare cu SUA. Iulia Joja, expert în securitate la Washington, explică ce efecte are această decizie și cum va afecta numărul de trupe americane din România, dar și ce priorități de înarmare avem.

Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu susține că e inadmisibil ca un individ precum criminalul din Cosmopolis, „o adevărată bombă cu ceas”, nu a fost supravegheat de Poliție. El oferă un ghid de supraviețuire pentru femeile care au de a face cu astfel de indivizi.

Crima din complexul rezidențial Cosmopolis a provocat discuții aprinse în mediul online. Oamenii sunt revoltați pentru că în ciuda plângerilor făcute de victimă la poliție și a anchetei DIICOT, autoritățile nu au făcut nimic ca să oprească criminalul.

O familie de români a avut o experiență teribilă într-una dintre cele mai populare destinații din Italia: mașina pe care au închiriat-o a fost deschisă fără să fie forțată și golită. Ce putem face pentru a nu cădea victime hoților din mașini.

Episodul acuzațiilor aduse de Pavel Durov, cofondatorul Telegram, care este anchetat sub control judiciar în Franța, cu privire la alegerile din România este scos din manualul de dezinformare al Kremlinului, arată portalul UE care combate propaganda rusă.

Un român fără adăpost a fost evacuat printr-o procedură de urgență dintr-o casă pe care o ocupa ilegal în localitatea Mestre și expulzat, conform controversatei noi legi adoptate în Italia.

Un grup de credincioși au trimis o scrisoare publică către IPS Calinic, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în care cer demisia acestuia pentru abuzurile comise și critică decorarea preotului Calistrat Chifan cu ordinul „Crucea Bucovinei”, lucru pe care-l consideră „o faptă extrem de rușinoasă”.

„Să nu ne bucurăm deoarece problema nu e rezolvată”, spune expertul în securitate Iulian Fota despre strategia UE pentru Marea Neagră. Fostul consilier prezidențial susține că pentru a nu rămâne doar pe hârtie această strategie, România trebuie să acționeze.

Decizia CCR care îi scapă pe politicieni de publicarea declarațiilor de avere a stârnit dezbateri aprinse în mediul online.

Un mic antreprenor clujean, care plătește lunar circa 21.000 de euro taxe și impozite la stat, susține că, deși „nu e o sumă deloc neglijabilă” pentru o firmă mică, ar fi de acord chiar și cu o majorare a sumelor, cu câteva condiții „de bun simț”.

Germania a făcut un calcul pragmatic și a hotărât să-și intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina, spune experta în securitate Iulia Joja. Chiar dacă nu va primi rachete Taurus, în următoarele săptămâni, spre Ucraina se vor intensifica livrările de armament.

Alegeri care au potențialul de a schimba societatea, precum cele prezidențiale care au avut loc în România, te vor afecta personal, iar polarizarea societății este normală și o vedem peste tot, spune psihologul Simona Ștefan. Cu toate acestea, există o modalitate de a evita certurile și violența.

Știrea privind posibilitatea ca Bulgaria să adere, din 1 ianuarie 2026, la zona euro a fost intens comentată de români. De ce România a rămas în urmă, de ce se teme populația din țara vecină și de ce nu vor politicienii români să intrăm în zona euro sunt câteva dintre aspectele discutate.

Țările din UE vor putea beneficia de împrumuturi cu dobândă redusă pentru producția de armament sau achiziții comune, printr-un program în valoare de 150 de miliarde de euro. Expertul în securitate Marius Ghincea analizează impactul acestui proiect pentru România.

Eliminarea restricțiilor pentru ucraineni de a folosi rachete din Occident pentru a lovi adânc în teritoriul rusesc, cu raze de acțiune de până la 300 de kilometri, poate duce la oprirea ofensivei Rusiei în Ucraina și forțarea unui armistițiu, cu o condiție, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David susține că Nicușor Dan a obținut nu doar votul României europene, ci a atras sprijin și din celelalte două Românii. Educația este cheia care va împiedica România să ajungă o societatea fragmentată, cu instituții slabe, mereu în pragul anarhiei.

Expertul în securitate militară Hari Bucur Marcu susține că decizia Occidentului de a elimina restricțiile privind raza de acțiune pentru armele livrate Ucrainei utilizate împotriva obiectivelor militare rusești are un efect extrem de important: va împiedica Rusia să câștige războiul.

Antropologul Radu Umbreș este de părere că diaspora care votează AUR este motivată de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării” și nu de elemente precum ortodoxism, familia tradițională sau sentimentele naționale profunde.

Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilierul onorific al președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, vorbește despre reformele necesare pentru a „repara” România. Pe primul loc, spune el, este reforma mentalității.

Propaganda rusă a inventat termenul „Gayropa” după Eurovision 2024 care a fost câștigat de un „homosexual din Elveția” și a considerat că aceasta constituie dovada definitivă a „degenerării Europei”. Anul acesta, Rușia și-a înființat propriul Eurovision, care va fi supravegheat atent de o comisie sp

Documentarul despre asasinarea lui Ioan Culianu, discipolului lui Mircea Eliade, acum 33 de ani, încearcă să dea o mână de ajutor pentru descoperirea agentului DIE din „unitatea fantome”, a cărei existență este negată de oficialități. Pelicula a prezentat portretul robot actualizat al asasinului.

Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilierul onorific al președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, susține că economia funcționează și are potențial de creștere, dar trebuie să rezolvăm problema deficitului bugetar dacă e posibil fără creșteri de taxe.

Clipurile de pe rețelele sociale cu români din diaspora care-și distrug buletinele sau pașapoartele au atras sute de comentarii. Dacă unii fac haz de necaz, alții avertizează că este o infracțiune, în timp ce unii se întreabă de ce continuă să locuiască în Europa pe care o hulesc atât de mult.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, istoricul Cosmin Popa analizează semnificația istorică a alegerilor prezidențiale din 18 mai, arătând că suntem în fața ultimei ofensive a reziduurilor ceaușismului împotriva democrației. El subliniază că lupta împotriva propagandei pro-ruse nu s-a terminat.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a clarificat mai multe mituri care circulă în legătură cu rezultatele alegerilor prezidențiale și a transmis un mesaj celor din diaspora care au amenințat: „venim să ne luăm țara înapoi”.

Campaniile de dezinformare ale Rusiei nu sunt o simplă colecție de minciuni aleatorii, ci produsul unui sistem atent conceput. Acest sistem poate fi cel mai bine vizualizat ca un aisberg, vârful vizibil fiind susținut de un sistem vast și ascuns, arată specialiștii europeni de la EU vs Disinfo.

Politologul Claudiu Tufiș a analizat trei scenarii cu privire la influența diasporei în ceea ce privește rezultatul final al alegerilor prezidențiale.

Cea mai importantă pârghie a președintelui României de a-și respecta promisiunile electorale este, conform Constituției, desemnarea premierului. Analiștii politici Cristian Hrițuc și Cristian Pârvulescu analizează care sunt limitele acestei atribuții și a altor pârghii pe care președintele le are.

Principalele atribuții ale președintelui României, conform Constituției, țin de apărare și politică externă. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la NATO, arată cum poate influența președintele decizii precum alianțele externe, serviciul militar obligatoriu, rezerva armatei.

Jurnalistul John Florescu, un fin cunoscător al politicii americane, care a colaborat cu lideri precum Barack Obama și a realizat documentare despre Donald Trump, explică culisele politicii noii administrații de la Washington și impactul mișcării suveraniste asupra României.