Video Comori nebănuite în Parcul Național Cozia și pe Valea Oltului, elogiate de Washington Post VIDEO

Cel mai lung defileu din țară și parcul național pe care-l străbate adăpostesc, pe lângă incredibile atracții și obiective turistice, și un număr impresionant de păsări de o diversitate remarcabilă, dar și păduri virgine.

Împărțit între județele Vâlcea (cea mai mare parte) și Sibiu, Defileul Oltului reprezintă una dintre cele mai spectaculoase zone din țara noastră. Dincolo de binecunoscutul și controversatul DN7 / E81 care-l tranzitează, aria dintre Munții Făgăraș și Munții Lotrului ascunde comori nebănuite.

„Parcul Național Cozia, situat în sudul României, este o adevărată comoară naturală, oferind o varietate bogată de specii de păsări. Aici poți întâlni o diversitate remarcabilă, de la păsări răpitoare majestuoase până la specii mai mici și mai discrete”, se menționează într-o documentare video destinată promovării parcului și diversității sale naturale.

Valea Oltului văzută din Parcul Național Cozia din Vâlcea Foto Centrul de promovare turistică Vâlcea

Mii de hectare de păduri virgine și cvasivirgine

Parcul Național (PN) Cozia este unul dintre cele două parcuri naționale existente în județul Vâlcea. Datorită amplasării sale, în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, fiind străbătut pe linia sa mediană de la nord la sud de apele râului Olt, între localitățile Cornet și Căciulata, pe o lungime de aproximativ 25 de km, din cei aproximativ 50 km cât are defileul, dar și a accesabilității sale, PN Cozia este unul dintre cele mai căutate și apreciate parcuri naționale din țara noastră.

Împreună cu Valea Oltului a fost elogiat și de către jurnaliștii de la Washington Post care titrau, în urmă cu mai mulți ani: „Rapsodia românească, incursiune pe un tărâm nelăudat din estul Europei”. Aceștia menționau în urma unei vizite în zonă că, deși nu este nici cel mai mare și nici cel mai cunoscut dintre parcurile naționale din România, PN Cozia deține „o diversitate excepțională de plante și animale, pe un areal mic“, amintind și de pădurile virgine și cvasivirgine care, la  vremea respectivă, erau propuse pentru a fi incluse pe lista Patrimoniului Mondial Natural UNESCO. Ceea ce, între timp, s-a și întâmplat - pădurile, de fag și amestecuri de fag și foioase reprezintă astăzi un sit UNESCO. În apropierea acestora se află și zona denumită drept „cea mai sălbatică vale a Europei”, în Munții Făgăraș. 

„Pe raza acestui parc național este și situl natural UNESCO în suprafață de 3.389 ha mărginit de o zonă tampon de 2.408 ha constituite din păduri virgine și cvasivirgine”, se menționează și în filmarea destinată bogăției incredibile a Văii Oltului și PN Cozia. 

Acvile, vulturi, șorecari și viespari, printre răpitoarele de pe Cozia

„Cursul superior al râului Olt din Parcul Național Cozia este un refugiu pentru multe specii de păsări, datorită diversității habitatelor sale, care includ păduri de foioase, conifere, pajiști subalpine și stâncării. Aceste medii oferă condiții propice pentru o varietate mare de păsări, atât sedentare cât și migratoare”, se mai menționează în documentarul despre avifauna din Munții Cozia.

Ceea ce se remarcă însă în mod special în Parcul Național Cozia este diversitatea răpitoarelor: „Printre acestea se numără: Vulturul pleșuv (Gyps fulvus) - o specie impresionantă, care poate fi observată planând la înălțimi mari. Vulturii pleșuvi se hrănesc în principal cu cadavre, având un rol important în ecosistem ca descompunători Șorecarul comun (Buteo buteo) - des întâlnit, acest răpitor de talie medie este ușor de recunoscut după zborul său planat și după strigătele sale specifice când este în aer.. Viespar (Pernis apivorus) - deși mai rar, viesparul poate fi observat în Cozia în timpul verii. Se hrănește cu viespi și albine, având o preferință pentru cuiburile acestora. Acvila de munte (Aquila chrysaetos) - una dintre cele mai mari și mai impresionante păsări de pradă, acvila de munte este un simbol al zonelor montane și este frecvent asociată cu habitatele sălbatice și nealterate”.

„Chiriași” gălăgioși: ciocănitoarea, mierla și gaița, pentru iubitorii de birdwatching

Pe lângă răpitoare, mai există și alte specii de păsări specifice zonelor montane și forestiere, precum ciocănitoarea de munte (Dendrocopos leucotos) și ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major): „Ambele sunt specii cheie pentru ecosistem prin modul în care contribuie la menținerea sănătății pădurilor. Mierla (Turdus merula), pitulicea (Sylvia nisoria) și gaița (Garrulus glandarius) sunt de asemenea comune și adaugă la diversitatea acustică a parcului prin cântecele lor variate”.

Datorită numărului extrem de ridicat de păsări întâlnite atât pe Valea Oltului cât și în parcul național, zona este propice pentru o activitate cunoscută mai nou sub denumirea de „birdwatching”, căreia i se spunea însă până acum „observarea păsărilor”. Forma de turism recreativ este indicată în mod special în perioadele de migrație sau în timpul sezonului de cuibărit, când păsările sunt mai active și vizibile.

„Pentru pasionații de birdwatching sau pentru cei interesați de natură, o vizită în Parcul Național Cozia poate fi o experiență deosebit de îmbogățitoare și educativă”, recunosc și reprezentanții PN Cozia.

Loc ideal pentru iubitorii de natură și drumeție și pasionații de istorie și spiritualitate

„Parcul Național Cozia rămâne astfel una dintre cele mai valoroase și impresionante arii protejate din România, reprezentând un punct de interes major atât pentru iubitorii de natură și drumeții, cât și pentru cei pasionați de istorie și spiritualitate”, reamintesc reprezentanții parcului.

Legat de spiritualitate, să mai amintim că în această zonă se găsesc unele dintre cele mai renumite lăcașuri de cult seculare precum Mănăstirea Cozia - aflată chiar la intrare în defileu, respectiv Parcul Național Cozia, în partea sudică - ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, care-și doarme aici somnul de veci alături de mama lui Mihai Viteazul; Mănăstirea Turnu - unde se găsesc printre cele mai vechi grote, unice în țară, săpate de pustnicii care au locuit aici în urmă cu cinci secole, Mănăstirea Stânișoara, ori Mănăstirea Cornet (aflată în partea de nord a parcului, chiar pe Valea Oltului) - cunoscută drept singurul lăcaș sfânt din lume pe sub care trece linia ferată.

Legat de urmele istoriei prin această zonă se cuvine să amintim că la intrarea sudică în Defileul Oltului poate fi admirat și astăzi un castru roman - Arutela - ridicat de arcașii sirieni în urmă cu două milenii. De altfel, romanii au construit pe Valea Oltului, tot acum 2.000 de ani, un drum - Autostrada Antichității - pe alocuri suspendat pe bârne (cea mai mare parte fiind acum înghițită de ape), după cum se mai poate observa astăzi în zona Racovița (Cornet) la ieșire din PN Cozia. Pentru că urme ale vechilor fortificații romane se întâlnesc în întregul defileu, fiind parte a ceea ce odinioară era cunoscut sub denumirea de Limes Alutanus - frontierele estice ale Imperiului Roman. 

Zona protejată de pe Valea Oltului reprezintă unul din cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva: „În cea mai mare parte, PN Cozia este un tărâm muntos alcătuit din masivele Cozia, partea de est a Munţilor Căpăţânii denumită Narățu și masivele Doabra-Călinești din Munții Lotrului. Parcul are o suprafață de 17.100 ha din care 16.070 ha păduri, 8.134 ha păduri fiind incluse în zona de protecție integrală”.