Europa testează o rachetă de buzunar. Arma va fi prima linie de apărare a Europei împotriva dronelor lui Putin

0
0
Publicat:

O rachetă de mici dimensiuni, aproximativ cât o baghetă de pâine, este prezentată drept una dintre cele mai promițătoare soluții ale Europei pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia.

Racheta Mark 1 are o lungime de 65 de centimetri/ FOTO:X
Racheta Mark 1 are o lungime de 65 de centimetri/ FOTO:X

Dispozitivul, numit Mark 1, este dezvoltat de compania Frankenburg Technologies, condusă de fostul oficial estonian al apărării, Kusti Salm. Cu o lungime de 65 de centimetri – mai scurtă decât un braț uman – arma este concepută pentru a fi prima linie de apărare împotriva dronelor cu rază lungă de acțiune.

„O rachetă accesibilă, făcută pentru producție în masă”

Frankenburg descrie Mark 1 ca pe o rachetă „de buzunar”, proiectată pentru a fi produsă în masă la costuri reduse. Compania susține că prețul acesteia reprezintă aproximativ o zecime din costul rachetelor antiaeriene convenționale. Estimările independente plasează costul unei unități în jurul a 50.000 de dolari.

„Dorim să aducem accesibilitate și scalabilitate într-un sector care până acum a funcționat mai degrabă ca o industrie de lux”, a declarat Kusti Salm.

Două fabrici situate în state membre NATO sunt pregătite să producă sute de rachete pe zi, obiectivul fiind crearea unei capacități industriale care să poată răspunde rapid la intensificarea atacurilor aeriene.

Mark 1 are o rază de acțiune de aproximativ 2 kilometri și o precizie de circa 56%, pe care compania speră să o crească la 90% odată cu îmbunătățirea proceselor de fabricație.

O soluție pragmatică la un dezechilibru cost-eficiență

Costul redus este considerat un element cheie. În septembrie, aeronave NATO au fost nevoite să lanseze rachete de aproximativ 500.000 de lire sterline fiecare pentru a doborî drone Shahed cu un preț de câteva zeci de mii de dolari — o ecuație considerată „nesustenabilă” de experți.

Mark 1 este gândită ca o componentă a așa-numitului „zid al dronelor” promis de liderii europeni pe flancul estic al NATO — o combinație de sisteme electronice și interceptoare cu cost redus, menită să apere infrastructura critică.

Inteligență artificială și design simplificat

Racheta integrează un sistem de ghidare bazat pe inteligență artificială, conceput pentru a reduce vulnerabilitatea la bruiaj electronic și pentru a elimina necesitatea unui operator experimentat.

Frankenburg susține că autonomia oferită de AI reprezintă un avantaj semnificativ, mai ales în contextul în care țările occidentale nu dispun de mii de piloți instruiți pentru a apăra permanent situri sensibile, așa cum o face Ucraina.

Mark 1 încorporează un focos, senzori, combustibil și un sistem de ghidare într-un corp de doar câteva sute de grame. „Acesta este genul de inginerie pe care nu o poți învăța din tutoriale online”, a glumit Salm, adăugând că dezvoltarea tehnologiei necesită expertiză avansată.

Reacții și perspective

Fostul ofițer britanic colonel Hamish de Bretton-Gordon consideră proiectul un semn că Europa „s-a trezit” în fața realității războiului cu drone.

„Cine câștigă războiul dronelor va deține un avantaj semnificativ. Nu mai este vorba de o armă exotică – dronele sunt acum parte din infrastructura militară de bază”, a declarat el.

De Bretton-Gordon a subliniat că alte țări europene, inclusiv Regatul Unit, investesc masiv în tehnologii complementare, precum armele cu laser, pentru a contracara atacurile de volum mare cu drone ieftine.

În același timp, avertizează că războiul electronic rămâne o amenințare majoră: „Cel care controlează spectrul electromagnetic controlează, în cele din urmă, câmpul de luptă”. Totuși, el consideră că sistemul de ghidare AI al Mark 1 „ar putea fi o soluție simplă și eficientă”.

O armă pentru „noua eră a apărării europene”

Echipa Frankenburg include ingineri care au lucrat anterior la proiectele IRIS-T și Spear III, precum și specialiști din statele baltice. Designul a fost optimizat pentru a menține acuratețea chiar și pe măsură ce combustibilul se consumă, iar centrul de greutate al rachetei se modifică.

Deși eficiența Mark 1 ar putea fi limitată în condiții extreme — de la căldura deșertului până la frigul arctic —, susținătorii proiectului spun că, pentru protejarea centralelor electrice, aeroporturilor și altor infrastructuri critice, calculul este simplu: dacă o rachetă de 50.000 de dolari poate preveni pagube de milioane, investiția devine justificată.

Mulți oameni citesc știrile dimineața și se simt neputincioși în fața nedreptății din lume. Noi suntem unul dintre puținele locuri din Europa unde îți poți folosi talentul pentru a face efectiv ceva în privința asta”, a spus Kusti Salm.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite