Nicu Ştefănuţă, despre instabilitatea securității mondiale: „Într-o lume a acvilelor, părerea muștelor este irelevantă”
0Vicepreşedintele Parlamentului European, independentul Nicu Ştefănuţă, avertizează că lumea se află la începutul unui proces complex de redesenare geopolitică și că instabilitatea securităţii mondiale nu va dispărea curând. Într-o analiză detaliată publicată luni seară pe Facebook, Ştefănuţă subliniază că este necesar calm și înțelepciune în luarea deciziilor internaționale.
„Acvila nu prinde muște. Vorbesc de ani întregi despre instabilitatea securității mondiale. Am fost acuzat că «sperii oamenii» sau «creez anxietate». Semn că pentru români un fals sentiment de siguranță este mai important decât a confrunta realitatea lumii în care trăim”, transmite Ștefănuță pe Facebook.
Analiză în zece puncte
Ştefănuţă explică de ce abordarea realistă este indispensabilă în faţa tensiunilor globale și detaliază zece puncte esenţiale. În primul punct al analizei, Ștefănuță atrage atenția că securitatea mondială depinde de putere relativă și echilibru, nu de acorduri semnate. „În caz de conflict, hârtiile au fix valoarea dată de cerneala de pe ele. Este plină istoria de antante și axe nerespectate. Percepția de putere regională, dar mai ales globală, economică și de securitate — astea chiar contează”, explică vicepreședintele PE.
În al doilea punct, el evidențiază limitările dreptului internațional: „În realitate, funcționează doar în perioade de stabilitate și când e convenabil pentru participanții ce asigură majoritatea. Ar fi cazul să întărim dreptul internațional, dar pentru a întări dreptul internațional trebuie să ne întărim poziția relativă, altfel nu contăm”.
Redesenarea globală și „lumea gri” a relațiilor internaționale
În al treilea punct, Ştefănuţă subliniază că de peste un deceniu lumea caută un nou echilibru al puterilor. „Lumea lui Fukuyama, sfârșitul liberal al istoriei, nu a existat decât o scurtă perioadă, cea a anilor ’90 și începutul anilor 2000. Din 2008 încoace, există o tensiune importantă de a reechilibra tabla de șah a lumii. Motivele nu țin doar de personalități, ci de interesele statelor pe termen lung”, explică vicepreședintele PE.
Referindu-se la comportamentul marilor puteri, el afirmă că „puterele mari se vor comporta cum se comportă puterile mari, iar relațiile internaționale sunt o lume gri, a intereselor, rar a dreptății. Lamentările nu ajută la nimic, dar negocierile — dacă ai cu ce să negociezi — da. Trăim doar începutul redesenării mondiale, așa că militez pentru calm și înțelepciune”.
Europa, prinsă între slăbiciune și provocări
Ștefănuță critică abordarea UE în ultimii ani: „Țările UE au crezut greșit că apărarea nu mai contează în lumea instituțiilor internaționale. UE a lenevit în privința accelerării propriei integrări și lărgiri, care au stagnat decenii. Europa nu s-a mai lărgit din 2007… Nu a îndrăznit să își întărească puterea politică, ba chiar a pierdut din ea cu plecarea Marii Britanii, practic cea mai mare catastrofă a Uniunii Europene de la crearea sa. În 2024 au fost cele mai multe conflicte armate în lume din 1946 încoace. Și noi tot nu înțelegem în ce lume trăim”.
El atrage atenția că strategia internațională trebuie gândită pe termen lung: „China gândește în sute de ani. SUA au birouri de evaluare strategică pe decenii. Rusia are aceeași strategie distructivă de 25 de ani. Strategia internațională este o meserie, nu un loc unde ne pronunțăm spontan pe orice”.
Ștefănuță constată „erodarea gravă a instituțiilor internaționale, ce duce la revenirea lumii la situația forței ca argument în relațiile ei”. El critică ONU și alte organisme: „ONU este un talcioc, un loc al rezoluțiilor fără importanță. Consiliul de securitate are un briefing despre Venezuela, dar nu aș miza pe vreun rezultat concret. Tribunalul penal internațional este o glumă, condamnații internaționali se plimbă mai ușor ca turiștii. China a investit masiv în Africa, America Latină sau în Balcani, dar toate investițiile sunt «full strings attached» — implică supunere politică”.
Două scenarii pentru viitor
„Acum asistăm la o tensiune mondială a marilor jucători care se poate încheia în două feluri: fie prin împărțirea sferelor de influență, fără participarea jucătorilor mici și medii, fie prin conflict. Deocamdată prima variantă pare dominantă, dar nu exclud pe a doua. Războiul este politică cu alte mijloace, a spus von Clausewitz”, explică Ștefănuță.
În prezent, România se află într-o poziție periferică între o lume occidentală în decădere și una estică în creștere: „Într-o lume a acvilelor, părerea muștelor este irelevantă. Practic, noi nu avem nevoie de poziționări spontane, ci de întărire masivă și relevanță. Într-o luptă mare a giganților, încerci să-ți asiguri supraviețuirea. Știu, sună cinic, dar este ce a făcut România mereu ca să existe azi”.
Soluții: unitate în blocul occidental și întărirea UE
Ștefănuță pledează pentru un bloc occidental bazat pe libertate și demnitate: „UE și NATO încă pot face asta, dar idealul este zdruncinat de interese divergente. Trebuie să ne întărim serios ca Uniune Europeană, economic, politic și militar. Trebuie curaj, renunțare la principiul unanimității, leadership și speranță”.
El susține crearea unui „Consiliu de securitate” european și investiții comune în apărare: „Europa fie se ia în serios, fie dispare”.
„Vă rog mult nu pierdeți curajul. Nu vă aplecați urechea către cei gata să vândă țara pe nimic. Nu aruncați alianțe importante la gunoi. Sobrietatea, atenția maximă, unitatea și curajul ne vor face să trecem și de aceste timpuri ca țară și ca Uniune. ONU nu este azi mai mult decât un talking shop, dar trebuie să ne dorim mult mai mult, la fel cum PE trebuie să joace un rol mai puternic în arhitectura europeană, ca un zid împotriva revenirii la naționalism”, încheie Ștefănuță.
Se încarcă comentariile...
