Legea bugetului de stat: Cât au primit în plus Administrația Prezidențială și Serviciile Secrete
0Legea bugetului de stat pe 2026, pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțe prevede alocări bugetare mai mari decât anul trecut pentru unele instituții publice, dar și diminuarea altora precum Autoritatea Electorală Permanentă, dat fiind că în acest an nu sunt alegeri.
Potrivit datelor analizate de „Adevărul” unele instituții publice au primit sume considerabil mai mari în 2026 față de anul trecut.
Ce instituţii primesc mai mulţi bani din credite bugetare decât anul trecut
Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar. Conform proiectului, instituțiilor le-au fost alocate următoarele credite bugetare:
- Administraţia Prezidenţială: 103,47 milioane lei, față de 71,47 milioane lei în 2025
- Senatul României: 259,88 milioane lei, față de 254,59 milioane lei în 2025
- Camera Deputaților: 578,93 milioane lei, față de 558,99 milioane lei în 2025
- Înalta Curte de Casație și Justiție: 4,99 miliarde lei, față de 3,348 miliarde lei în 2025
- Curtea Constituțională: 44,35 milioane lei, față de 42,45 milioane lei în 2025
- Secretariatul General al Guvernului: 2,68 miliarde lei, față de 2,056 miliarde lei în 2025
- Curtea de Conturi: 557,79 milioane lei, față de 493,95 milioane lei în 2025
- Consiliul Concurenței: 126,09 milioane lei, față de 100,28 milioane lei
- SRI: 5,2 miliarde lei, față de 4,57 miliarde lei în 2025
- SIE: 812,5 milioane lei, față de 805,67 milioane lei în 2025
- CSM: 280,84 milioane lei, față de 258,75 milioane lei în 2025
- Agerpres: 31,22 milioane lei, față de 30,75 milioane lei în 2025
- Societatea Română de Radiodifuziune: 470 milioane lei, față de 432,69 milioane lei în 2025
- Televiziunea Română: 500 milioane lei, față de 483,85 milioane lei în 2025
- Consiliul Economic și Social: 14,88 milioane lei, față de 10,98 milioane lei în 2025
Ce instituţii iau bani mai puțini din credite bugetare decât anul trecut
- CNSAS: 27,84 milioane lei, față de 28,41 milioane lei
- SPP: 408,97 milioane lei, față de 450,88 milioane lei în 2025
- STS: 1,52 miliarde lei, față de 2,16 miliarde lei în 2025
- Agenția Națională de Integritate: 44,87 milioane lei, față de 71,35 milioane lei în 2025
- Autoritatea Electorală Permanentă: 289,71 milioane lei, față de 770,27 milioane lei în 2025
Deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB
Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor.
Citește și: Legea bugetului, pe masa Parlamentului abia în luna martie. Analist: „O metodă prin care Guvernul, forțat de împrejurări, reduce cheltuielile"
„Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.
Luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru perioada 2026 – 2029, precum și prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimăm că la sfârșitul anului 2026 ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la cca 51,5% din PIB”, se arată în document.
Creștere economică de 1% în 2026
Creșterea economică pentru 2026 este estimată la 1,0% luând în considerare faptul că impactul măsurilor de consolidare fiscală va fi mai accentuat în acest an și se va resimți cu precădere asupra consumului privat. Avansul economic se bazează pe contribuția următorilor factori:
În cadrul cererii interne, investițiile brute, cu o dinamică de 4%, vor reprezenta pilonul de susținere a creșterii economice, urmate de exportul net care va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale, în situația evoluției importurilor de bunuri și servicii cu un ritm inferior celui al exporturilor.
Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector din economie, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, cu o rată a valorii adăugate brute (4,1%) net superioară produsului intern brut. Pentru industrie (0,5%) și sectorul serviciilor (0,4%) se prevede o redresare ușoară, evoluțiile acestora rămânând însă modeste.
„Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027”, a informat marți Ministerul Finanțelor.
Venituri de 36% din PIB
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetară are la bază venituri stabilizate și eficientizarea activității administrației fiscale.
În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.
Se încarcă comentariile...
