Ilie Bolojan explică dezechilibrele energetice din România: „O combinație de decizii greșite”. Ce spune despre Legea Integrității

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, la RFI, că investițiile întârziate și deciziile greșite au creat dezechilibre pe piața energiei. El a vorbit și despre centralele pe cărbune, lacurile de acumulare și legea integrității.

Premierul interimar, Ilie Bolojan FOTO Inquam Photos / George Călin

Ilie Bolojan a afirmat că România „plătește” acum pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite în domeniul energetic. Premierul interimar a criticat faptul că marile companii de stat au executat doar o parte din bugetele de investiții și a susținut că producția de energie nu a fost încurajată suficient prin asocierea cu capacități de stocare.

„Din păcate, suntem în situaţia în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greşite. Şi acum câteva luni chiar şi anul trecut când discutam despre faptul că în energie ar fi trebuit să avem investiţii mult mai mari, criticam marile companii de stat pentru că nu-şi fac investiţiile, deşi au bugete de investiţie, execută doar o treime din ele, discutam de blocajul pe care l-am avut şi le-am limitat accesul prin reglementări la reţelele noastre electrice. În loc să încurajăm producţia de energie combinată cu stocarea, nu am făcut acest lucru”, a afirmat Bolojan la RFI România.

Potrivit premierului, lipsa unei strategii și investițiile întârziate au contribuit la dezechilibrele de pe piața energiei. El a explicat că România are producție mare de energie la prânz, care este exportată, în timp ce seara apare un deficit care ar fi putut fi compensat prin capacități de stocare.

„Vă aduceţi aminte de discuţiile legate de avizele tehnice de racordare, de faptul că, practic, ne-am blocat reţelele şi măsurile pe care le-am luat în ultimele luni pentru a elimina specula, practic, cu aceste certificate. Deci toate aceste lucruri, investiţii întârziate, fără o strategie care să fie urmărită ani de zile, ne-au dus în situaţia în care avem dezechilibre importante în piaţa de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre. Avem producţie foarte mare la prânz, de care nu avem nevoie şi pe care o exportăm şi avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ uşor dacă am fi avut o capacitate de stocare”, a adăugat Ilie Bolojan.

„O combinație de decizii greșite” în sectorul energetic

Bolojan a susținut că România și-a asumat înlocuirea producției pe cărbune cu producție pe gaz, însă proiectele nu au fost realizate în termenul avut la dispoziție. El a dat ca exemple centrala de la Craiova și o parte dintre centralele din Valea Jiului.

„De exemplu, noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune, care este ineficientă în actualul sistem, cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani de zile la dispoziţie şi, în loc să înlocuim, de exemplu, centrala de la Craiova, n-am înlocuit-o. În loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, n-am făcut acest lucru. De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, am făcut proiecte care, odată scoase la licitaţie, n-au avut ofertanţi, atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri, dar şi a evaluării unor preţuri care n-au corespuns realităţii. Am avut politici care nu au susţinut, de exemplu, stocarea. (...) Deci a fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”, a apreciat Bolojan.

Premierul interimar a spus că responsabilitatea pentru situația din energie revine tuturor celor care au ocupat funcții de conducere în domeniu, inclusiv foștilor miniștri de la PNL.

„Toţi cei care au avut poziţii de răspundere în domeniul energetic, în afară de lucrurile bune pe care le-au făcut, au o răspundere pentru această situaţie. Şi eu, ca premier, pentru acest an în care am fost în funcţie, nu pot să fug de lucrurile care nu au fost cele mai reuşite în România. Deci fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic cu poziţie de conducere are o răspundere direct proporţională cu funcţia pe care a obţinut-o. Aici nu e vorba de politică, e pur şi simplu o problemă de răspundere de management şi administrativă”, a spus Bolojan.

Centralele pe cărbune, înlocuite din motive economice

În ceea ce privește centralele pe cărbune, Bolojan a spus că acestea s-au dovedit ineficiente din punct de vedere economic și că înlocuirea lor nu a fost determinată doar de considerente legate de reducerea poluării.

„În ceea ce priveşte centralele pe cărbune, aşa cum s-a dovedit în această perioadă, nu de un an, doi, de mulţi ani de zile, erau ineficiente din punct de vedere economic şi, practic, înlocuirea lor nu era un deziderat ideologic sau neapărat de green deal, deşi, în mod de cert, această idee de a reduce poluarea ţine şi de această, să zicem, ideologie. Era, pur şi simplu, o realitate economică care nu poate fi contestată. Astăzi, datorită randamentelor scăzute, certificatelor de CO2 şi sistemelor de producţie, dacă nu ai modernizat aceste centrale, ele funcţionează în pierdere puternică, ceea ce înseamnă costuri masive şi, atunci, înlocuirea lor cu centrale pe gaz mai eficiente era o necesitate”, a transmis premierul interimar.

Lacurile de acumulare, golite pentru reparații

Bolojan a explicat și situația unor lacuri de acumulare care au fost golite de apă, afirmând că măsura a fost luată pentru lucrări de mentenanță. Potrivit premierului interimar, unele dintre aceste construcții au între 50 și 80 de ani, iar lipsa lucrărilor de întreținere ar fi putut provoca probleme grave de funcționare.

„Lacurile de acumulare care au fost golite, unul sau două, au fost golite pentru reparaţii. Gândiţi-vă că un lac de acumulare pe care îl are România are o construcţie de 50, 60, 70, 80 de ani, iar dacă în această perioadă nu i s-a făcut întreţinerea atunci el are grave probleme de funcţionare. Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă şi ce se vede este că, după ce s-a finalizat reparaţia, apa n-a luat-o nimeni, ci, pur şi simplu, acum se reumplu aceste baraje, aceste acumulări hidrotehnice, în aşa fel încât sistemele de hidrocentrale, sistemele de golire să poată funcţiona”, a explicat Bolojan.

Premierul interimar a adăugat că, în lipsa acestor reparații, s-ar fi putut ajunge la o situație „foarte gravă”, în care lacurile să nu mai poată fi golite în cazul unor viituri, din cauza colmatării și a acumulării de nămol.

Bolojan: Verificarea legii integrității este necesară

În aceeași intervenție, Bolojan a declarat că verificarea constituționalității legii privind integritatea este necesară, după modificările făcute în Parlament.

„Nu. În condiţiile în care Curtea Constituţională face această analiză rapid sunt două posibilităţi. Dacă se constată că acele articole sunt neconstituţionale înseamnă că legea va fi retrimisă la Parlament şi mai avem de săptămâna viitoare încă două săptămâni la dispoziţie pentru a corecta lucrurile. Dacă ele vor fi declarate constituţionale înseamnă că vor merge la promulgare. Dar această verificare de constituţionalitate este necesară, pentru că acele modificări care au fost făcute nu sunt din grijă pentru transparenţă, nu sunt din grijă pentru integritate, ci pur şi simplu sunt modificări făcute ţintit pentru plăţi politice, dar care ne duc într-o zonă în care dacă sunt declarate neconstituţionale riscăm ca acest jalon să nu fie îndeplinit”, a spus premierul interimar.

El a explicat că fiecare lege adoptată în forma negociată cu Comisia Europeană de guvernele anterioare reprezintă îndeplinirea unei condiții și permite virarea unor sume de peste 700 de milioane de euro pentru fiecare lege.

„Aceşti bani sunt importanţi pentru România din două raţiuni. Pentru că ei sunt luaţi în calcul la echilibrele bugetare şi ţintele noastre bugetare sunt o condiţie pentru a-ţi menţine credibilitatea în ochii investitorilor, Comisiei Europene, agenţiilor de rating, de acest lucru depinde costul la care se împrumută România. Şi doi, aceste fonduri europene stau la baza lucrărilor mari de investiţii publice din România. Autostrada Moldovei, de exemplu, este finanţată din fonduri europene, liniile de cale ferate, spitalele care sunt în construcţie, blocurile care se anvelopează, şcolile din România. Şi cu asta nu e de joacă, pentru că atunci când e vorba totuşi de interesul României, în afară de discursul politic, de interese electorale sau de partid, cred că ar trebui să fim rezonabili şi să facem ceea ce trebuie pentru ţara asta”, a subliniat Bolojan.