Avertisment de la Bruxelles: Comisia Europeană analizează modificările aduse la București legii decarbonizării

Comisia Europeană a anunțat că va analiza modificările adoptate de Parlamentul României la legea decarbonizării, reformă inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evalua dacă acestea pot reprezenta o reversare a jalonului 114.

Comisia Europeană analizează modificările aduse legii decarbonizării FOTO Shutterstock

Executivul UE a reacționat, joi, după ce Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la legea decarbonizării, care afectează condițiile de scoatere din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit și condiționează închiderea acestora de existența unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon.

„Suntem la curent că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la legea decarbonizării care, printre alte schimbări, afectează condițiile pentru scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit și leagă închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Potrivit Executivului european, legea decarbonizării reprezintă „o reformă esențială” din PNRR, iar intrarea sa în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.

Comisia a precizat că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că vor fi analizate pentru a stabili dacă există riscul unei reversări a jalonului 114.

„În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare”, a transmis instituția.

În același timp, Comisia Europeană a arătat că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică din România și că este în contact cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E), primind actualizări constante privind situația.

„În această etapă nu există motive de îngrijorare imediată. Alimentarea cu energie electrică rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător”, a mai precizat Comisia.

Executivul european a adăugat că este disponibil pentru discuții cu autoritățile române și pregătit să ofere consultanță privind instrumentele existente în acquis-ul UE pentru gestionarea efectelor secetei, precum și să convoace, dacă va fi necesar, o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică.

Dragoș Pîslaru: „Comisia Europeană a spus negru pe alb că adoptarea acestui amendament încalcă jalonul 114”

Miercuri, 5 august, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru a precizat că Executivul UE a avertizat Guvernul, înainte de votul din Senat asupra amendamentelor la legislaţia privind decarbonizarea, că acestea afectează jaloanele asumate prin PNRR.

El a precizat că Guvernul a transmis textul amendamentului Comisiei Europene pentru a solicita un punct de vedere oficial înainte de votul din Senat.

„În seara zilei precedente, după ce domnul Sorin Grindeanu ne-a spus: 'Duceţi-vă şi discutaţi cu Comisia Europeană' şi aşa mai departe, noi am trimis textul amendamentului şi am întrebat: 'Cum vedeţi acest text şi care este interpretarea dumneavoastră?', ca să nu fie o problemă că suntem purtători de panică. Comisia Europeană a spus negru pe alb că adoptarea acestui amendament încalcă jalonul 114 (privind decarbonizarea, n.r.) din Cererea de plată nr. 2 şi că, evident, aduce atingere şi jalonului 119 (privind reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, n.r.), lucru pe care îl ştiam deja, pentru că nu aveam de gând să mai închidem alte capacităţi. (...) Am avertizat Partidul Social Democrat şi înainte de vot”, a explicat acesta, miercuri, la Digi24.

El a acuzat că reprezentanţii PSD cunoşteau consecinţele adoptării amendamentelor.

„PSD ştia consecinţele, fusese avertizat şi de prim-ministru, şi de Administraţia Prezidenţială. Domnul Bogdan Ivan şi domnul Neacşu fuseseră coiniţiatori, iar domnul Neacşu contrasemnase Ordonanţa nr. 20 din 26 martie, în care îşi reafirmau sprijinul pentru calendarul de decarbonizare. Deci, până la urmă, legea iniţială a fost votată de PSD. Ordonanţa din 27 martie a fost iniţiată de un ministru PSD. Şi acum, după câteva luni, brusc am uitat toate aceste lucruri”, a susţinut Pîslaru.

Acesta a adăugat că decizia de a susţine amendamentele a fost luată în pofida avertismentelor primite.

„Ceea ce aş vrea să explic este că decizia de a se merge cu indicaţia de vot şi rezultatul votului a fost în ciuda avertismentelor directe, în ciuda corespondenţei cu Comisia, în ciuda lucrurilor pe care prim-ministrul le-a pus pe masă în mod evident. (...) Deci, nu exista un pericol iminent. Toată lumea era avertizată. Riscul este să ni se blocheze cererile de plată şi să plătim şi retroactiv”, a afirmat ministrul interimar.

Legea decarbonizării, adoptată în Parlament

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 5 august, legea decarbonizării sectorului energetic. Proiectul a fost aprobat cu 180 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu și-au exprimat votul.

Acesta prevede că eliminarea treptată din exploatare a centralelor pe bază de lignit și huilă va putea avea loc doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție energetică similare.

Anterior, Senatul a adoptat un amendament al PSD care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție.

Înainte de votul din Parlament, președintele Nicușor Dan precizase că urmărește dezbaterile privind modificările legislative referitoare la decarbonizare și că nu exclude folosirea prerogativelor constituționale pentru a împiedica pierderea fondurilor europene.

„Am urmărit cu atenție dezbaterile de astăzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării”, a transmis șeful statului pe Facebook.