Șapte cafele pe zi pentru un copil de clasa a VII-a. Cum ajung părinții să-și împingă copiii dincolo de limite

Somnul insuficient, sedentarismul, mesele luate noaptea, alimentele ultraprocesate și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor au ajuns să definească viața multor copii și adolescenți din România. Un studiu realizat pe 6.100 de elevi scoate la iveală o situație alarmantă, iar specialiștii atrag atenția că, în multe cazuri, părinții contribuie fără să-și dea seama la aceste obiceiuri sau pun presiune uriașă pe copii în numele performanței școlare.

Copii la școală Foto: Shutterstock

Sănătatea copiilor și adolescenților din România este tot mai precară. O arată un studiu unic în Europa, realizat pe un eșantion de 6.100 de elevi. 67% dintre aceștia se trezesc dimineața deja epuizați și își trăiesc viața între excese alimentare, consum de alimente ultraprocesate și pline de aditivi, depresie, singurătate, lipsă de somn, ecrane, rețele sociale și sedentarism. Iar nota de plată este tot mai încărcată, atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung.

„Din perspectiva sănătății fizice, când mă uit la analizele multor adolescenți, ei sunt într-o situație critică, alarmantă, este un urlet de ajutor, nu un strigăt. Au analize mult mai dezechilibrate decât ale bunicilor lor”, precizează Alina Epure, doctor în științe medicale, cu specializare în nutriție, autoarea studiului menționat. Iar de multe ori, pentru această degradare îngrijorătoare a sănătății copiilor și adolescenților, pe fondul stilului de viață, îi au chiar părinții. Mai ales în contextul în care permit sau chiar încurajează un stil de viață total nesănătos al elevilor, de multe ori prin exemplul personal. Sunt inclusiv părinți care riscă să-și nenorocească copiii, presându-i cu orice preț să facă performanță școlară doar pentru a-și mulțumi ego-ul. Iar alții sunt total desprinși de realitatea în care trăiesc copiii, deconectați de nevoile acestora.

Părinți indiferenți, ocupați și copii cu viață boemă de la gimnaziu

Studiul realizat de doctorul în științe medicale Alina Epure arată o realitate cumplită în școlile din România. Elevul român din anul 2026, în mare parte, are probleme serioase în privința stilului de viață și riscă probleme grave de sănătate pe termen lung. Și asta în condițiile în care majoritatea sunt sedentari, dorm foarte puțin, petrec prea mult timp pe dispozitive. „Se aude că școala stresează cel mai mult copiii, că au teme și că au teste neanunțate, ceea ce este până la urmă responsabilitatea elevului. Realitatea din băncile școlii este definită de un număr foarte mic de ore de somn. Mulți dintre ei dorm mai puțin de 5 ore și, evident, că și noi, adulții, dacă am dormi mai puțin de cinci ore, am fi epuizați și am vrea să stăm cu capul pe birou. 60% dintre ei sunt sedentari, deci nu se mișcă”, precizează Alina Epure. În plus, au o alimentație absolut șocantă.

Pe lângă faptul că mănâncă mai ales fast-food, covrigi, produse de patiserie cu mulți aditivi și dulciuri, jumătate dintre elevii intervievați în cadrul studiului spun că obișnuiesc să mănânce mai ales noaptea. Sar micul dejun, la prânz fast-food, iar noaptea este masa principală a zilei. „Jumătate dintre respondenții acestui studiu pe care l-am făcut au spus că masa lor principală este noaptea. Ei, mâncând noaptea și mâncând o masă consistentă, timpul de digestie este mult mai mare. Până dimineața nu au timp să digere tot ce au mâncat”, adaugă specialistul. Ceea ce a observat doctorul în științe medicale Alina Epure este că părinții tolerează acest stil de viață. Fie prin indiferență, adică habar nu au ce fac copiii lor, când mănâncă, cât dorm și când iau masa, fie nu reușesc să-i controleze, fiind prea ocupați sau obosiți.

„Surpriza a fost că, deși 52% dintre elevii din studiu afirmă că mănâncă o masă principală noaptea, numai 13% dintre părinți au spus că este posibil ca copiii să mănânce și noaptea. Diferența de percepție între părinți și copii este mare. Acești copii trăiesc în familii în care singurătatea îi definește, este o deconectare efectivă de la o generație la alta. Aparent, părinții spun: «Nu știu ce să mai fac cu tine», și atunci copilul își trăiește viața cum vrea, dacă părintele nu mai știe, nu mai are resurse, nu intervine. Iar copiii spun că părinții lor sunt mereu ocupați, obosiți, nu au timp de noi. Iar acesta este mesajul pe care ar trebui să-l privim în mod onest și acești copii vin la școală doar cu așteptări, fără responsabilități, și profesorul este de vină, că este depășit, că este învechită metoda, îi fură timpul. Predomină categoria de adolescenți care adoarme cu telefonul în mână. 90% dintre adolescenți au afirmat că adorm cu telefonul în mână. Și atunci, adormind cu telefonul în mână, mâncând noaptea, dormind foarte puțin, nefăcând mișcare, nu ai cum să fii nici sănătos, nici creativitatea nu se activează, nici răbdarea și disponibilitatea de a asculta ce spune profesorul”, adaugă Alina Epure.

Ba chiar îi încurajează în stilul de viață sedentar, făcându-le rost de scutiri medicale la orele de sport.

Părinții români, de multe ori repetenți la puterea exemplului

Copiii învață cel mai bine din puterea exemplului. O spun numeroase studii. Iar primul model și primul exemplu este părintele. Într-o țară cu o populație efectiv repetentă la prevenție și stil de viață sănătos, pe locuri fruntașe la mortalitate din boli prevenibile, este greu de crezut că mulți părinți pot fi un exemplu pentru copii la capitolul alimentație sănătoasă, combaterea sedentarismului sau odihnă. Adică sunt mulți părinți care, la rândul lor, adorm cu telefonul inteligent în mână, mănâncă la miezul nopții, preferă fast-food sau sunt sedentari prin excelență.

„La părinți trebuie să doară mult prea tare ca să conștientizeze, să se implice, să-și asume mai departe o schimbare, pentru că aici vorbim în primul rând de un comportament al părintelui. Cum mă comport din punct de vedere alimentar, somnul meu, mișcarea mea, relațiile în care eu sunt, cum gestionez stresul și cum cad eu pradă unor comportamente adictive. Pentru a fi un model din perspectiva unui părinte este într-adevăr un exercițiu de voință, de răbdare și de consecvență”, adaugă Alina Epure, făcând referire și la întâlnirile cu părinții în cadrul unui proiect național prin care se introduce opțional o oră de stil de viață sănătoasă în mai multe școli din țară.

„Cei mai mulți copii trăiesc de la 1 ianuarie până la 31 decembrie cu lapte cu cereale”

Tot de părinți depinde și asigurarea unui mic dejun sănătos, de exemplu, pentru copii. Dar și asigurarea unui pachet la fel de sănătos pentru la școală. În România există obiceiul hrănirii copilului, de dimineață, cu lapte cu cereale și asigurarea unui pachețel sub formă de sandwich cu șuncă și cașcaval. Total nesănătos, spun specialiștii.

„Dacă începem dimineața cu zahăr și făină albă, ambele alimente cu rol inflamator, care-i agită, îi stresează, îi obosesc, ca și produs alimentar, ei atunci n-au cum să fie atenți. Avem nevoie dimineața de mic dejun. Sunt mulți copii care mănâncă un covrig. Dar, cu același buget, mai bine își cumpără un măr și o mână de nuci. Au nevoie și de proteine. Sunt copii care au deja deformări pe musculatură, pe sistemul osteo-articular, târâie picioarele, nu știu să meargă și au deficit de masă musculară. Odată fiindcă nu fac mișcare, odată că nu se hrănesc cu ce trebuie. Deci proteina de dimineață împreună cu foarte multe legume este baza. Că mănâncă într-o dimineață brânză cu legume, în alta ouă cu legume, în alta iaurt, în care să-și pună ceva nuci-semințe, în altă dimineață pot mânca un sandwich cu cașcaval, pentru că unii și-l doresc. Dar cei mai mulți copii trăiesc de la 1 ianuarie până la 31 decembrie cu lapte cu cereale, sau nimic, sau sandwich cu șuncă și cașcaval. Și, pe baza acestor variante de mic dejun, nu au performanțe”, adaugă Epure.

Părinți care-și nenorocesc copiii pentru performanță. Povestea celor șapte cafele

Unii părinți își distrug copiii cu bună știință, în numele performanței școlare. De exemplu, sunt destui olimpici, spun specialiștii, împinși până la limită, cu voia părinților, pentru a obține medalii, diplome și, spun cei care-i au în grijă, „un viitor”. Există inclusiv cazuri șocante, în care un copil de clasa a VII-a bea șapte cafele pe zi, pentru a putea rezista orelor intense de studiu.

„Lucram cu lotul Olimpic Internațional de Matematică și mă întâlneam cu elevii și cu părinții. O fetiță de clasa a VII-a mi-a spus așa: «Eu beau șapte cafele pe zi, ce pot să fac, Alina, ca să scad cantitatea, pentru că-mi dau seama uneori că am palpitații». Nu o să uit niciodată gestul mamei care stătea lângă ea și a spus: «Lasă, dragă, că am încercat cu cinci și ai văzut că nu făceai față». A fost un răspuns care pe mine, ca mamă, m-a șocat. Când am conștientizat că acești copii olimpici așa funcționează. Cu o cafea pe care mama o pregătește încă de la trezire, pentru ca acel copil să deschidă ochii, că a stat mult și a lucrat în plus la matematică, istorie, geografie sau despre ce obiect este vorba, peste noapte. Adesea, părinții acestor copii fac proiecte, teme și alte asemenea, pentru ca copiii să fie implicați doar la materia la care vor să facă performanță. Și întâlnesc adesea astfel de situații în care noi, părinții, nu mai deschidem și nu mai suflăm în aripile copiilor noștri, le tăiem înainte de a se deschide”, conchide Alina Epure.