Legea decarbonizării, adoptată în Parlament: centralele pe cărbune rămân deschise. Cum au votat deputații | adevarul.ro

Legea decarbonizării, adoptată în Parlament: centralele pe cărbune rămân deschise. Cum au votat deputații

Publicat:
Ultima actualizare:
0
1 live

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 5 august, legea decarbonizării sectorului energetic.  Proiectul a fost aprobat cu 180 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu și-au exprimat votul.

Inquam photos/Octav Ganea
Inquam photos/Octav Ganea

UPDATE- Legea decarbonizării a fost adoptată

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care modifică ordonanța privind decarbonizarea sectorului energetic. Acesta prevede că eliminarea treptată din exploatare a centralelor pe bază de lignit și huilă va putea avea loc doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție energetică similare.

Legea a fost adoptată cu 180 de voturi „pentru”, nouă voturi „împotrivă” și 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat.

UPDATE - Ionel Bogdan: România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR din cauza modificării legii decarbonizării

Deputatul PNL Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal, susține că România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după modificările aduse în Parlament legii privind decarbonizarea sectorului energetic.

„Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar din cauza unei singure legi – legea decarbonizării”, a declarat Ionel Bogdan, miercuri, la Parlament.

Potrivit acestuia, PNL a refuzat să voteze proiectul nu pentru că s-ar opune obiectivelor sale, ci deoarece forma finală a fost modificată semnificativ prin amendamente care schimbă condițiile convenite cu Executivul european.

„Au fost introduse amendamente care modifică ceea ce România și-a asumat în fața Comisiei Europene. Sunt ținte deja atinse și angajamente care nu pot fi schimbate fără consecințe”, a afirmat deputatul.

Ionel Bogdan a folosit acest episod pentru a explica și de ce PNL exclude, în prezent, o colaborare guvernamentală cu PSD. 

„Acesta este unul dintre motivele principale pentru care nu există compatibilitate între PNL și PSD. Noi considerăm că România trebuie să își respecte angajamentele și să adopte măsurile necesare, nu doar pe cele care sunt populare din punct de vedere politic”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL.

UPDATE - Pîslaru: România riscă să piardă bani din PNRR

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat miercuri, 5 august, că amendamentele adoptate în Senat la legislaţia privind decarbonizarea pot determina Comisia Europeană să considere că România a revenit asupra unei reforme deja îndeplinite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce ar putea conduce la redeschiderea Cererii de plată nr. 2 şi la blocarea depunerii următoarelor cereri de plată.

„Comisia Europeană, după o modificare din decembrie, a spus că există riscul acesta de reversibilitate, aşa se numeşte, când întorci o reformă. Deci noi am făcut o reformă, am încasat banii în 2022, când am adoptat calendarul, iar acum, practic, prin acest amendament, încălcăm calendarul respectiv. Asta înseamnă, pe de o parte, că se redeschide Cererea de plată nr. 2, adică ni se iau înapoi banii care ne-au fost daţi”, a explicat Pîslaru, miercuri, la Digi24.

Potrivit acestuia, consecinţele nu s-ar limita la recuperarea unor fonduri deja plătite de Comisia Europeană.

„Şi asta nu este neapărat cea mai mare dintre probleme. Cealaltă problemă este că, până nu se stabilesc măsurile de remediere, nu te mai lasă să depui alte cereri de plată. Noi suntem deja în al doisprezecelea ceas”, a spus acesta.

El a mai precizat că România este pregătită să depună Cererea de plată nr. 5 imediat după finalizarea procedurilor europene privind renegocierea PNRR.

„Cererea de plată nr. 5 este gata, pregătită, şi aşteptam acum doar decizia Consiliului pentru renegocierea care a avut loc, ca să putem să o depunem. Asta este Cererea de plată nr. 5, cu 2 miliarde. Şi ultimele 3 miliarde, vorbesc de componenta de grant, depindeau de salarizare, ANI şi toate celelalte, aşa încât ar trebui să o depunem până pe 30 septembrie”, a explicat ministrul.


Pe ordinea de zi se află ratificarea acordului de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, proiectul privind instrumentul european SAFE pentru industria de apărare și modificările la Legea decarbonizării, scriu Știrile ProTV.

Ultimul proiect revine în dezbaterea Camerei Deputaților după ce Senatul a adoptat un amendament al PSD care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor noi capacități de producție.

Președintele Nicușor Dan, despre Legea decarbonizării

Președintele Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe X, că a „urmărit cu atenție” dezbaterile privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.

Bolojan, după ce Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR: „România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune. A fost o negociere dificilă”

„Am urmărit cu atenție dezbaterile de astǎzi privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare. Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării.

Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a afirmat șeful statului.

Premierul Bolojan: „Dacă facem și această modificare, riscăm alte penalități”

Potrivit Europa FM, Ilie Bolojan spune că aceste modificări contravin jaloanelor din Planul PNRR și pot duce la blocarea totală a finanțărilor europene, plus la plata unor penalizări.

„Neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că cinci ani de zile n-am făcut ceea ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire, iar modificările legislative care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a ne crea probleme suplimentare și dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare. 

Dar dacă facem și această modificare, riscăm alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis”, a spus Ilie Bolojan. 

Ministrul Pîslaru: „Consecințele vor fi devastatoare”

La rândul său, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că amendamentele adoptate în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea avea „consecințe dramatice” pentru România dacă vor fi aprobate și de Camera Deputaților.

„Amendamentele susținute și votate astăzi în Senat la legislația decarbonizării au consecințe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament și să devină lege”, a afirmat acesta.

Provocările energiei regenerabile: cum ar trebui adaptate rețelele de transport și distribuție

Potrivit acestuia, o astfel de situație ar putea pune în pericol fondurile europene deja acordate prin PNRR.

„Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a.

BLOCARE TOTALĂ: Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată! Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată (nr. 6).

Consecințele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agențiilor de rating, pierderea credibilității de țară și, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură”, explică ministrul.

Ce prevede proiectul de lege privind decarbonizarea

Proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire urmărește reducerea emisiilor și accelerarea tranziției către un sistem energetic mai sustenabil. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților

Contoarele individuale pentru încălzire și apă caldă vor deveni obligatorii în blocurile racordate la sistemul centralizat până la sfârșitul anului 2030, iar biomasa forestieră folosită în scopuri energetice va trebui să provină exclusiv din surse sustenabile. Sunt două dintre cele mai importante măsuri prevăzute în proiectul legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care introduc pe piaţă sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice au obligaţia de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.

În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale, instituie şi derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităţilor de încălzire”, se arată în proiect.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite