criza energetica - ultimele știri

Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză economică gravă după ce Kremlinul a lăsat-o fără gaze naturale de la începutul acestui an. Majoritatea angajaților din sectorul bugetar, adică 70%, nu și-au primit salariile din lunile martie sau aprilie, relatează presa locală.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, întreprinde o vizită la Chișinău, unde a avut o întrevedere cu premierul moldovean, Dorin Recean, discuțiile vizând, inclusiv ,,criza energetică generată artificial de Rusia la începutul acestui an”.

Potrivit premierului moldovean, Dorin Recean, Transnistria, care a primit 20 de milioane de euro pentru resurse energetice suficiente pentru perioada 1-10 februarie, a refuzat un alt ajutor de 60 de milioane de euro din partea UE, fiind împotriva ajustării treptate a tarifelor pentru consumatori.

Guvernul moldovean și Comisia Europeană au semnat vineri contractul privind sprijinul de 64 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane vor fi folosite pentru achiziționarea gazelor destinate regiunii separatiste Transnistria, care a rămas fără resurse energetice de la începutul acestui an.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că a fost solicitată o cantitate de 3 milioane de metri cubi de gaz de la Chișinău, aceasta urmând să fie plătită sau returnată de compania ,,Tiraspoltransgaz”. Guvernul de la Chișinău nu s-a exprimat încă în legătură cu această solic

Locuitorii regiunii separatiste Transnistria au ieșit în stradă, nemulțumiți de „acțiunile autorităților de la Chișinău, care au impus o blocadă energetică regiunii”. Protestele au loc în mai multe zone, iar Guvernul, precum și unii analiști subliniază că acestea sunt organizate de regimul separatis

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, o acuză pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că împiedică furnizarea gazelor în regiunea transnistreană, lăsată fără resurse energetice de Kremlin. Președinția nu a comentat acuzațiile, iar Guvernul subliniază că acestea sunt falsuri și

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat miercuri că comunitatea internaţională este pregătită să ofere gaz pentru a pune capăt crizei energetice din Transnistria. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat însă că soluţie de durată depinde de retragerea trupelor ruse din regiune.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, acuză regimul de la Tiraspol că „servește interese străine” și folosește oamenii „ca scut uman” după ce acesta a refuzat cu o zi înainte să participe la o reuniune cu Chișinăul pentru a discuta, inclusiv despre ajutorul umanitar oferit oamenilor.

Regiunea separatistă Transnistria, rămasă fără gaze rusești de la începutul acestui an, sub pretextul unei pretinse datorii, este utilizată în scopuri geopolitice de Kremlin, care urmărește deopotrivă apropierea regiunii de Rusia și îndepărtarea Chișinăului de Uniunea Europeană, afirmă unii speciali

Oligarhul fugar Ilan Șor afirmă că guvernarea din Republica Moldova trebuie să recunoască pretinsa datorie către Gazprom și să reia dialogul cu Rusia pentru a depăși criza energetică din regiunea separatistă Transnistria, soluție care a stârnit indignarea formațiunii aflate la putere la Chișinău.

În timp ce zeci de mii de gospodării și peste o mie de apartamente din Transnistria au rămas fără căldură, Chișinăul și Moscova se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice.

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, neagă faptul că Chișinăul s-ar fi oferit să ajute regiunea separatistă rămasă fără gaze rusești, susținând că scopul real al acestuia este „sugrumarea” Transnistriei.

Șeful regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova a îndemnat locuitorii să ardă lemne de foc pentru încălzire și a avertizat că pene de curent nu pot fi evitate, după ce Moscova a oprit furnizarea de gaze prin Ucraina.

Liderii de la Chișinău au discutat despre situația energetică după ce Gazprom, companie controlată de Kremlin, a refuzat să livreze gaze rusești Transnistriei din 1 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu afirmând că Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația

În Iran, birourile guvernamentale sunt închise sau lucrează după un program redus din cauza crizei energetice, iar școlile și colegiile au trecut la cursuri online pentru prima dată de la pandemia de coronavirus.

Industria de extracţie a gazelor naturale din Norvegia urmează să demareze un amplu program de lucrări anuale de mentenanţă, într-un moment tensionat pentru continentul european.

Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că securitatea energetică a României e în pericol, iar opinia sa nu e singulară. Recent, un audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică.

În timp ce luptele fac ravagii în Orientul Mijlociu, UE speră să evite repetarea crizei energetice de anul trecut.

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis va efectua o vizită oficială în Belgia, miercuri, urmând a se întâlni cu premierul Alexander De Croo, dar și cu regele Philippe.

Consilierul prezidențial pe economie, Cosmin Marinescu, a vorbit în cadrul Forumului Forbes 2023 despre crizele suprapuse prin care a trecut România, concluzionând că statul le-a traversat destul de bine.

Comisia Europeană a cerut, marți, țărilor UE să contribuie cu mai mulți bani la bugetul comunitar printr-un nou flux de venituri calculat pe baza profitului companiilor care operează în fiecare.

Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă ca măsurile viitoare, aplicate în contextul crizei energetice, să fie adaptate, orientate și să facă față tranziției.

Ucraina deţine cea mai mare reţea de peşteri subterane unde pot fi depozitate gaze, oficialii europeni gândindu-se dacă acestea pot ajuta la evitarea unei crize energetice în iarna ce urmează.

Aproximativ 90% dintre românii din marile centre urbane lăsau bacșiș la restaurante, în 2019, arată un studiu realizat de Hospitality Culture Institute.

ExxonMobil și Chevron, cele mai mari companii petroliere americane, au înregistrat și în primul trimestru din 2023 profituri uriașe.

Îngrijorările Germaniei privind energia au luat sfârșit, iar cea mai mare economie a Europei are puterea de a-și reveni din șocurile duble provocate de pandemie și de războiul din Ucraina.

O soluţie inteligentă în plină criză energetică face ca municipiul Roman din Neamț, să aibă excedent de electricitate. Aceasta este folosită doar la iluminatul nocturn şi al instituţiilor publice, fără costuri.

Cărbunele rămâne una dintre principalele surse de energie din lume. Peste 34% din electricitatea mondială este produsă cu ajutorul acestuia. Iar prețul resursei s-a triplat în 2022, pe fondul crizei energetice, dar și a unei răsturnări spectaculoase în comerțul internațional.

Peste 60% din energia electrică produsă la nivel mondial depinde de resurse fosile. În România, curentul electric este produs preponderent din energie hidro și nucleară, dar și prin arderea cărbunelui și a gazelor naturale.

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au început să crească, marți, după ce luni au scăzut la cel mai redus nivel din august 2021, transmite Bloomberg.

Importurile de gaze naturale ale Germaniei au costat dublu în 2022 comparativ cu 2021, chiar dacă volumele de gaze importate s-au redus cu 30%.

Germania va trebui să aloce peste un trilion de dolari până în 2030 pentru a face față riscurilor și provocărilor care au apărut din cauza crizei energetice.

România a ieșit cu o imagine externă pozitivă în urma bunei gestionări a crizelor declanșate de războiul din Ucraina, fiind o conlucrare între societatea civilă, dată exemplu de numeroși lideri, și instituțiile statului.

Financializarea piețelor de energie.

fără imagine Dacă acum șase luni toți strigau în gura mare cum o să se oprească țara din cauza crizei energetice, astăzi, la sfârșitul iernii, nimeni nu mai deschide acest subiect în spațiul public.

Cum a reacționat Comisia Europeană în fața prețurilor de neplătit la energie

De la începutul crizei energetice în septembrie 2021, 768,1 miliarde de euro au fost alocate în țările europene pentru a proteja consumatorii de creşterea tarifelor la energie.

Statele membre trebuie să îşi reducă treptat deficitele bugetare, pe măsură ce situaţia economică se îmbunătăţeşte, transmite vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Președintele României a vorbit, la declarația de presă cu omologul din Azerbaidjan, de dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerț, dar și transporturi, investiții, digitalizare sau agricultură.

Președintele României va discuta cu omologul din Azerbaidjan despre aprofundarea relațiilor mai ales în zona economică, un accent fiind pus pe dimensiunea energetică a cooperării.

Criza energetică ar putea lua amploare, pe fondul unor ierni mai aspre. În contextul în care China și-a redeschis economia, cererea pentru energie pe piețele internaționale va crește, la fel și prețurile.

Portugalia şi Spania vor cere oficial miercuri CE să extindă plafonarea temporară în Peninsula Iberică a preţurilor la gazele naturale şi cărbune, care sunt folosite de centralele electrice.

Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa sunt în scădere în noul an, în condiţiile în care vremea blândă a redus cererea, transmite DPA.

Ungaria a fost păclită de Rusia în privința prețului pe care ar fi trebuit să-l plătească pentru gazul rusesc, scrie cotidianul digital independent Nepszava, potrivit agenţiei EFE.

În 2021, lumea spera că economia globală își va reveni după pandemie fără prea multe consecințe, că inflația va fi doar tranzitorie, iar lanțurile de aprovizionare își vor reveni.

Datele financiare oficiale ale companiilor care activează în domeniul energiei la care statul este unic acționar sau acționar majoritar arată că acestea și-au sporit de aproape 4 ori rezultatele.

Legea plafonării obligă mulți români să achite mai mult la energie electrică, nu doar de la 1 ianuarie 2023, ci și retroactiv pentru anul 2022, susține Dumitru Chisăliță, președinte AEI.

Guvernul federal german intenţionează să împrumute anul viitor o sumă record de peste 500 de miliarde de euro, pentru a finanţa costurile asociate cu criza energetică.

Început bun de zi pentru seniorii maghiari. Premierul Viktor Orbán a anunțat, marți, că pensiile vor fi majorate cu 15 la sută de la 1 ianuarie, relatează Hungary Today.

Numărul românilor expuși riscului de sărăcie ar putea crește exponențial în 2023, avertizează profesorul Radu Nechita, într-un interviu pentru „Adevărul”. Creșterea prețurilor energiei e unul dintre principalele pericole, mai ales că antrenează și alte creșteri ale unei inflații deja insuportabile.

La 1 ianuarie 2023 intră în vigoare legea care aduce noi măsuri de protejare a consumatorilor de gaze și energie electrică, care aduce o nouă construcție a modului în care se aplică plafonarea.

România funcționează, de la începutul acestei luni, ca punct nodal pentru aprovizionarea cu gaze a Ungariei și, mai nou, a Ucrainei și Republicii Moldova, după ce, prin conexiunea cu Bulgaria primim gaze de la vecinul nostru din sud.

Europa va intra în recesiune la iarnă, iar revenirea pe creştere nu se va întâmpla înainte de primăvara anului următor, a declarat luni comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni.

Militanţi ai mai multor grupuri ale societăţii civile au ocupat instituţii, sedii de societăţi energetice şi magazine din Marea Britanie, în semn de protest împotriva creşterii facturilor la energie, relatează dpa.

În timp ce Ucraina se confruntă cu întunericul și frigul ca urmare a săptămânilor de lovituri țintite cu drone și rachete rusești, Moscova se bucură de decorațiuni luminoase extinse pentru a sărbători Anul Nou care vine.

România a început sâmbătă la orele prânzului exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni, transmite Agerpres.

ANRE şi Oficiul Ungar pentru Energie şi Utilităţi Publice (MEKH) au semnat un acord de cooperare pentru a gestiona criza energetică şi pentru a promova securitatea aprovizionării.

O companie turcă susține că ar putea trimite centrale electrice plutitoare (powership) în Ucraina pentru a furniza energie electrică țării asediate, în timp ce Rusia intensifică atacurile asupra infrastructurii civile, relatează Asia Nikkei.

Suma plătită de Europa pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a-i proteja pe consumatori de explozia preţurilor a ajuns luna aceasta pragul de 700 de miliarde de euro, scrie Bloomberg.