Legea integrității, adoptată de Senat. Amendamentele „Dominic Fritz” și „partenerii demnitarilor” au rămas în forma finală

Senatul a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, Legea privind integritatea, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ merge acum la promulgare și include două amendamente care au stârnit controverse politice: unul referitor la încetarea mandatului persoanelor aflate în incompatibilitate și altul care obligă partenerii și soții demnitarilor să depună declarații de avere și de interese.

Senatul a adoptat miercuri Legea ANI. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Proiectul a fost adoptat cu 104 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă”, șapte abțineri și doi senatori care nu au votat. Împotrivă au votat un senator AUR, șase senatori USR și un senator neafiliat.

Amendamentul privind incompatibilitatea, contestat de USR și PNL

Unul dintre amendamentele adoptate, susținut în principal de PSD, prevede că persoanelor față de care se constată definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii le încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul în momentul în care raportul de evaluare sau hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

USR susține că prevederea îl vizează în mod direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind incompatibilitatea.

Liderii formațiunii au acuzat PSD și AUR că au negociat reciproc susținerea amendamentelor și au afirmat că legea este „cu dedicație” împotriva unui singur om.

„La comanda lui Sorin Grindeanu, PSD şi AUR insistă să confecţioneze pedepse retroactive, ca să-şi elimine adversarii din pix, chiar dacă asta înseamnă un vandalism democratic şi împingerea României către iliberalism”, a transmis USR într-un comunicat.

Formațiunea avertizează că adoptarea acestei variante a legii ar putea afecta accesarea fondurilor europene, susținând că România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro din PNRR.

La rândul lor, reprezentanții PNL au susținut că amendamentul este neconstituțional, întrucât ar introduce efecte retroactive pentru hotărâri judecătorești definitive.

Partenerii demnitarilor, obligați să depună declarații de avere

Cel de-al doilea amendament controversat, inițiat de AUR, extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese și asupra soțului, soției sau „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentarii, membrii Guvernului și alți demnitari.

Prevederea o vizează inclusiv pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, care și-a făcut publice miercuri declarațiile de avere.

În timpul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului, senatorul PNL Daniel Fenechiu a atras atenția că sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți” este neclară și ar putea include inclusiv cuplurile de același sex.

„Există mecanisme să se facă verificare? Cum se face? Pe bază de sesizare că X cu Y au o relație?”, a întrebat liberalul.

Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate (ANI) a răspuns că instituția nu dispune de mecanisme prin care să poată demonstra existența unor astfel de relații.

La rândul său, președintele Comisiei juridice, senatorul PSD Ion-Cristinel Rujan, a declarat că prevederea nu se referă la relații ocazionale.

„Cred că puteți să-i asigurați pe toți cei interesați că nu sunt vizate amantele, pentru că între amante nu se stabilesc relații precum cele dintre soți”, a afirmat acesta.

Și senatorul USR Ștefan Pălărie a criticat amendamentul, întrebând cum va fi aplicată legea în cazul persoanelor care au relații succesive cu parteneri diferiți.

În ciuda obiecțiilor formulate de PNL și USR, Comisia juridică a acordat raport favorabil proiectului, iar Senatul a adoptat legea în forma care include ambele amendamente.