Miza de 5 milioane de euro a legii decarbonizării. Analist: „Inițiativa este o aventură periculoasă”

Analistul economic Adrian Negrescu a criticat dur legea decarbonizarii, subliniind că aceasta nu face decât să ascundă lipsa unei strategii coerente de tranziție energetică, într-un moment în care tehnologia pe cărbune devine tot mai costisitoare și mai puțin viabilă. 

România poate pierde până la 5 miliarde de euro din PNRR. FOTO: Mediafax

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 5 august, Legea decarbonizării sectorului energetic. Proiectul a fost aprobat cu 180 de voturi „pentru”, nouă „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu și-au exprimat votul.

Președintele Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe X, că a „urmărit cu atenție” dezbaterile privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.

„Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a afirmat șeful statului.

Dacă președintele Nicușor Dan nu va întoarce legea în Parlament, România riscă să fie obligată să returneze banii europeni aferenți cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, a precizat analistul economic Adrian Negrescu.

„Din punctul meu de vedere, este posibil să fim nevoiți să returnăm o parte din banii primiți de la Comisia Europeană, din cauza nerespectării unor jaloane asumate, iar politicienii vor găsi întotdeauna motive speciale pentru a justifica această decizie, care are un caracter profund politicianist”, a declarat Adrian Negrescu.

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că penalizarea pentru jalonul deja plătit ar putea fi de câteva sute de milioane de euro, dar că riscul real este pierderea celor cinci miliarde de euro rămase de plată.

PSD vizează voturi din zonele miniere

Adrian Negrescu a explicat că principiul închiderii unei facilități doar după ce există o alternativă pregătită ar fi trebuit să fie o prioritate acum mai mulți ani de zile, mai ales în cazul Văii Jiului, unde exploatările miniere ar fi trebuit să fie închise deja. 

„În primul rând, inițiativa de a anula niște reforme deja realizate și de a repune în funcțiune instalații care au fost închise, fără să ne asigurăm că avem toate resursele necesare, reprezintă o aventură periculoasă. Principiul conform căruia ar trebui să închizi o facilitate doar dacă ai deja ceva pregătit să o înlocuiască ar fi trebuit să fie o lecție învățată încă de acum zece ani, de când ne-am angajat să reducem exploatările din Valea Jiului. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat este o realitate incontestabilă. Însă, în prezent, încercarea de a salva ceea ce se mai poate dintr-o industrie energetică bazată pe cărbune, care este extrem de costisitoare și imposibil de menținut în condițiile economice actuale, este o altă discuție”, a precizat analistul economic.

Negrescu a atras atenția că actuala încercare a PSD de a salva industria cărbunelui este mai degrabă o mișcare electorală decât o măsură economică rațională, mai ales că centrala pe gaz de la Mintia, o investiție de peste un miliard de euro, urmează să intre în funcțiune și să acopere aproape întreaga producție a sectorului energetic pe cărbune, ceea ce ar fi trebuit să facă inutilă prelungirea funcționării centralelor vechi.

„Nu trebuie să uităm că, în acest moment, nu este programată nicio întrerupere a activității în industria extractivă sau la centralele pe cărbune. Mai mult, se preconizează că centrala pe gaz de la Mintia, o investiție privată de peste un miliard de euro, își va începe funcționarea și va acoperi aproape întreaga producție actuală a sectorului energetic pe cărbune, rezolvând astfel problema energetică a României. Prin urmare, decizia de a reveni asupra reformelor a fost una pur politicianistă, iar singurul său merit este acela de a sublinia caracterul electoral al demersului, fără nicio justificare economică reală”, a mai transmis analistul politic.

Populismul partidelor a amânat investițiile în infrastructura energetică

Poziția lui Negrescu este susținută și de experta în energie Eugenia Gusilov, care a avertizat anterior pentru Adevărul că populismul partidelor mainstream, în special PSD și PNL, a întârziat investițiile necesare în infrastructura energetică, deoarece acestea au preferat să mențină termocentralele pe cărbune pentru a culege voturi în zonele miniere. 

Potrivit acesteia, dacă termocentralele de la Turceni, Ișalnița și Mintia erau gata la timp și înlocuiau energia generată de centralele pe cărbune, România nu ar mai fi fost lovită astăzi de criza energetică creată de secarea Dunării:

„Dacă însă centralele ar fi fost deja finalizate – inclusiv investiția iordanienilor de la Mintia, de 1.700 MW, care trebuia să intre în funcțiune anul acesta – atunci oprirea a două reactoare de la Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 1.400 MW, nu ar fi reprezentat o problemă, pentru că Mintia ar fi furnizat de una singură 1.700 MW. Și însumat, centralele de la Turceni cu Ișalnița ar fi produs 1.350 MW”.

Demersul PSD, „lipsit de orice fundament economic real”, acuză Adrian Negrescu

Adrian Negrescu a mai atras atenția asupra caracterului electoral al deciziei, subliniind că aceasta le stârnește speranțe false locuitorilor din Valea Jiului, sugerând că s-ar putea relansa activitatea industrială în zonă, deși tehnologia folosită nu mai este rentabilă economic. 

„În opinia mea, este nevoie de o regândire completă a situației din acea zonă, iar decizia actuală nu face decât să ascundă o cronică lipsă de management, întrucât nu am avut niciodată o strategie clară de reorientare economică și profesională pentru locuitorii de acolo, nu am creat o zonă liberă care să atragă investitori și să genereze locuri de muncă alternative la industria extractivă, iar soarta acestor oameni nu ne-a preocupat în mod real, dincolo de interesele electorale de moment. 

Asemenea acestei decizii de a nu închide nimic până nu deschidem altceva, și acest calcul ascunde, de fapt, interesele marilor jucători din piața energetică, care doresc să mențină un status quo în care prosumatorii sunt limitați la maximum, sancționați și împiedicați să își construiască propriile sisteme de baterii sau să dezvolte alternative reale la sistemul energetic național clasic”, a conchis Negrescu.

Ce rămâne de făcut pentru a nu pierde banii?

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că modificările aduse de Parlament Legii privind decarbonizarea sectorului energetic pun în pericol procesarea cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care însumează granturi de aproximativ cinci miliarde de euro. Potrivit ministrului, amendamentul contestat – care prevede că nicio capacitate de producție a energiei electrice nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie pusă în funcțiune – afectează un jalon deja plătit de Comisia Europeană prin cererea de plată numărul 2 și introduce o problemă de reversibilitate care ar putea opri aprobarea oricăror plăți viitoare. 

Pîslaru a precizat că Guvernul va prezenta Administrației Prezidențiale argumentele pentru retrimiterea legii în Parlament, iar aceasta este „așteptarea și speranța” Executivului. În lipsa unei corectări, Comisia Europeană ar putea suspenda procesarea cererilor de plată până la eliminarea amendamentului, ceea ce ar însemna că România nu ar mai putea încasa, cel puțin temporar, fondurile rămase din PNRR. 

"Comisia ar solicita României să vină cu măsurile prin care pune din nou în practică angajamentul din trecut. Mai întâi, Comisia va trimite o notificare prin care semnalează această reversibilitate. România va trebui să răspundă și să explice de ce s-a ajuns aici, ce va face și care sunt măsurile pe care le va adopta. Până când nu va primi un răspuns satisfăcător, Comisia nu va putea procesa cererile de plată 5 și 6. Dacă în luna noiembrie România revine la sentimente mai bune și la un nivel minim de maturitate și elimină amendamentul adoptat astăzi, teoretic, cererile de plată 5 și 6 s-ar debloca imediat, spre sfârșitul anului. Nu înseamnă că nu vom mai primi definitiv banii, ci că procesarea cererilor și plata vor fi amânate până când rezolvăm aceste probleme”, a mai transmis Dragoș Pîslaru.