„Consecințele vor fi devastatoare”. Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că unele amendamente adoptate în Senat pot bloca PNRR
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că amendamentele adoptate marți, 4 august, în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea avea „consecințe dramatice” pentru România dacă vor fi aprobate și de Camera Deputaților.

„Amendamentele susținute și votate astăzi în Senat la legislația decarbonizării au consecințe dramatice pentru România dacă ajung să treacă de votul final din Parlament și să devină lege.
Vreau să explic foarte clar și transparent tuturor ce este în joc, dincolo de discursul politic de conjunctură”, a afirmat acesta.
Pîslaru susține că problema nu este doar riscul unor penalități pentru un jalon din PNRR, ci faptul că modificările adoptate în Parlament ar putea determina Comisia Europeană să considere că România a revenit asupra unei reforme deja îndeplinite.
Potrivit acestuia, o astfel de situație ar putea pune în pericol fondurile europene deja acordate prin PNRR.
„Constatarea reversibilității de către Comisia Europeană atrage penalități financiare exponențial mai mari decât cele de pe Jalonul 119a.
BLOCARE TOTALĂ: Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată! Nu vom mai putea depune nici măcar Cererea de Plată nr. 5 – pentru care aveam deja totul îndeplinit și pe care o puteam depune imediat după publicarea noului CID. De asemenea, se blochează automat și Cererea finală de plată (nr. 6).
Consecințele vor fi devastatoare: evaluări negative din partea agențiilor de rating, pierderea credibilității de țară și, cel mai grav, blocarea fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură”, explică ministrul.
Nu în ulrimul rând, Dragoș Pîslaru a vorbit despre diferența între a negocia tehnic cu CE menținerea temporară a unor capacități energetice și „a adopta legi retroactive care anulează reforme deja plătite.”
„Fac un apel ferm la rațiune și responsabilitate către PSD și membrii parlamentului în general: astfel de amendamente nu trebuie să devină lege!”
Proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire urmărește reducerea emisiilor și accelerarea tranziției către un sistem energetic mai sustenabil. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților
Cum vrea statul să reducă poluarea rezultată din încălzirea locuințelor. Proiectul a trecut de Camera Deputaților. Ce ar urma să se schimbe până în 2030Contoarele individuale pentru încălzire și apă caldă vor deveni obligatorii în blocurile racordate la sistemul centralizat până la sfârșitul anului 2030, iar biomasa forestieră folosită în scopuri energetice va trebui să provină exclusiv din surse sustenabile. Sunt două dintre cele mai importante măsuri prevăzute în proiectul legii privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Totodată, proiectul aliniază legislația României la cerințele UE și la obiectivele asumate prin PNRR, inclusiv prin introducerea obligației ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să fie sustenabilă.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici care introduc pe piaţă sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice au obligaţia de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.
În vederea reducerii utilizării biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi pentru încălzire în gospodării individuale şi în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice centrale, instituie şi derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităţilor de încălzire”, se arată în proiect.
Bolojan: „Pentru acest jalon am încasat o sumă de bani în Cererea de plată 2”
Prezent la dezbaterile din Senat, premierul interimar, Ilie Bolojan, a susținut că proiectul nu rezolvă problema de fond.
„Problema la acest proiect privind decarbonizarea este aceea de a nu rezolva nimic, respectiv aceea de a nu închide centralele pe cărbune în trimestrul al treilea, care nu pot fi închise pentru că nu am făcut ce trebuia timp de cinci ani.
Pentru acest jalon am încasat o sumă de bani în Cererea de plată 2, iar modificările legislative care se fac în sensul modificării unor prevederi legale care țin de PNRR și care au fost închise în raport cu Comisia sunt de natură a nu rezolva problemele, dar a ne crea probleme suplimentare la cererile de plată pe care trebuie să le mai depunem.
Dacă în această toamnă nu vom putea închide capacități pe cărbune, vom avea penalități corespunzătoare și știm asta, dar, dacă facem și această modificare, riscăm să avem alte penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a afirmat că proiectul este o condiție impusă de Comisia Europeană pentru deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR și a avertizat că respingerea lui ar putea afecta România, chiar dacă înțelege inițiativele cu miză politică.
Proiectul a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și 42 de abțineri, iar opt senatori nu au votat.
CSAT a avertizat că proiectul ar putea duce la scumpirea energiei, ar putea încălca angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană prin PNRR și ar putea contraveni Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025 - 2030, scrie Digi24.






















































