Analiză Leul continuă să slăbească: euro atinge un nou record. Ce se întâmplă cu prețurile și dobânzile

Euro a ajuns marți la cea mai mare valoare înregistrată vreodată în România, continuând astfel deprecierea începută în ultimele zile, într-un moment în care România se confruntă cu incertitudine politică, deficite ridicate și atenția investitorilor asupra situației finanțelor publice. 

Euro a atins marți un nou nivel record Foto: arhivă

Leul a început să piardă teren atât în fața euro, cât și a dolarului. Vineri, cursul ajunsese la 5,34 lei pentru un euro și la 4,75 lei pentru un dolar, iar marți a urcat la 5,35 lei pentru euro și 4,76 lei pentru dolar.

Analistul eToro Bogdan Maioreanu pune evoluția pe seama incertitudinilor interne, dar și a contextului internațional. România este urmărită de investitori într-un moment în care situația politică rămâne incertă, iar finanțele publice reprezintă în continuare o vulnerabilitate.

„În România, leul a început să se deprecieze atât față de euro, cât și față de dolar săptămâna trecută, cursul ajungând vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, din cauza incertitudinilor generate de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating. Marți, leul și-a continuat scăderea, cursul de schimb ajungând la 5,35 față de euro și la 4,76 față de dolar”, a declarat analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Menținerea ratingului de investiții al României de către S&P a oferit piețelor un moment de respiro. La Bursa de Valori București, indicele BET a crescut luni cu peste 4%, după anunțul agenției de rating. Pentru Maioreanu, această reacție arată mai degrabă ușurarea investitorilor decât dispariția problemelor care apasă asupra economiei românești.

„Piețele au răsuflat ușurate după ce S&P a menținut vineri ratingul de investiții al României, dar această destindere ar putea fi de scurtă durată, pe măsură ce criza politică continuă, iar lipsa unui guvern ridică semne de întrebare cu privire la direcția țării și la continuarea reformelor de stabilizare bugetară”, spune analistul eToro.

Pe de altă parte, susține acesta, investitorii așteaptă decizia BNR privind dobânda de politică monetară. O reducere a dobânzii este considerată puțin probabilă în actualul context, în condițiile în care presiunile inflaționiste rămân ridicate, iar deprecierea leului poate face importurile mai scumpe. O economie slabă ar putea justifica dobânzi mai mici, însă deprecierea leului și presiunile inflaționiste îi lasă BNR puțin spațiu pentru o astfel de decizie.

Cum ajunge un leu mai slab în prețurile plătite de români

Un curs mai ridicat nu înseamnă că toate prețurile cresc imediat și în aceeași măsură. Efectul apare treptat, în special în cazul produselor și serviciilor care depind de importuri.

Pentru populație, un leu mai slab poate însemna prețuri mai mari pentru produsele cumpărate din import și costuri mai ridicate pentru cheltuielile făcute în valută.

„Creșterea cursului se transmite în economie mai repede decât pare. Pentru populație, un leu mai slab înseamnă produse importate mai scumpe, costuri mai mari pentru vacanțe sau plăți în euro și, în timp, presiune suplimentară asupra prețurilor”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Silviu Gresoi.

Efectele se văd și în activitatea companiilor. Firmele care depind de importuri trebuie să plătească mai mult în lei pentru aceleași materii prime, echipamente sau servicii cumpărate din străinătate. În funcție de domeniu și de marjele disponibile, o parte din aceste costuri poate fi transferată în prețul final.

„Pentru companii, mai ales pentru cele dependente de importuri, cresc costurile cu materiile prime, echipamentele și serviciile cumpărate din exterior. O parte dintre aceste costuri vor ajunge inevitabil în prețurile finale”, a explicat Silviu Gresoi.

Astfel, efectul unui curs mai ridicat nu este limitat la cei care au rate sau alte obligații în euro. El poate ajunge indirect și la consumatorii care își plătesc toate cheltuielile în lei, prin prețurile produselor și serviciilor.

Deprecierea leului poate fi graduală

Pentru moment, însă, presiunea asupra leului rămâne, iar evoluția monedei va depinde în continuare de situația finanțelor publice, de climatul politic și de încrederea investitorilor.

Silviu Gresoi nu se așteaptă la o depreciere accelerată și liniară a monedei naționale.

„Nu mă aștept însă la o depreciere liniară și accelerată a leului. Este mai probabil să vedem perioade de volatilitate și o depreciere graduală, atât timp cât rămân ridicate deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică”, a declarat analistul.

Menținerea ratingului României de către S&P a redus pentru moment presiunea suplimentară asupra piețelor, însă nu schimbă situația de fond.

„Menținerea ratingului României de către S&P reduce pentru moment o presiune suplimentară, dar nu elimină aceste vulnerabilități”, spune Gresoi.

În opinia sa, nivelul de 5,35 lei pentru un euro nu trebuie privit doar ca un episod izolat.

„Euro la 5,35 lei nu este doar un episod de moment, ci confirmă o tendință de depreciere graduală a leului, cu efecte care se vor vedea treptat în prețuri și în costul vieții”, afirmă analistul.

Problemele din Europa pun și ele presiune pe piețe

Evoluția leului are loc într-un moment în care nici moneda europeană și nici piețele din zona euro nu traversează o perioadă lipsită de riscuri.

Euro s-a depreciat față de dolar în ultima săptămână, ajungând în jurul valorii de 1,12 dolari, nivel care nu mai fusese înregistrat din mai 2025. Potrivit lui Bogdan Maioreanu, unul dintre factorii importanți este diferența tot mai mare dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe zece ani și cele ale obligațiunilor germane.

Diferența a crescut de la aproximativ 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale. Randamentele mai atractive ale activelor americane pot determina investitorii să prefere dolarul, mai ales într-un moment în care există și așteptări privind o politică monetară mai restrictivă în SUA.

În Europa, Franța este una dintre principalele surse de îngrijorare pentru investitori. Problemele legate de deficitul bugetar, incertitudinea politică și costurile tot mai mari de finanțare au dus la o creștere puternică a diferenței dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane.

Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a avut cea mai slabă evoluție trimestrială de la introducerea monedei euro, iar diferența față de obligațiunile germane a ajuns la 152 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din 2011.

Și Spania adaugă un nou element de incertitudine, după convocarea alegerilor anticipate din 29 noiembrie. Investitorii urmăresc evoluția datoriei suverane, a primelor de risc și a obligațiunilor, în condițiile în care datoria publică a Spaniei se află în apropierea nivelului de 101% din PIB.

Pentru România, însă, presiunile asupra leului sunt legate în primul rând de situația internă. Deficitul bugetar, deficitul extern și incertitudinea politică rămân factori importanți pentru încrederea investitorilor.

Noua valoare record a euro arată că presiunea asupra leului este deja vizibilă în cursul oficial. Pentru populație și companii, efectele se vor vedea însă treptat, în funcție de cât de mult se menține deprecierea și de măsura în care costurile suplimentare sunt transferate în prețuri.