Interviu România riscă să piardă o generație de profesioniști. Antreprenorii români, de la planuri de dezvoltare la strategii de supraviețuire

Firmele nou-înființate sunt tot mai puține, în timp ce radierile, dizolvările și insolvențele cresc. Într-un interviu pentru „Next. Economia viitorului” pe adevarul.ro, experta fiscală Veronica Duțu explică de ce antreprenorii au trecut de la planuri de dezvoltare la strategii de supraviețuire, cum schimbă inteligența artificială piața muncii și ce riscă România dacă tinerii nu mai au unde să se formeze profesional.

Veronica Duțu Foto: Adevarul

Adevărul: Sunt niște statistici oficiale care arată o restrângere a activității. Nu se mai deschid firme cu aceeași frenezie ca pe vremuri. Oamenii își restrâng activitatea și ați observat și o debalansare a situației, în sensul că avem firme mici, cu cel mult 10 angajați, și firme mari, multinaționale. Ce arată acest lucru despre economia românească?

Veronica Duțu: Da, sunt date oficiale de la Registrul Comerțului. În primele nouă luni ale anului 2026 s-au înființat aproximativ 100.000 de firme, mai exact 100.975, ceea ce înseamnă o scădere cu 8,9% față de numărul firmelor înființate în aceeași perioadă a anului anterior.

Ce spune acest lucru despre economia națională? Cei care doresc cu adevărat să își deschidă o afacere nu mai au acel aplomb, acea dorință arzătoare de a fi întreprinzători și de a-și dezvolta o companie în România.

În primul rând, taxele pe salarii sunt mari, din punctul meu de vedere, raportat la veniturile pe care le încasăm. Știm că există țări din Uniunea Europeană unde taxele pe salarii sunt mult mai mari decât în România, dar acolo vorbim despre alte venituri. Să ne aducem aminte și de impactul creșterii taxelor în anul 2025.

Cel puțin acești doi indicatori au frânat, într-un fel, înființarea de noi firme în România în 2026.

Apoi, se observă o explozie a PFA-urilor. Numărul PFA-urilor nou-înființate a crescut cu 23,9%. Acest lucru demonstrează că românii se orientează, de fapt, către afaceri mici, care se bazează pe o singură persoană.

Dacă vorbim despre PFA-uri, aici intră liber-profesioniștii, consultanții și persoanele care nu doresc să își dezvolte foarte mult afacerea și se bazează pe propriile resurse.

Mai asistăm, tot în baza acestui raport de la ONRC, la 61.181 de radieri și aproximativ 40.000 de dizolvări în primele nouă luni. Și în acest caz, numărul radierilor și al dizolvărilor este mult mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2025. Trebuie să spunem că aceste dizolvări vin și din urmă, din anii anteriori.

Vorbim despre companii care nu și-au mai putut susține activitatea și care, în acest fel, au ajuns în insolvență, urmată de faliment.

Apoi, avem o creștere de aproximativ 12,1% a numărului companiilor care au intrat în insolvență față de aceeași perioadă a anului anterior.

Dacă facem o comparație cu situația economică din 2025, observăm că anul 2026 a pus presiuni foarte mari asupra întreprinderilor, în special asupra celor mici, aflate la început de drum.

Gândiți-vă că marea majoritate a companiilor din România trăiesc pe credit furnizor, adică nu mai au capacitatea financiară de a merge la bancă și de a lua un împrumut. În schimb, se împrumută de la furnizori, amânând termenele de plată sau prelungindu-le de la 30 de zile la 60, 90, 120 de zile sau poate chiar mai mult.

Deci este un adevărat carusel, din ce îmi spuneți dumneavoastră. Pentru o persoană care are o afacere proprie, fie că este vorba despre o afacere individuală, un PFA sau o companie cu câțiva angajați, stresul crește odată cu numărul de oameni. Probabil că antreprenorii nu își mai doresc să își asume acest risc.

Da, noi trebuie să vorbim și despre dorința românilor de a-și înființa o companie, dar, în același timp, cred că trebuie să ne uităm, în primul rând, la capacitatea antreprenorului de a-și dezvolta compania.

În aceste vremuri destul de instabile, abia am reușit să avem un guvern cu drepturi depline, cu atribuții depline. Această instabilitate politică din România s-a reflectat în mod negativ și asupra economiei, pentru că, din păcate, politicul dictează economicul.

De ce? Pentru că politicul stabilește taxele și este obligat să creeze acea structură care să permită firmelor să se dezvolte, precum și un climat de încredere în care investitorii să vină în România și să investească, astfel încât economia României să conteze la nivel internațional.

Aveți clienți și discutați cu ei. De un an de zile au intervenit foarte multe schimbări, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, politicul a dictat foarte mult ce s-a întâmplat în economie. Ce vă spun oamenii? Sunt îngrijorați, sunt speriați, vor să renunțe la afaceri?

Din fericire, nu avem niciun client care să fi intrat în insolvență sau să aibă probleme cu plățile până în acest moment. Numai că nu au mai insistat pe dezvoltare.

Marea majoritate a clienților au încercat, pe cât posibil, să își protejeze cash-flow-ul și să facă predicții pentru un an sau șase luni, astfel încât să își protejeze afacerea cu banii pe care îi au și cu sumele pe care trebuie să le încaseze de la clienți.

Vorbim despre o perioadă în care antreprenorii din România se gândesc cum să își stabilizeze afacerile. Foarte puține companii se gândesc la dezvoltare. Poate doar companiile din zona de tehnologie, în special cele din domeniul inteligenței artificiale.

Dacă vorbim despre companii de producție, de retail sau de prestări servicii, acestea au făcut eforturi foarte mari pentru a rămâne pe piață în 2026 și pentru a-și plăti datoriile la timp.

Inteligența artificială pune în pericol formarea viitorilor specialiști

Se vorbește despre posibilitatea de a avea o rată foarte mare a șomajului anul viitor și, pe fondul exploziei inteligenței artificiale, despre dispariția unor locuri de muncă. Vedeți și dumneavoastră deja o astfel de tendință? Sunt oameni care renunță sau își restrâng activitatea, iar pe piață vor rămâne foarte mulți oameni, poate chiar bine pregătiți, care nu își vor găsi un loc de muncă?

Din punctul meu de vedere, inteligența artificială nu înlocuiește un om. Omul care nu învață să utilizeze inteligența artificială în activitatea sa profesională va fi înlocuit de omul care știe să o utilizeze.

Dacă ne referim la domenii precum contabilitatea, IT-ul, consultanța fiscală sau chiar avocatura, în care există activități repetitive, cu siguranță roboții de astăzi și de mâine vor înlocui aceste activități.

În schimb, cei care rămân în companii trebuie să se adapteze. În primul rând, antreprenorii trebuie să se adapteze și să își digitalizeze companiile și activitățile repetitive.

Din păcate, discut cu clienții noștri și primesc foarte multe CV-uri de la oameni aflați la început de drum, de la studenți care au terminat facultatea și vor să se angajeze pe posturi de junior.

Chiar și noi primim zilnic CV-uri pentru posturi de junior în contabilitate. Numai că, din păcate, aceste activități repetitive le realizăm deja cu ajutorul inteligenței artificiale. Avem agenți AI care, practic, înregistrează datele în contabilitate.

Consider însă că această neputință a companiilor sau imposibilitatea lor de a angaja juniori reprezintă un pericol foarte mare. Mă gândesc că acei oameni ar putea pleca în străinătate. Tinerii reprezintă viitorul și stabilitatea unei țări, iar eu vorbesc aici despre România.

Mă gândesc că acești tineri, care nu își găsesc în țară locul în care să se formeze profesional pentru că sunt înlocuiți în acest moment de agenții AI, ar putea pleca în străinătate și și-ar putea găsi locuri de muncă acolo, nu neapărat în domeniile în care sunt pregătiți.

În felul acesta, am putea asista la un nou exod al tinerilor din România către alte țări din Uniunea Europeană sau de pe alte continente.

Și eu mă întreb: dacă juniorul nu are acum posibilitatea să se formeze, cum va arăta seniorul de mâine? Pentru că, în dezvoltarea profesională, nu ai cum să arzi anumite etape.

Da, poți să sari peste etape, cu condiția să fii autodidact și să te pregătești singur. Dar una este să te formezi într-un mediu profesional, așa cum m-am format eu, așa cum v-ați format dumneavoastră și cum s-au format profesioniștii și seniorii de astăzi, și cu totul altceva este să te pregătești singur, acasă, și să te evaluezi într-un anumit fel.

Din punctul meu de vedere, există un pericol foarte mare ca tinerii din România să plece din țară și să nu mai avem seniorii de mâine.

Avem de fiecare dată o rubrică numită „Next Job”. Dacă ar fi să vorbim despre următorul loc de muncă în domeniul contabilității, întrebarea ar fi una inversă: credeți că va dispărea contabilul? Va fi înlocuit de inteligența artificială? Și, dacă nu, cum va trebui să se adapteze contabilul la inteligența artificială?

Foto: Adevarul

Dacă vorbim despre angajații din departamentele financiar-contabile, activitățile repetitive vor fi înlocuite de inteligența artificială. Contabilul trebuie să se transforme într-un analist financiar, să devină mâna dreaptă a antreprenorului, a celui care dezvoltă compania, și să se orienteze către analiza financiară a companiei, optimizarea taxelor și interpretarea indicatorilor financiari.

Pentru că, din punctul meu de vedere, contabilul, așa cum îl cunoaștem astăzi, nu va mai avea viitor dacă nu se adaptează și nu începe să utilizeze inteligența artificială în activitatea sa profesională.

Gândiți-vă că, în urmă cu mulți ani, când s-au liberalizat afacerile și companiile au început să se dezvolte, un contabil ținea, probabil, contabilitatea pentru zece companii. Dau un exemplu. Vorbim, totuși, despre companii mici și mijlocii.

Dacă în urmă cu mai mulți ani un contabil ținea contabilitatea pentru zece companii, probabil că același contabil poate să țină astăzi contabilitatea pentru 20-30 de companii.

Vorbim despre aceeași dimensiune. Așadar, activitățile repetitive sunt înlocuite în fiecare zi de acești agenți AI. Numai că este foarte important să spunem un lucru: răspunderea rămâne a profesionistului. Agentul AI nu răspunde în fața Fiscului și nici în cazul unui eventual proces. Tot profesionistul răspunde în fața legii, la fel și administratorul.

Acesta nu poate invoca faptul că agentul AI a greșit documentele, a depus o declarație eronată, nu a cunoscut legea sau a furnizat informații greșite.

Într-adevăr, avem o rapiditate mult mai mare în accesarea informațiilor și putem ajunge la ele prin două clickuri. Numai că informațiile trebuie verificate și validate de un specialist.

„Insolvența bate la ușă cu luni de zile sau poate chiar cu ani înainte”

„Mit sau adevăr?”, o altă rubrică pe care o avem de fiecare dată. Așadar, mit sau adevăr: insolvența înseamnă moarte sigură sau poți să îți revii, poți să te întorci precum pasărea Phoenix după insolvență?

Depinde cât de gravă este insolvența. Avem chiar un client care a fost în insolvență timp de aproximativ cinci ani, iar după această perioadă, în urma implementării unui plan foarte serios, a ieșit din insolvență anul acesta, cred că în aprilie. Este vorba despre o companie foarte mare din domeniul imobiliar.

Deci se poate ieși din insolvență. Numai că, din păcate, în România există o mentalitate nesănătoasă. În momentul în care o firmă intră în insolvență, ceilalți parteneri de afaceri evită să mai colaboreze cu aceasta, pentru că se gândesc că firma respectivă are probleme financiare foarte serioase.

Și, într-adevăr, ajungi în insolvență atunci când te afli în incapacitate de plată. Numai că trebuie să ținem cont de faptul că insolvența nu apare peste noapte.

Insolvența bate la ușă cu luni de zile sau poate chiar cu ani înainte. Într-o relație de parteneriat, o companie poate observa că facturile sunt încasate din ce în ce mai greu, că partenerul nu mai răspunde la telefon sau că are probleme cu plata taxelor la bugetul de stat.

În ziua de astăzi este foarte simplu să verifici ce datorii are un partener de afaceri. Poți să îl verifici pe anumite site-uri și să îi analizezi bonitatea și solvabilitatea.

Prin urmare, atunci când un partener de care o companie depinde foarte mult, din perspectiva serviciilor sau a activității comerciale, dă semne că are probleme financiare, compania trebuie să se sesizeze și să ia măsuri din timp. Nu trebuie să continue să vândă către o firmă despre care există deja indicii că se confruntă cu dificultăți financiare.

Probabil aici este și o chestiune care ține de percepție și de spaimele momentului, pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, în această perioadă, mai mult decât în alți ani, oamenii nu știu la ce să se aștepte. O perioadă foarte lungă nu am avut Guvern, iar asta înseamnă că nu știi ce măsuri fiscale urmează să fie luate și cum îți vor afecta afacerea. Acum avem un guvern de stânga, dar nu știm ce va face. Poate va crește taxele, pentru că deja se vorbește și despre acest lucru. Care ar fi sfatul dumneavoastră, în calitate de expert fiscal, pentru cineva care vrea să își deschidă o firmă în acest moment?

Dacă cineva are o idee extraordinară și simte acel foc interior care îl îndeamnă să își deschidă o firmă, ce ar trebui să facă?

Am auzit o expresie foarte frumoasă: în momentul în care vrei să îți deschizi o companie, simți un foc în zona stomacului. În fiecare zi îți spune: „Hai, fă-ți firma!”. Numai că acum trebuie să privim lucrurile foarte serios.

Ai o idee foarte bună. Este minunat. Dar, odată cu această idee extraordinară, trebuie să îți faci un buget pentru cel puțin un an de zile.

În funcție de dimensiunea afacerii, trebuie să te gândești că vei avea nevoie să asiguri finanțarea companiei timp de șase luni, un an sau poate chiar doi ani.

Apoi te întrebi: „OK, am un serviciu extraordinar, am un produs extraordinar, dar cine îl cumpără? Cum ajung la consumatori?”. Pentru că poți să ai un serviciu extraordinar, dar dacă lumea nu știe de tine, nu ai cum să te dezvolți.

Trebuie să iei în calcul și perioada în care vei avea nevoie de bani până când compania ajunge pe profit. De asemenea, trebuie să te gândești la sursele de finanțare din care vei obține banii necesari pentru dezvoltarea afacerii.

Dincolo de idee, foarte important este planul de business pentru cel puțin 12 luni.

De exemplu, să presupunem că ai un produs pe care îl vinzi online. Aduci câteva produse din China, niște cosmetice, să spunem, și le vinzi pe internet. Poate părea o soluție foarte bună: „Sigur dau lovitura cu asta!”. Ce presupune o astfel de afacere online, în care vinzi câteva produse? Poți să te descurci în România și să funcționezi pe cont propriu, doar tu, în calitate de proprietar și administrator al firmei?

Poți să ajungi, în timp, să îți dezvolți compania, să atingi pragul de rentabilitate (break-even) și să ajungi pe profit.

Numai că, în comerțul online, după cum știți și dumneavoastră, dar și eu, marjele sunt foarte mici, pentru că există o concurență acerbă. Trebuie să îți faci calculele astfel încât marja pe care o obții, adică diferența dintre prețul de vânzare și cel de achiziție, să îți permită să acoperi toate costurile.

În prețul de achiziție nu intră doar valoarea mărfii, ci și multe alte cheltuieli: costuri de transport, de manipulare, de închiriere a spațiului și multe altele.

Trebuie să te gândești că din acea marjă brută trebuie să îți acoperi cheltuielile fixe. Acestea se numesc cheltuieli fixe tocmai pentru că trebuie plătite în fiecare lună, indiferent dacă firma are sau nu profit și dacă are sau nu bani.

Practic, ne facem un plan de business. În cazul vânzărilor pe internet, dacă vindem către persoane fizice din alte țări, trebuie să ținem cont că, peste anumite plafoane, suntem obligați să plătim TVA. În Uniunea Europeană, plafonul este de 10.000 de euro.

Dacă vinzi către persoane fizice din alte state membre, compania este obligată să plătească TVA-ul țării respective. De fapt, trebuie să incluzi în prețul de vânzare cota de TVA aplicabilă în țara respectivă: 21%, 25% sau alte cote specifice fiecărui stat.

Aceste implicații fiscale sunt foarte importante pentru dezvoltarea unei afaceri și pentru un antreprenor aflat la început de drum. Din punctul meu de vedere, acesta trebuie să se înconjoare de oameni foarte buni: un avocat, un consultant fiscal și un contabil care își cunosc meseria. De asemenea, trebuie să își digitalizeze afacerea.

La ce vă referiți? Întreb pentru ca toată lumea să înțeleagă. Când vorbim despre digitalizare, folosim un termen foarte frumos, care ne place, dar nu știm întotdeauna cum să îl aplicăm. Ce înseamnă digitalizarea pentru o firmă? Ce le recomandați dumneavoastră, în calitate de expert fiscal, clienților să facă?

Vă dau un exemplu. Pentru vânzările online există roboți care trimit automat SMS-uri și gestionează diverse campanii publicitare și de marketing. Nu mai trebuie să plătești o firmă de marketing care să îți realizeze aceste campanii.

În momentul în care un client dorește să cumpere un produs, trimite un mesaj pe telefon, iar răspunsul este oferit imediat de un roboțel. Acesta poate să răspundă și să preia rolul agentului de vânzări sau al agentului comercial. Practic, îi adresezi întrebări, iar roboțelul îți răspunde ca și cum ar fi o persoană. Gândiți-vă că îți poate răspunde atât la miezul nopții, cât și la ora două dimineața. Totul este automatizat.

Apoi, dacă ne referim la e-mailuri, poți să îi dai unui agent AI acces la căsuța de e-mail, iar acesta poate să prioritizeze mesajele în funcție de importanța lor. Am dat doar câteva exemple.

În contabilitate, de exemplu, agentul AI poate să deschidă laptopul dimineața și să lucreze ca și cum contabilul ar fi în fața calculatorului. Numai că specialistul, contabilul, trebuie să valideze datele și să verifice înregistrările contabile. Robotul învață în fiecare zi. Dacă îl corectezi la un moment dat, este posibil să nu mai fie nevoie să îl corectezi ulterior, iar acesta poate ajunge să valideze singur informațiile.

PFA sau SRL? Ce formă juridică este mai potrivită pentru o afacere mică

Care ar fi recomandarea dumneavoastră? Deja ne-ați vorbit despre PFA-uri. Dacă cineva vă întreabă ce merită să înființeze pentru o afacere mică, în perioada următoare: un PFA sau un SRL?

Depinde de ceea ce își dorește antreprenorul. Dacă ești freelancer, nu vrei să îți dezvolți compania și lucrezi singur, evident că se recomandă PFA-ul. Impozitul pe dividende este de 16%, iar, în cazul PFA-urilor, taxele sunt într-un fel mai mici.

Dar atenție: nu sunt substanțial mai mici, pentru că, dacă depășești anumite plafoane, și în cazul PFA-urilor taxele pot deveni foarte mari. Totul depinde, practic, de volumul activității.

Dacă vrei să îți dezvolți compania, evident că îți înființezi un SRL sau o societate pe acțiuni. V-am spus, alegerea depinde de domeniul de activitate, de viziunea antreprenorului și, evident, de piață.

Mai observăm un lucru în legătură cu afacerile care au și o extensie online. De fapt, orice firmă ar trebui să aibă o prezență online, cel puțin o pagină web.

Dacă nu ești prezent în online, nu exiști, din punctul meu de vedere. Este ceva obligatoriu.

Asta presupune și niște contracte în plus. Trebuie să ai un domeniu, o firmă care să se ocupe de hosting și pe cineva care să te ajute în cazul în care întâmpini dificultăți tehnice. Cumva, lucrurile se complică, mai ales într-un context în care, tot cu ajutorul inteligenței artificiale, pot apărea probleme foarte mari: pagina ta poate fi replicată sau poți deveni victima unui atac cibernetic și îți poți pierde afacerea. Ce îi sfătuiți pe oameni să facă?

Riscul cibernetic există în permanență, în orice tip de activitate, mai ales atunci când vorbim despre expunerea în mediul online și conectarea calculatoarelor la rețele digitale. Există anumite riscuri, dar fiecare companie trebuie să aibă un departament IT, intern sau externalizat, care să îi asigure protecția împotriva virușilor și a hackerilor.

Chiar acum câțiva ani, cred că în urmă cu trei-patru ani, un client de-al nostru și-a pierdut, din păcate, întreaga bază de date a contabilității. I s-a cerut o sumă foarte mare pentru a o recupera, dar nu a fost dispus să plătească, iar firma a pierdut un istoric foarte important. De ce? Pentru că nu făcea copii de siguranță în fiecare zi.

Trebuie să existe și salvări automate, chiar la intervale de câteva minute, pe servere externe. În contabilitate, aceste date sunt extraordinar de importante. Copiile de siguranță trebuie realizate zilnic, iar departamentul IT trebuie să se asigure că există copii externe. Recomandat este ca acestea să fie păstrate pe două-trei servere diferite.

Probabil că oamenii, din dorința de a face economii, se gândesc că se descurcă singuri sau vorbesc cu un prieten care se pricepe puțin la IT. Dar, în cazul în care se întâmplă ceva rău, Doamne ferește, ideea este că astfel de lucruri se întâmplă.

Se întâmplă, pentru că avem această deschidere către internet, iar hackerii sunt capabili să atace chiar și site-uri despre care credeam că sunt foarte bine securizate. Vorbim despre ANAF, dar și despre cazul ANCPI, când întreaga arhivă a fost blocată și, practic, au apărut probleme majore cu intabulările și cu vânzările de apartamente.

Am observat o altă tendință. Oamenii care au ajuns deja la o anumită vârstă, de 50 și ceva de ani, nu își mai găsesc un loc de muncă. Chiar dacă se întorc din străinătate, unde au muncit, aici nu mai găsesc același tip de job pe care îl puteau ocupa altădată. Din disperare, poate, de multe ori își deschid o firmă pentru că nu au altă soluție. Ce ar trebui să facă? La ce trebuie să fie atent un om care își deschide o firmă pentru a-și vinde propriile servicii, de exemplu, ca freelancer sau consultant?

În primul rând, trebuie să ia legătura cu un consultant fiscal, pentru a vedea care este nivelul taxelor din România.

Dacă își înființează o microîntreprindere, să nu se uite doar la faptul că impozitul este de 1%, pentru o cifră de afaceri de până la 100.000 de euro. Trebuie să ia în calcul și taxele aferente salariilor, pentru că este necesar să aibă un contract de muncă de opt ore, cu cel puțin salariul minim pe economie.

Așadar, trebuie să mai adauge, per total, aproximativ 2.000 de lei în fiecare lună. Prin urmare, ajunge să plătească taxe destul de mari chiar și în cazul unei microîntreprinderi.

În plus, trebuie să se gândească la faptul că, dacă este singur în companie, trăiește din dividende. Iar pentru acestea trebuie să plătească impozitul de 16%, la care se adaugă contribuția la sănătate, care nu a fost deloc mică anul acesta: peste 9.000 de lei. Aceasta este povara fiscală.

În orice țară din lume, dacă îți deschizi o afacere, trebuie să plătești taxe. Este absolut normal. Numai că, din punctul meu de vedere, companiile aflate la început de drum ar trebui să plătească taxe mai mici, pentru că altfel nu încurajezi dezvoltarea economică.

Dezvoltarea economică depinde foarte mult de companiile care abia încep să facă afaceri. Ne gândim la start-up-uri. În România au existat foarte multe start-up-uri care au devenit companii cu cifre de afaceri de milioane sau chiar de sute de milioane de euro.

Cunosc și eu câțiva prieteni care au început într-un garaj și care au ajuns să aibă cifre de afaceri de sute de milioane de euro. Așadar, nu trebuie să ne gândim că, dacă un antreprenor este tânăr, are 20 de ani, nu trebuie să îi acordăm importanță. Din contră, în America, după cum știți și dumneavoastră, sunt încurajați tinerii să-și facă cât mai multe firme, să aibă această inițiativă a întreprinzătorului.

Dar ar trebui și statul să îi ajute, să aibă o deschidere către oamenii care vor să facă ceva. În condițiile în care vedem că se închid o mulțime de firme, trebuie să îi sprijinim pe cei care sunt la început de drum. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă în România. S-a întâmplat vreodată?

Foto: adevarul

Nu cred că au existat astfel de măsuri. Nu știu, măcar până la o cifră de afaceri de 100.000 de euro să nu plătești TVA, să plătești taxe cât mai mici și fiscalitatea să fie cât mai redusă, astfel încât micul întreprinzător să știe foarte clar ce are de plătit către bugetul statului.

Companiile nu mai pot suporta taxe suplimentare

Două lucruri aș mai vrea să vă întreb. Se spune că 2027 va fi un an greu din toate punctele de vedere. Care credeți că va fi tendința în domeniul dumneavoastră și ce le recomandați celor care au deja o afacere și vor să facă reorganizări pentru anul viitor, într-un context incert din perspectiva taxelor?

Eu cred că taxele nu vor crește anul viitor, însă trebuie să fim atenți la salariul minim pe economie. Din punctul meu de vedere, companiile nu mai pot suporta o creștere a salariului minim chiar de la începutul anului. Poate că aceasta ar putea avea loc în a doua parte a anului, când ne vom mai dezmorți și vom vedea ce se întâmplă cu economia.

Companiile românești nu mai pot suporta taxe suplimentare. Înțeleg că anul trecut au fost majorate taxele și că s-a pus presiune atât pe oameni, cât și pe companii, pentru a plăti mai mult și pentru a aduce bani la bugetul de stat, astfel încât să crească veniturile fiscale.

Numai că, în acest moment, statul trebuie să se îndrepte către zona cheltuielilor nesustenabile. Economia României nu produce venituri fiscale suficient de mari pentru a susține un aparat bugetar atât de mare.

Guvernul trebuie să se uite la acele cheltuieli care nu aduc nimic bun țării. Acestea sunt găurile negre care nu fac decât să tragă economia în jos.

În ceea ce îi privește pe antreprenori, cred că în prima parte a anului trebuie să mergem tot cu frâna de mână trasă, pentru că nu avem motive să sperăm că economia României își va reveni în prima jumătate a anului viitor. Probabil că acest lucru se va întâmpla în a doua jumătate a anului.

Dacă sunt puțin optimistă, cred că vom asista la o revenire foarte lentă, cu o creștere economică de aproximativ 1%.

În ceea ce îi privește pe antreprenorii aflați la început de drum, recomandarea mea este să își facă un buget realist și să lucreze cu mai multe scenarii. Trebuie să luăm în considerare trei variante: una realistă, una optimistă și una pesimistă, astfel încât să ne putem adapta din mers la oricare dintre aceste rezultate.

Apoi, trebuie să ne asigurăm că avem suficiente lichidități și să anticipăm cu câteva luni înainte eventualele probleme financiare. Dacă vedem că am putea avea dificultăți, ar trebui să mergem la bancă și să contractăm un credit, astfel încât afacerea noastră să poată merge înainte și în anul 2027.

În general, ați recomanda ca oamenii să se adreseze băncilor sau să lucreze mai degrabă cu resursele pe care le au, cel puțin la început?

Să știți că se poate. Un backup financiar nu este niciodată în plus. Este o zonă de siguranță care îți oferă liniște și te ajută să îți construiești și să îți pui în aplicare viziunea asupra companiei.

Să nu uităm că, în lume, companiile se dezvoltă cu banii băncilor, nu cu banii proprii sau cu cei ai proprietarului. Cu cât avem mai mult cash disponibil în companie, cu atât avem o zonă mai mare de stabilitate și siguranță.

Există acele linii de credit pentru capitalul de lucru oferite de bănci, pentru care nu plătești dobândă dacă nu utilizezi banii. Se plătește, în schimb, un comision de reînnoire a liniei de credit atunci când trece un an. Practic, acesta ar fi costul.

Noi, antreprenorii, trebuie să avem întotdeauna un backup, o resursă financiară la care să apelăm în momentul în care întâmpinăm probleme.

Și v-am spus și repet: problemele financiare nu apar peste noapte. Ele sunt, într-un fel, anunțate cu luni de zile înainte sau poate chiar cu ani.

Ce afaceri au potențial în România

Ultima întrebare, care poate deschide chiar o discuție mai lungă: ce afaceri funcționează în acest moment în România?

Avem un raport al OCDE potrivit căruia aproximativ 75% dintre companiile românești nu au implementat deloc sau au implementat într-o foarte mică măsură procese de digitalizare.

Cred că aici există o oportunitate bună pentru înființarea unei companii. Dacă ești un profesionist foarte bun, în loc să îți faci un site și să vinzi produse online, de exemplu, așa cum ați spus dumneavoastră, mai bine te adresezi antreprenorului care are deja un site, dar nu și-a digitalizat procesele.

Îl ajuți, practic, să obțină un profit mai mare prin digitalizarea companiei și optimizarea costurilor. În felul acesta, îți dezvolți și tu propria afacere. Numai că trebuie să fii un profesionist foarte bun.

Apoi, cred că și în zona de consultanță există oportunități. Cei care sunt într-adevăr specialiști foarte buni pot merge către companii pentru a le ajuta să își optimizeze procesele, să își omogenizeze echipele și poate chiar să facă restructurări de personal.

Este foarte complicat pentru un antreprenor să le facă pe toate și nici nu poate să se ocupe singur de fiecare activitate. Depinde, desigur, și de mărimea companiei. Dar chiar dacă ai 10, 11 sau 20 de angajați, nu ai cum să realizezi toate activitățile pe care le pot prelua freelancerii.

Repet, este vorba despre competență și despre ceea ce știi să faci. Dacă ești un specialist și un profesionist foarte bun, cu siguranță activitatea de freelancer poate fi o opțiune potrivită.

Viitorul pe termen scurt este al așa-numitelor PFA-uri. De exemplu, o coafeză care are mai mulți clienți și lucrează în mai multe locuri, dar și instalatorii, zugravii sau oamenii care lucrează în service-uri. Sunt oameni care nu își vor pierde locurile de muncă din cauza inteligenței artificiale. Așadar, viitorul ar putea fi al acestor oameni care au libertatea de a colabora cu mai multe firme și companii.

Da, ca PFA-uri. Așa este.

Mai merită să îți deschizi o afacere precum o covrigărie? Se spunea că este un domeniu care funcționează în România, pentru că oamenii nu mai au bani să meargă la restaurant, dar au nevoie să își cumpere ceva pentru prânz. De exemplu, o covrigărie sau o shaormerie. Merită să investești într-o astfel de afacere?

Dacă ne uităm la obiceiurile alimentare ale românilor, observăm că oamenii sunt foarte ocupați și apelează la primul croissant sau la primul covrig pe care îl găsesc la colțul străzii.

Pot să spun că acest domeniu al alimentației a funcționat dintotdeauna în România. Numai că, la fiecare colț de stradă, găsești câte o covrigărie sau o shaormerie care oferă produse nesănătoase. Din punctul meu de vedere, ar fi mai bine să vii cu produse bune.

Și profitabile, deja.

Dar, din punctul meu de vedere, cred că ar fi mai bine să vii cu mâncarea pregătită acasă. Numai că este mai complicat să gătești acasă și să vii cu mâncarea la birou. Mai bine apelezi la un covrig și la un iaurt și ți-ai luat micul dejun.

Mai găsești angajați? Bănuiesc că aceasta este, de asemenea, o problemă pe care o întâmpină oamenii cu care vorbiți.

Dacă ne uităm la situația actuală, să știți că angajați se găsesc, dacă îi plătești corect. Un profesionist care găsește într-o companie atât posibilități de dezvoltare în carieră, cât și un salariu pe măsura cunoștințelor sale va rămâne, cu siguranță, în compania respectivă.

Dacă ne uităm la șomaj, rata este de peste 6%, iar anul viitor va crește, din păcate. Am citit chiar zilele trecute un raport de la eJobs. Există extraordinar de multe CV-uri și aplicații pentru locurile de muncă. Am înțeles că, la un moment dat, într-un anumit domeniu de activitate, o companie avea 20 sau 30 de candidați pentru un post.

Prin urmare, este o perioadă în care companiile au posibilitatea să își aleagă profesioniștii și colegii alături de care vor să meargă mai departe.

Ultima întrebare: ce tip de om își va găsi întotdeauna ceva de lucru, chiar și în vremuri de criză?

Omul care se adaptează foarte repede la nou, omul care este profesionist și care nu se plânge. Mie, de exemplu, nu îmi plac oamenii care se plâng. Poate că și eu m-am plâns când eram foarte tânără, dar am învățat o lecție: dacă te plângi, nu te ajută nimeni.

Poate că, la început, cineva te ajută din compasiune. Dar oamenii inteligenți, cei care se adaptează ușor, profesioniștii foarte buni și oamenii care știu să practice o meserie își vor găsi întotdeauna de lucru.

Dacă ne uităm și la meseriile de care România are nevoie, vorbim despre zugravi, instalatori și oameni care lucrează în construcții. Este vorba despre oamenii serioși, care își respectă cuvântul și timpul celorlalți.

De exemplu, dacă ai spus că vii la un interviu la ora 9:00, la 8:55 trebuie să fii la ușă. Acest respect față de timpul celuilalt este foarte important într-o relație comercială.