Analiză Anticipatele, pregătite prin lege. Ce spune Tudorel Toader despre limita pe care Parlamentul nu o poate depăși

AEP pregătește legea pentru anticipate, propunând un calendar de 75 de zile. Tudorel Toader, fost judecător CCR, explică aspectul de care ar trebui să țină cont Parlamentul, pentru ca legea să nu fie întoarsă de Curte, iar politologul Alexandru Coita avertizează că anticipatele vor prelungi criza.

Scenariul alegerilor anticipate se nuanțează tot mai mult, din cauza crizei politice Foto: FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Autoritatea Electorală Permanentă pregătește cadrul legal pentru eventualitatea unor alegeri anticipate, în paralel cu negocierile pentru formarea Guvernului. Constituția prevede organizarea alegerilor parlamentare în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, însă legislația electorală actuală nu este adaptată unui scrutin pregătit într-un interval atât de scurt. AEP propune reducerea calendarului electoral de la 90 la 75 de zile, menținând campania electorală de 30 de zile și termenele pentru depunerea candidaturilor. 

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, a explicat pentru „Adevărul” necesitatea unei reglementări pentru alegerile anticipate, precizând că în Constituție nu este stabilit nici termenul de 90 de zile, nici cel de 75 de zile.

„Este nevoie de un cadru legal separat pentru organizarea alegerilor anticipate, pentru că în Constituție este prevăzută doar la nivel de principiu posibilitatea dizolvării Parlamentului înainte de termen și declanșarea procedurii pentru un nou scrutin. Însă procedura în sine — modul de desfășurare, calendarul și competențele — ține de nivelul legii. De aceea este nevoie de o reglementare infraconstituțională, adică sub nivelul Constituției.

Este vorba despre partea de procedură administrativă, organizare, secții de votare, tipărire de materiale și toate celelalte aspecte, dar și despre campania electorală și despre informarea alegătorilor cu privire la importanța votului și la competitorii electorali. Constituția nu prevede nici 90 de zile, nici 75 de zile. Dacă ar prevedea, nu s-ar mai putea discuta altceva”, a precizat Tudorel Toader.

Potrivit fostului judecător al Curții Constituționale, pentru ca proiectul de lege propus de AEP să nu fie respins de CCR, e nevoie ca Parlamentul să ajusteze în mod rezonabil timpul necesar organizării alegerilor anticipate, în așa fel încât să nu fie încălcate drepturile de a alege și de a fi ales.

„Legiuitorul, cu vot majoritar, va aprecia dacă 75 de zile sunt suficiente sau dacă sunt necesare 90. Vor exista unii care vor spune că nu este suficient, iar alții că este prea mult. Tocmai de aceea ne putem aștepta încă de acum ca cei cărora nu le convine această situație să conteste la Curte. La nivel de principiu, nu cred că o contestație ar avea succes, pentru că este o competență a legiuitorului. 

Ceea ce trebuie să țină cont Parlamentul este că nu s-ar putea reduce calendarul până acolo încât să se impună organizarea de alegeri anticipate într-o săptămână, pentru că nu ar mai fi timp suficient pentru toate cele enumerate anterior. Dreptul de a alege și de a fi ales are, la rândul său, rang constituțional, iar exercitarea acestui drept trebuie să fie permisă de legea care se va adopta”, a mai explicat Tudorel Toader.

Reamintim că vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a declarat pe 28 septembrie, la „Interviurile Adevărul”, că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale în cazul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan este respins de Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate.

Partidele nu mai sunt sensibile la argumente raționale

Analistul politic Alexandru Coita a analizat perspectiva alegerilor anticipate și implicațiile prelungirii confruntărilor politice pentru alte câteva luni, în cazul în care premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va avea succes la votul de învestitură din Parlament, programat pentru miercuri.

„Alegerile anticipate presupun alte luni de confruntări politice. Sincer, cred că interesul tuturor este ca situația de pe scena politică să se limpezească cât mai repede. Prin urmare, un calendar electoral comprimat corespunde acestui obiectiv, pe care îl consider prioritar. În acest moment nu avem un buget și nici o rectificare bugetară aprobată, suntem sub presiunea agențiilor de rating, a evoluțiilor geopolitice și a evaluărilor partenerilor americani. Chiar dacă termenul de 75 de zile înseamnă, practic, două luni și jumătate, ipotetic, dacă Parlamentul ar rezolva situația săptămâna viitoare, tot nu am putea avea până la finalul anului un guvern cu puteri depline care să realizeze bugetul”, a explicat Alexandru Coita pentru „Adevarul”.

Potrivit acestuia, există motive obiective care justifică urgența formării guvernului, iar rectificarea bugetară reprezintă o urgență majoră, mai ales în condițiile în care lipsa fondurilor afectează tratarea pacienților în spitale. 

Coita apreciază că bugetul pe 2027 rămâne, în schimb, o chestiune îndepărtată pentru politicieni, deși pregătirea lui ar trebui să înceapă acum. El subliniază că și în anii anteriori bugetul a fost adoptat târziu, iar în prezent partidele par să fie încă în logica reglării conturilor politice. 

„Aș vrea să cred că partidele politice rămân sensibile la argumente raționale. Îmi pare rău să spun asta, dar există atâtea motive obiective și puternice care justifică urgența învestirii unui nou executiv, încât cred că bugetul este ultima dintre aceste probleme. Rectificarea bugetară este, într-adevăr, o urgență majoră, mai ales dacă are legătură cu soarta unor oameni care nu mai pot fi tratați în spitale din lipsă de bani, subiecte disputate în spațiul public. În schimb, bugetul pe 2027 pare, în acest moment, o chestiune destul de îndepărtată pentru politicieni, deși nu ar trebui să fie.

Pregătirea bugetului ar trebui să înceapă acum. Dar așa stau lucrurile: și anul acesta bugetul a fost adoptat foarte târziu, iar în trecut s-a întâmplat la fel. Prin urmare, nu cred că bugetul pe 2027 este principala prioritate a politicienilor în acest moment; ei sunt încă în logica reglării conturilor politice. Pe scurt, nu cred că ideea că avem nevoie de un buget a devenit suficient de convingătoare pentru ei. Ați văzut că singurul argument folosit astăzi a fost perspectiva degradării ratingurilor de țară, iar nici acesta nu a funcționat. Deci este greu de spus ce i-ar mai putea determina pe politicieni să guverneze”, a mai precizat analistul politic.

Alternativele lui Nicușor Dan, pentru evitarea anticipatelor

Analistul politic Alexandru Coita a mai evaluat și alternativele de care dispune președintele Nicușor Dan pentru desemnarea unui nou premier.

„În privința alternativelor pe care le are Nicușor Dan, se aud deja voci din interiorul PSD care cer ca președintele Grindeanu să își asume rolul de premier. Prin urmare, vor exista presiuni din partea PSD pentru ca partidul să preia guvernarea. Totuși, decizia finală îi aparține președintelui. Îmi este greu să estimez acum care va fi deznodământul. Dacă ar fi să fac o previziune, aș miza mai degrabă pe scenariul în care președintele nominalizează o persoană cu expertiză economică, care nu este neapărat foarte politică. Alexandru Nazare ar putea fi, până la urmă, o variantă care să reprezinte un compromis rezonabil.

Poate, cine știe, din zona PSD ar putea apărea o variantă precum Victor Negrescu, tot din zona Bruxellesului, mai puțin politizat și mai mult orientat spre expertiză. De asemenea, s-a discutat și despre o variantă din zona tehnocrată, de exemplu domnul Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. Repet, acum vorbim doar despre speculații. Dar, așa cum am văzut abordarea președintelui Nicușor Dan în ultimele luni, cred că preferința sa ar fi spre o zonă mai tehnocrată, eventual cu un mandat limitat în timp. Aceasta ar asigura exact ceea ce spuneați mai devreme: trecerea în bune condiții a bugetului, continuarea consolidării fiscal-bugetare și, practic, stabilizarea țării. Ulterior, după ce trecem de iarnă, discuțiile politice ar putea, sperăm, să se reia de pe premise mai rezonabile. Din mai și până astăzi, temperatura politică a rămas foarte ridicată și mi-e foarte greu să îi văd reconciliindu-se, raliindu-se în jurul unui proiect politic sau refăcând coaliția inițială”, a mai transmis Alexandru Coita.