Cum să faci pace în familie de Sărbători

În prag de Sărbători, presiunea de a fi fericit amplifică tensiunile de zi cu zi. Lucruri care altădată treceau neobservate pot declanșa conflicte, iar așteptările ridicate din familie pot face ca fiecare comentariu sau gest al celor din jur să se simtă mai greu decât este în realitate.

Sursă foto: Shutterstock

Psihologii spun că atmosfera festivă și oboseala combinată cu așteptările sociale fac ca tiparele noastre de gândire să devină mai vizibile. Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, explică cum reacțiile din familie reflectă mai mult modul în care gândim și simțim decât realitatea obiectivă.

„Atmosfera festivă, presiunea socială și oboseala creează un amestec ce facilitează reactivitatea. De aceea, relațiile de familie pot ajunge să reflecte, în aceste zile, mai mult realitatea din mintea fiecăruia decât realitatea exterioră. În psihoterapia cognitiv-comportamentală, conflictele nu sunt privite ca simple izbucniri emoționale, ci ca reacții la gânduri automate, interpretări rapide și comportamente care se activează în situații încărcate”, spune ea.

Anticipările negative și profețiile autoîmplinite

În opinia sa, nu situația în sine produce conflictul, ci interpretarea pe care o dăm situației. O remarcă aparent banală poate deveni ofensatoare dacă este filtrată prin gânduri automate precum „Nu mă respectă”, „Iar mă critică” sau „Nu voi fi niciodată suficient”.

„De sărbători, aceste interpretări se activează mai ușor, fiind alimentate de așteptări înalte și sensibilități mai puternice. Conștientizarea gândurilor automate devine astfel o primă formă de pace interioară: nu reacționăm la realitate, ci la felul în care o interpretăm”, susține aceasta.

În același timp, multe persoană intră în atmosfera festivă cu scenarii negative deja pregătite: „Sigur o să ne certăm”, „Mama o să comenteze din nou”, „Va fi la fel ca anul trecut”.

„Astfel de anticipări funcționează ca profeții autoîmplinite. Mintea caută confirmări, iar comportamentul devine defensiv încă de la început. Schimbarea începe prin ajustarea acestor predicții, nu spre un optimism naiv, ci spre o perspectivă realistă: „Nu știu cum va fi, dar pot gestiona situația dacă apar tensiuni.” Reglarea emoțională este un alt aspect esențial. Emoțiile puternice nu sunt semn că ceva este în neregulă, ci că un gând rapid a interpretat situația ca fiind amenințătoare. Pauza scurtă, respirația controlată și conștientizarea senzațiilor corporale sunt instrumente simple, dar eficiente, care scad intensitatea emoției și permit o reacție mai adaptată”, atrage atenția specialisata.

De altfel, spune că o emoție intensă nu este o condamnare, ci o invitație la încetinire. „Interacțiunile familiale sunt puternic influențate și de comportamentele învățate în timp. De multe ori, reacționăm după vechi tipare: ne retragem, ridicăm tonul, ironizăm sau încercăm să avem ultimul cuvânt. Eu propun observarea propriului comportamentul ca pe un experiment. În loc să repetăm automat aceeași reacție, putem încerca un răspuns diferit: un ton mai calm, o întrebare clarificatoare, o exprimare a nevoilor personale („Aș vrea să discutăm despre asta mai târziu”, „Prefer să rămânem într-o zonă plăcută acum”). Orice schimbare de comportament, chiar mică, modifică dinamica întregului sistem familial”, completează Laura Găvan.

Cum ne păcălesc emoțiile puternice

Limitele sănătoase, conform spuselor sale, nu reprezintă o distanțare, ci o intervenție activă în reducerea stimulilor care generează stres. „A comunica o limită înseamnă a preveni supraîncărcarea emoțională. Nu este un act de respingere, ci un comportament de autoreglare: „Îmi doresc să avem o discuție calmă, dar acum nu sunt în starea potrivită pentru acest subiect.” Astfel, limitele devin un instrument de protecție și nu un motiv de conflict”.

Atmosfera de sărbători oferă multe ocazii pentru micro-gesturi care reduc tensiunea: un mulțumesc spus din suflet, un compliment, un interes real pentru ce spune celălalt.

„Aceste comportamente întăresc relația și reduc probabilitatea conflictelor, deoarece schimbă cadrul cognitiv prin care ne privim unii pe alții. Reconectarea apare atunci când interpretările rigide sunt înlocuite cu perspective mai flexibile. Dacă în locul gândului „Nu îi pasă de mine” apare întrebarea „Este posibil să fie obosit sau copleșit?”, emoția se schimbă, iar comportamentul devine mai blând. Aceasta nu înseamnă justificarea oricărui comportament, ci o înțelegere mai completă a contextului uman. Flexibilitatea cognitivă este, de fapt, forma matură de pace interioară”, continuă psihoterapeutul.

Sărbătorile scot la suprafață multe dintre vulnerabilitățile și tiparele noastre. Vestea bună este că fiecare reacție poate fi privită ca o oportunitate de învățare. „Prin înțelegerea gândurilor automate, prin adaptarea comportamentelor și prin gestionarea emoțiilor cu mai multă conștiență, întâlnirile în familie pot deveni mai puțin despre conflict și mai mult despre reconectare”.

Că pentru foarte mulți oameni decembrie aduce mai multă presiune decât bucurie, o spun mai mulți specialiști, care avertizează că „magia” sărbătorilor vine la pachet și cu alți factori care pot accentua vulnerabilitățile deja existente.

De pildă, într-un material publicat de curând, psihologul Keith Clemson, Ph.D. spune că:„Mulți adulți raportează stres în perioada sărbătorilor, însă persoanele cu tulburări mintale spun adesea că simptomele lor se agravează. Ceea ce arată că asupra oamenilor acționează factori mai puternici decât aglomerația din perioada Sărbătorilor sau interacțiunile de familie.”

Clemson subliniază trei presiuni majore: lipsa luminii naturale în lunile de iarnă, perturbarea rutinei și obligativitatea socială de a „părea fericit”. Combinația acestora generează, cum spune specialistul, „un amestec de factori de stres care intensifică problemele existente de sănătate mintală sau declanșează altele noi”.

Un element frecvent ignorat este lumina solară redusă. Mai puține ore de lumină naturală afectează reglarea serotoninei și melatoninei, ceea ce explică de ce o parte din populație experimentează o scădere pronunțată a energiei și a unei dispoziții bune. Clemson notează că, în practică, solicitările de a primi sprijin psihologic cresc constant încă din a doua jumătate a lunii noiembrie, iar mulți oameni „își cer scuze pentru că au nevoie de ajutor într-o perioadă care ar trebui să fie fericită”.

„Nu eșuezi în ceea ce privește sărbătorile dacă le găsești dificilele”, punctează el. „E un răspuns comun la factori de stres reali.”

Tulburarea afectivă-sezonieră și confuzia cu stresul de sărbători

Clemson avertizează și asupra confuziei între stresul obișnuit de sărbători și tulburarea afectivă sezonieră (TAS), o formă de depresie care urmează un tipar sezonier și se intensifică în lunile cu lumină redusă. „Simptomele TAS pot imita epuizarea sau anxietatea de final de an, motiv pentru care este ușor să fie trecute cu vederea”, arată psihologul.

Schimbările de dispoziție persistente, oboseala atipică, dificultățile de concentrare și pierderea interesului pentru activitățile obișnuite sunt semnale care merită toată atenția. El recomandă expunerea la lumină naturală ori de câte ori este posibil și, în cazurile moderate, terapia cu lumină, descrisă de el drept „unul dintre tratamentele eficiente pentru tulburarea afectivă sezonieră”.

„Nu ignorați tristețea de iarnă, catalogând-o stres de sărbători. Dacă observați schimbări ale dispoziției care apar toamna și se ameliorează primăvara, este posibil să fie vorba despre TAS, iar această condiție este tratabilă.”