Ce se întâmplă când începi să te tratezi ca pe un copil

Mese hrănitoare, timp zilnic pentru citit, o rutină blândă de culcare - dacă vrem să ne menținem sănătatea și echilibrul mental ca adulți, experții sugerează să începem să ne tratăm mai mult ca pe niște copii.

Sursă foto: Shutterstock

În 2026, ideea de a lucra cu rănile din copilărie și de a înțelege ce ne-a lipsit în primii ani de viață este deja bine cunoscută. Mulți dintre noi am încercat, într-o formă sau alta, să ne uităm înapoi cu mai multă blândețe, să recunoaștem experiențe care ne-au marcat și să avem grijă de partea vulnerabilă care ne însoțește și la maturitate. Dar dacă echilibrul la vârsta adultă nu ține doar de repararea lucrurilor care au fost făcute greșit, ci și de o întoarcere la începutul absolut al vieții? De a ne acorda același tip de grijă constantă și necondiționată pe care o oferim unui copil foarte mic?

Nu le oferim copiilor atenție și afecțiune pentru că ar trebui să le „merite”, ci pentru că există pur și simplu. Iar într-o lume adesea imprevizibilă, această grijă de bază este cea care le oferă siguranța necesară pentru a crește și a se adapta. Același principiu poate funcționa și la maturitate, atunci când învățăm să ne tratăm cu aceeași răbdare și consecvență, potrivit unui material publicat în Oprah Daily.

Îngrijirea începe cu ce pui în farfurie

Pentru Ari Brown, medic pediatru, una dintre cele mai frecvente discrepanțe pe care le observă în cabinet este felul diferit în care adulții și copiii sunt tratați la capitolul alimentație. În timp ce mesele celor mici sunt atent gândite și pregătite, adulții ajung adesea să mănânce pe fugă, din comoditate sau epuizare, explică ea pentru Oprah Daily.

„Încerc mereu să încurajez familiile să gătească mai des acasă”, spune Brown, citată de publicație. Nu pentru perfecțiune, ci pentru că mâncarea pregătită astfel ajunge mai rar să fie excesiv procesată sau încărcată cu sare. Medicul recunoaște că nu este simplu și că gătitul cere timp și energie, dar insistă asupra unui lucru: felul în care mâncăm zilnic are un impact direct asupra modului în care funcționăm, nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra stării generale. „Aceeași atenție pe care o acordăm meselor copiilor ar putea fi un punct de plecare realist și pentru echilibrul nostru”, consideră medicul.

Mănâncă în ritmul corpului tău

Totodată, Ari Brown atrage atenția asupra unui obicei simplu, dar adesea ignorat: să mâncăm atunci când ne este foame și să ne oprim când ne-am săturat. „Bebelușii nu sunt hrăniți după ceas, ci după semnalele lor”, explică medicul. Iar acest mod de a relaționa cu mâncarea nu ar trebui pierdut odată cu vârsta.

Brown face o comparație cu alăptarea și hrănirea cu biberonul, unde laptele curge lent, iar ritmul mai domol îi permite copilului să recunoască momentul în care s-a săturat. Din acest motiv, părinții sunt încurajați să evite hrănirea rapidă. „Ne ia tuturor aproximativ 20 de minute până când creierul înțelege că stomacul e plin”, spune ea.

Pentru un adult, asta înseamnă mese fără grabă, luate conștient, nu mâncat pe pilot automat printre alte obligații. Ritmul, nu cantitatea, face diferența.

Rutina de seară contează mai mult decât crezi

Când vine vorba de somn, Ari Brown vorbește adesea cu părinții despre importanța unei rutine previzibile înainte de culcarea celor mici. La adulți, explică ea, același lucru poartă un alt nume: „igiena somnului”. Dar principiul rămâne identic: un set de gesturi repetitive care îi transmit creierului că este timpul să încetinească, iar corpului că poate intra în repaus.

„Bebelușii învață să asocieze anumite lucruri cu somnul”, spune Brown. „Îi hrănești, le citești, îi ții în brațe, iar aceste semnale îi ajută să se relaxeze.” La maturitate, mecanismul nu dispare, doar că îl ignorăm.

Pentru un adult, o rutină de seară poate însemna renunțarea la ecrane cu cel puțin 30 de minute înainte de culcare și înlocuirea lor cu o activitate liniștitoare, precum cititul. „Nu l-ai lăsa pe copilul tău să stea pe Instagram înainte de somn”, avertizează Ari Brown. „Nu există niciun motiv real să faci tu asta.”

Senzația de siguranță ajută corpul să se liniștească

Harvey Karp, medic pediatru și autorul volumului „The Happiest Baby on the Block”, explică faptul că o parte din tehnicile care calmează bebelușii funcționează surprinzător de bine și la adulți. Printre ele se numără pozițiile care dau o senzație de protecție și presiunea ușoară asupra corpului.

„Mulți adulți nu se simt confortabil dormind pe burtă, dar poziția pe o parte, ușor ghemuită, asemănătoare fetusului, este liniștitoare pentru foarte mulți oameni”, explică Harvey Karp, citat de Oprah Daily. Corpul recunoaște această postură fiind una sigură și relaxantă.

În cazul bebelușilor, înfășurarea este una dintre cele mai eficiente metode de calmare, pentru că reproduce senzația de siguranță din uter. La adulți, ideea nu se traduce literal, dar principiul rămâne valabil. „A fi învelit și a avea o ușoară presiune asupra corpului ajută la reducerea anxietății”, lămurește Karp.

De aici și popularitatea păturilor „grele”. „Greutatea în sine are un efect calmant”, explică el. „În anumite contexte medicale, presiunea controlată este folosită tocmai pentru că ajută la liniștirea sistemului nervos.” Conform spuselor sale, fără exagerări sau soluții extreme, o pătură mai grea poate oferi exact acel sentiment de stabilitate de care corpul are nevoie pentru a se relaxa înainte de somn.

Timpul pentru povești nu este doar pentru copii

„Punem mult accent pe citit când vine vorba de copii”, mai spune dr. Ari Brown. „La adulți, obiceiul se pierde adesea pe drum.” Și totuși, cititul, mai ales ficțiunea, are efecte directe asupra creierului adult.

Studiile arată că lectura activează rețeaua cerebrală asociată cu relaxarea profundă, aceeași zonă implicată în meditație. Rezultatul constă într-o stare de calm, dar și în stimularea imaginației, a creativității și a memoriei. Cu alte cuvinte, câteva pagini citite seara pot face mai mult pentru echilibrul mental decât scrolling-ul nesfârșit pe telefon.

Masajul nu este un moft

Nevoia de masaj nu dispare odată cu vârsta. La fel ca în cazul copiilor, atingerea are un rol clar în reglarea emoțiilor și a stresului. 

„Masajul pentru sugari este folosit frecvent pentru că reduce stresul, susține imunitatea și ajută digestia”, explică Ari Brown. „Nu există niciun motiv pentru care adulții să renunțe complet la acest obicei.”

Fie că este vorba de o programare ocazională la masaj sau de un schimb de masaj în cuplu, contactul fizic blând rămâne o formă eficientă de relaxare și reglare a sistemului nervos, una pe care, de multe ori, o subestimăm.

Izolarea produce suferință

De altfel, în opinia lui Harvey Karp unul dintre cele mai subestimate elemente ale stării de bine, atât la copii, cât și la adulți, este contactul uman. „Pentru noi, contactul cu o altă persoană este un nutrient”, explică el. „Izolarea produce suferință.”

Îmbrățișările au un rol concret în calmarea sistemului nervos, mai ales atunci când nu sunt grăbite. „Cea mai eficientă este îmbrățișarea de aproximativ 20 de secunde, în care chiar stai”, spune Karp. 

Există și un beneficiu mai puțin discutat: îmbrățișările funcționează în ambele sensuri. Nu doar că îți oferi ție siguranță și calm, dar contribui și la starea de bine a celui de lângă tine. Grija se transmite, la fel și liniștea.