Dezvoltare personală

„Calitatea relațiilor noastre determină calitatea vieții noastre.” Așa și-a început Esther Perel, una dintre cele mai apreciate voci ale psihoterapiei contemporane, autoare de bestselleruri traduse în peste 30 de limbi și speaker cu peste 40 de milioane de vizualizări la TEDTalks.

Oamenii petrec astăzi mai mult timp în fața ecranelor decât oricând. În medie, adulții din Marea Britanie stau 4 ore și 20 de minute online pe zi pe smartphone, tabletă sau computer, potrivit raportului Ofcom Online Nation 2024.

Cadourile nu sunt întotdeauna gesturi de curtoazie. Uneori devin instrumente prin care se poartă micile conflicte din familie, arată editorialistul britanic Robert Shrimsley într-un text publicat în Financial Times. Totul pornește de la întrebarea unei cititoare.

Andreea Raicu revine la interviurile „Adevărul” alături de Irina Petraru, într-o discuție sinceră despre relații toxice și relații sănătoase, despre evenimentul ROOTS - Search for Self - și despre întâlnirea cu celebra psihoterapeută Esther Perell.

Supranumit de The New York Times „Indiana Jones al lumii spirituale”, dr. Alberto Villoldo s-a împrietenit cu șamanii Q’ero din Peru cu mult înainte ca acest lucru să devină o modă.

Joaca este adesea percepută ca o simplă distracție pentru copii. Studiile de specialitate și experiența psihologilor arată că joaca e vitală și după ce începe școala. Fără ea, copiii riscă stres, dificultăți de adaptare și comunicare.

În spatele multor datorii nu stă nevoia reală, ci orgoliul. Oamenii ajung să cheltuiască bani pe care nu îi au, pentru lucruri de care nu au nevoie, doar pentru a dovedi ceva celorlalți. Respectul cumpărat durează câteva clipe, dar consecințele financiare rămân ani întregi.

Pe forumurile internaționale circulă de ani buni aceeași întrebare: cum reușesc asiaticii să rămână supli, în timp ce meniurile chinezești, de exemplu, sunt pline de orange chicken, chow mein și porții uriașe de orez.

Un film de animație cu idoli K-pop transformați în vânători de demoni a devenit cel mai vizionat titlu din istoria Netflix. „KPop Demon Hunters” a stabilit noi recorduri de audiență și s-a transformat într-un fenomen global, cu milioane de vizualizări.

În România, dulapul cu medicamente a devenit noua cămară. Avem farmacii la fiecare colț, frigidere pline cu siropuri și părinți care îți bagă un Nurofen în palmă la prima tuse. Pe Reddit, străinii se miră, psihologii vorbesc de anxietate colectivă, iar statisticile confirmă.

„De ce e atâta răutate în spațiul online românesc?”, un psiholog explică cum anonimatul, lipsa consecințelor și validarea rapidă transformă agresivitatea într-un comportament obișnuit pe internet.

La Interviurile Adevărul, psihologul Aloma Odogwu dezvăluie cum gândurile, emoțiile și conștiența corpului pot influența sănătatea și chiar procesul de vindecare.

Prieteni AI pentru adolescenți? Chatboții de companie ridică deja temeri legate de dependență și siguranță. Un start-up din Silicon Valley, Character.ai, susține că „oamenii vor avea prieteni AI în viitor”, potrivit Financial Times.

„Mi-am dat seama că de câțiva ani, rând pe rând, mi-a dispărut bucuria de a mai sărbători orice: Paște, Crăciun, revelion, nunți, botezuri, cumetrii, până și ziua mea de naștere.”

Cel mai simplu mod de a scăpa de responsabilitate e să te prefaci că nu știi ce ai de făcut. Asta e incompetența strategică, un comportament calculat, ambalat în neajutorare. Psihologii atrag atenția: această tactică aparent banală poate duce, în timp, la dezechilibre majore în relații.

Tot mai mulți adulți cu vârste de peste 50 de ani se întorc pe băncile școlii, schimbând modul în care este privită experiența universitară, se arată într-o analiză a Financial Times. Motivele sunt diverse: de la dorința de a explora o pasiune veche, la nevoia de a finaliza un vis amânat.

Tinerii în vârstă de până la 30 de ani sunt mai singuri ca niciodată, arată un material publicat în Financial Times, care pune apariția acestui fenomen pe seama accesului nelimitat la internet, combinat cu factori economici și sociali.

Inflația nu afectează doar bonul de la supermarket, ci și modul în care oamenii se întâlnesc, trăiesc și își păstrează legăturile. Un raport citat de phys.org, arată că presiunile financiare schimbă fundamental relațiile.

Cum gestionăm expunerea corporală în relația cu copilul? Psihologii vorbesc despre imagine de sine, limite sănătoase și sensibilitatea etapelor de dezvoltare ale acestuia. În primii ani, corpul părintelui devine reper și sursă de învățare pentru cel mic.

În timp ce OpenAI anunță noi măsuri de „igienă digitală” pentru cei aproape 700 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, psihologii trag un semnal de alarmă: folosirea frecventă a inteligenței artificiale în contexte personale poate afecta autonomia cognitivă, încrederea în sine.

Pentru mulți vârstnici, absența din spațiul digital nu ține de comoditate, ci de frică, rușine și sentimentul de a deveni o povară pentru ceilalți. Într-o societate care își mută tot mai multe servicii în online, lipsa competențelor digitale limitează accesul la informație și reduce autonomia.

Chatboții alimentați de inteligență artificială, precum ChatGPT, se dovedesc un sprijin real pentru persoanele neurodivergente, inclusiv cele cu autism, ADHD sau dislexie, ajutându-le să comunice mai clar și mai încrezător.

Un studiu realizat de cercetătorii japonezi de la Universitatea Kobe arată că persoanele optimiste împărtășesc un tipar comun de activitate cerebrală atunci când își imaginează viitorul. Optimismul nu mai apare doar ca o atitudine, ci ca o strategie cognitivă coerentă.

Adulții cu ADHD sunt de trei ori mai predispuși să lanseze o afacere, potrivit unei analize publicate în Fast Company de Alex Campbell și Katie Friedman. Concluzia contrazice imaginea tradițională a ADHD-ului ca obstacol profesional.

Adolescenții vorbesc cu AI-ul mai mult decât cu părinții. Chatboții devin confidenți, profesori și prieteni: nu judecă și sunt mereu disponibili. Dar când încrederea se construiește mai ușor cu un bot decât cu un om, ce rămâne din relații?

Psihoterapeuții avertizează că fenomenul supranumit „brain rot” (putrezirea creierului - n.r.) are un impact sever asupra dezvoltării cognitive și emoționale a celor mici, manifestând simptome tot mai asemănătoare cu cele ale unei dependențe.

„Un consum exagerat de social media care duce la retragerea emoțională a părintelui este pentru mine un mare semn de alarmă.” Psihologul clinician Andreea Chirilă atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit în familiile tinere: părinți prezenți fizic, dar absenți emoțional.

1 din 4 liceeni din România a jucat deja la pariuri. În lipsa unor reglementări eficiente și sub presiunea algoritmilor care le vând „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme în cercul vicios al dependenței.

În timp ce faptul că Mattel intenționează să introducă inteligența artificială în păpușile Barbie alarmează părinții, psihologul clinician Ana Postelnicu oferă o perspectivă diferită: adevărata amenințare nu e jucăria care vorbește cu copilul, ci părintele care nu o mai face.

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.

Pentru 86% dintre utilizatorii din România, smartwatchurile au adus schimbări reale în comportament. Dar în timp ce promisiunea unei vieți mai sănătoase se confirmă în cifre, apar și întrebări legate de echilibru, autonomie și presiunea de a fi mereu „în formă”.

Tot mai mulți români înlocuiesc, în zilele noastre, gătitul acasă cu soluții rapide: comenzi prin aplicații, meal kit-uri sau preparate gata de consum. Dar la ce cost? Și, există alternative mai sănătoase?

”Noul eu”, dorința pe care o avem la fiecare început de an. Specialiștii avertizează că rezoluțiile noastre reprezintă o mare responsabilitate față de noi înșine