Nu există un singur răspuns. Ceea ce avem acum sunt răspunsuri incipiente generate de crizele din spaţiul central şi de est al Mediteranei care, foarte rapid, pare să se transforme, din nou, în teren de înfruntare a tuturor ambiţiilor de supremaţie militară şi economică, alăturate, din nefericire, unor istorii mai vechi derivate din trecutul imperial şi din nostalgii coloniale.
11 ţări afectate de războiul civil din Libia, inclusiv Turcia şi Rusia, s-au angajat duminică, la Berlin, să respecte un embargo asupra armelor şi să nu se mai amestece în afacerile interne ale ţării din nordul Africii, într-un efort de a evita transformarea ei într-o „nouă Sirie”.
La ora la care scriu acest editorial, negocierile din Berlin sunt încă în curs, întinzându-se târziu în noapte. Aici au venit reprezentanţii unui număr mare de state prezente pe teren, în Libia, susţinând o parte sau alta în conflictul libian, respectiv fie Guvernul Acordului Naţional condus de Fayez al-Sarraj, fie forţele generalului rebel Khalifa Haftar.
Puterile străine reunite la Berlin au convenit duminică întărirea unui embargou al armelor în Libia şi au susţinut un acord fragil de încetare a ostilităţilor, dar întâlnirea a fost umbrită de blocarea activităţilor celor mai importante exploatări de petrol de către forţele loiale comandantului Khalifa Haftar din estul ţării, transmite Reuters.
Liderii lumii şi-au luat duminică angajamentul la summitul de la Berlin de a pune capăt oricăror interferenţe străine în războiul din Libia şi a susţine un embargo al armelor ca parte a planului de a încheia un conflictul intern care poate atinge proporţii regionale, relatează AFP.
Duminică, 19.01.2020, la Berlin, se vor întâlni, sub semnul unei mari urgenţe, toate superputerile precum şi ţările cu influenţă relevantă pentru o mare operaţiune globală şi decide sensul oricărei decizii în zona Mediteranei. Iată participanţii, conform listei oficiale comunicate de guvernul german:
Foarte posibil, vedem mâine. Posibil, deoarece niciunul dintre cei doi nu-şi joacă credibilitatea internaţională, va trebui s-o facă UE dacă o ţin puterile şi decide, măcar o singură dată, să urce pe metereze şi să se angajeze direct într-o acţiune de primă linie într-un teatru de conflict.
Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să participe duminică la Conferinţa Internaţională privind conflictul din Libia, organizată la Berlin şi menită să consolideze armistiţiul în curs, a anunţat vineri Kremlinul, relatează AFP.
Uniunea Europeană are dificultăţi în a găsi o abordare comună în ceea ce priveşte criza din Libia, în ciuda proximităţii ţării africane de bătrânul continent.
Arareori lansează oamenii politici asemenea avertismente urgente, deschise şi formulate extrem de direct. Cu atât mai rar o fac monarhii din zona Extremului Orient, acolo unde tradiţia expunerii minimale în caz de criză este una dintre regulile care sunt mereu respectate.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a ameninţat marţi pe puternicul mareşal din estul Libiei Khalifa Haftar că îi va „aplica o lecţie“ dacă acesta îşi va relua atacurile împotriva Guvernului libian recunoscut internaţional.
Era un răspuns pe care-l aşteapta întreaga comunitate internaţională care, în funcţie de asta, îşi va calibra în mod corespunzător aşteptările faţă de marea Conferinţă de la Berlin de peste câteva zile, în termenii preconizaţi la întâlnirea Merkel-Putin.
Mareşalul Khalifa Haftar, cel mai puternic om din estul Libiei, a părăsit Moscova fără să semneze acordul cu privire la un armistiţiu acceptat de către rivalul său, a anunţat diplomaţia rusă marţi, un revers odată cu apropierea unei Conferinţe Internaţionale de pace la Berlin, relatează AFP.
Consiliul Afaceri Externe de vineri, 10 ianuarie, de la Bruxelles, a arătat o capacitate de mobilizare redusă a Uniunii Europene în caz de criză majoră – atacul din 3 ianuarie şi eliminarea lui Soleimani în Irak şi votul pentru retragerea trupelor alianţei ISIS în Parlamentul irakian care a urmat (excusiv al şiiţilor, în fapt).
Un pariu şi o demonstraţie de forţă. Pariul este că, în ecuaţia atât de complicată şi cu punte de echilibru atât de incerte cum este cea din Maghrebul şi Orientul Apropiat, se poate naşte un nou cuplu de forţă: nucleul central de putere şi influenţă al Europei pus în mişcare de motorul franco-german acţionând sectorial împreună cu alianţa ruso-turcă.
Forţele loiale comandatului Khalifa Haftar au anunţat sâmbătă încetarea focului în vestul ţării, inclusiv capitala Tripoli, iar Guvernul de Acord Naţional, recunoscut internaţional, a fost de acord cu armistiţiul, scrie Reuters.
Deocamdată, miniştrii europeni ai afacerilor externe adoptă rezerva diplomatică în caz de conflict. S-au întâlnit ieri la Bruxelles şi au scos un comunicat absolut neutru, corect şi care se ţine la distanţă de orice afirmaţie care ar putea să influenţeze cumva relaţia conflictuală deschisă dintre SUA şi Iran. Iată textul postat ieri noapte pe site-ul Consiliului:
Premierul libian Fayez al-Serraj a făcut o vizită scurtă la Bruxelles, pentru a se întâlni cu oficiali UE şi cu ministrul de Externe al Germaniei.
Turcia a deschis un nou front prin intrarea formală cu trupe în Libia, sprijinind guvernul oficial recunoscut de ONU - Guvernul Acordului Naţional al lui Fayez al-Serraj, de la Tripoli - contra puterii alternative a Parlamentului de la Tobruk şi a generalului rebel Khalifa Haftar, care a luat cu asalt capitala şi bombardează oraşele rivale Sirte şi Misrata.
O reuniune ministerială a patru ţări europene asupra situaţiei din Libia a fost programată pentru miercuri la Cairo în contextul în care Ankara a anunţat desfăşurarea de trupe pe teritoriul libian, a indicat Ministerul de Externe egiptean, citat de AFP.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat duminică seara că a început desfăşurarea militarilor turci în Libia în sprijinul guvernului libian recunoscut de ONU, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
Cel puţin 28 de tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi zeci au fost răniţi sâmbătă în urma unui raid aerian desfăşurat împotriva unei şcoli militare din Tripoli, Libia, anunţă oficiali ai Guvernului de Uniune Naţională (GNA).
Într-o convorbire telefonică, preşedintele SUA, Donald Trump l-a avertizat pe omologul turc Recept Erdogan să nu invervină militar în Libia. Avertismentul a venit după ce Parlamentul de la Ankara a autorizat intervenţia militară a Turciei în Libia.
Legislativul Turciei a adoptat joi cu o majoritate de voturi un proiect de lege care autorizează intervenţia militară a forţelor armate turceşti în conflictul din Libia.
Preşedinţia turcă a trimis luni la examinare în Parlament o moţiune care autortizează desfăşurarea de militari turci în Libia în susţinerea Guvernului de Uniune Naţională de la Tripoli, aliatul Ankarei, vizat de o ofensivă a mareşalului Kahlifa Haftar, puternicul rival al GNA, relatează AFP.
Preşedinţii francez Emmanuel Macron şi egiptean Abdel Fattah el-Sisi au discutat la telefon despre ”riscurile unei escaladări militare” în Libia şi au îndemnat ”toţi actorii internaţionali şi libieni (...) la cea mai mare reţinere”, a anunţat luni preşedinţia franceză, relatează AFP.
Grecia doreşte să participe la conferinţa internaţională sub egida ONU dedicată Libiei, prevăzută să se desfăşoare în luna ianuarie, a anunţat premierul Kyriakos Mitsotakis, în contextul creşterii tensiunilor pe dosarul libian între Atena şi Ankara, transmite AFP.
Libia a devenit un nou spaţiu de confruntare, arătare de muşchi, ingerinţă şi poziţionare în vederea marilor negocieri şi aranjamente pe terţe spaţii între puterile regionale şi globale.
Începutul anului viitor se anunţă periculos pentru Europa. Un nou război este pe cale să se intensifice la porţile sale, cel din Libia, după anunţul preşedintelui turc că va interveni în această ţară măcinată de război civil. Un nou val de refugiaţi riscă să se reverse spre bătrânul continent.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, joi, că Ankara va trimite trupe în Libia, având în vedere că ţara nord africană a solicitat acest lucru şi că va prezenta în parlament legislaţia necesară desfăşurării de militari în luna ianuarie, potrivit Reuters.
Infecţia cu coronavirus. În ce condiţii au fost aduşi în ţară românii de pe nava Diamond Princess şi unde vor sta în carantină FOTO VIDEO
Eurovision România 2020. Ascultă cele cinci melodii calificate în finală, pe care le va interpreta Roxen VIDEO
Un român se află printre cei ucişi în atacurile din Germania
Veste proastă pentru români: Marea Britanie îşi închide graniţele pentru muncitorii necalificaţi. Limba engleză, condiţie obligatorie
UPDATE Al doilea român infectat cu coronavirus pe nava de croazieră Diamond Princess
O femeie cântă la vioară în timp ce chirurgii îi îndepărtează o tumoare din creier
Rusia interzice intrarea cetăţenilor chinezi pe
teritoriul ei
Culise. Scandal în PSD pentru
şefia ASF, ciolanul de 15.000 de euro. Ponta negociază un post pentru tata-socru
Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei: „Mi-au omorât părinţii“
PSD vrea să înfiinţeze o nouă categorie specială de pensionari