Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy - finanțări politice oneroase de la Rusia lui Putin

Ultimele probleme judiciare ale lui Nicolas Sarkozy, fost președinte al Franței pentru un mandat, au atras atenția cu precădere în privința finanțărilor de campanie 2007 și 2012, respectiv cele venite de la dictatorul libian Muammar al-Quaddafi.

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy FOTO Profimedia

Dar mai puțină lume a fost atentă la situația unui alt caz, ce implică o firmă de asigurări rusă care i-a plătit lui Sarkozy, în 2019, peste 3 milioane de euro pentru consultanță, fapt ce ridică semne de întrebare în privința poziției Franței lui Macron față de Rusia și chiar poziția lui Nicolas Sarkozy astăzi în relația cu Ucraina. Sarkozy se alătură, astfel, unui lung lanț de oficiali occidentali, între care doi cancelari – unul german și altul austriac – care au intrat pe lista de plată a giganților energetici și a companiilor de stat ruse imediat după părăsirea funcției.

Un președinte francez de un mandat, cu semne de întrebare

În Franța, Președintele francez are, potrivit Constituției, un rol major în politica externă. Determinant chiar. Mai mult, în ceea ce privește operațiunile speciale și serviciile de informații, rolul său este nu numai primordial, dar și exclusiv, chiar dacă activitățile din domeniu intră sub controlul comisiilor specializate ale Adunării Naționale. De aceea, orice poziție alterată sau orientată a unui președinte francez se poate regăsi în acțiuni de primă importanță atât pentru Franța, pentru UE și NATO, din care Franța face parte, cât și pentru întreaga lume, având în vedere capacitatea de proiecție a forței și întinderea teritoriilor de peste mări rămase sub suveranitate franceză – ca să nu vorbim despre fostele colonii.

Relația lui Nicolas Sarkozy cu Vladimir Putin a fost una relativ apropiată. Punctul cel mai important în politica externă a fost acțiunea președintelui francez, în condițiile deținerii de către Franța a președinției rotative semestriale a Consiliului UE, în august 2008, de mediere în cazul războiului ruso-georgian de cinci zile. A rămas în istorie intervenția voluntară și viguroasă, chiar dacă unilaterală, a lui Sarkozy, care a călătorit la Moscova și l-a oprit pe Putin să intre în Tbilisi și să-l execute într-un mod prezentat foarte plastic atunci pe președintele georgian Mihail Saakashvili. Trupele ruse s-au oprit în suburbiile capitalei, după care s-au retras la o linie de contact instabilă, la limita regiunilor separatiste pro-ruse și ocupate de trupe ruse, Abhazia și Osetia de Sud, pe care le-a ocupat de facto.

Ceea ce s-a știut mai puțin despre acordul făcut de la distanță de Sarkozy este că acesta a fost făcut în două variante diferite de formulare, în engleză și rusă. Acordul adus de Sarkozy la Tbilisi, deja sufocant, era diferit de cel semnat la Moscova, care oricum nu a fost respectat. Nu neagă nimeni relevanța intervenției lui Sarkozy, dar asumarea unei poziții europene neconvenite și lipsa prezenței diplomaților și specialiștilor pe Rusia care să-l însoțească la Moscova au avut costurile lor. În perspectiva finanțărilor ruse, subiectul devine și mai delicat acum.

Arest la domiciliu și noi probleme legale pentru Sarkozy

Președintele francez Nicolas Sarkozy este astăzi trimis în judecată într-un proces care urmează să dureze trei luni, în 2025, pentru primirea în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2007 a unei finanțări ilegale de 54 milioane de dolari din partea guvernului lui Muammar al-Qaddafi. După o investigație de peste un deceniu, Procurorul financiar șef al Franței, Jean-François Bohnert, a anunțat acuzațiile: corupție pasivă, finanțare ilegală a campaniei electorale, conspirație criminală (asocierea în vederea comiterii de infracțiuni), asumarea ilegală de fonduri publice. O sumă de acuzații care îl pot aduce în închisoare pe fostul președinte francez pentru 10 ani.

Sarkozy este trimis în judecată împreună cu alți 12 complici, între care Bashir Saleh Bashir, fost confident al Colonelului Qaddafi; foștii consilieri și miniștri ai lui Sarkozy, fostul om de încredere al lui Sarkozy, Claude Gueant, fostul șef financiar al campaniei sale, Eric Woerth, și fostul ministru de Interne, Brice Hortefeux. Pactul de corupție, tranzacția stabilită de Sarkozy cu Qaddafi, a fost bani de campanie contra "compensații diplomatice, economice și legale". De altfel, președinții francez și libian au avut relații surprinzător de bune, ba chiar Qaddafi fiind acceptat să-și instaleze cortul de beduin pe Champs Elysees, chiar în fața palatului Elysee, sediul președinției franceze.

Vincent Brengarth, purtător de cuvânt al parchetului anti-corupție francez, a lăudat "investigația extrem de riguroasă a autorităților", care "deschide drumul spre un proces istoric". Dificultatea a fost cu atât mai mare cu cât banii nu au fost transferați prin bănci și nici plătiți în cash cu acte, ci au făcut obiectul unei înțelegeri verbale, demonstrate prin declarațiile oficialilor prezenți, care s-a concretizat prin livrarea banilor cash. A fost demonstrat de către acuzație în cazul a cel puțin trei valize cu 5 milioane de euro, între 2006-2007, prin omul de Afaceri franco-libanez  Ziad Takieddine, martor cheie al acuzării, care a fost presat de către fostul președinte Sarkozy să-și retragă depoziția, în 2020.

Nu întâmplător, la asasinarea lui Qaddafi, în stradă de către rebeli, în 2011, unii au pus responsabilitatea faptului că fostul lider libian nu a ajuns în instanță să fie audiat pe seama a ceea ce ar fi putut spune despre aceste finanțări ilegale. Mai mult, rolul serviciilor franceze în acest episod a rămas neclar, iar unii continuă să acuze sursa expunerii publice și linșării, ba chiar a asasinării, ca fiind în seama instituțiilor speciale franceze. Dar sursele acestor alegații sunt fiul lui Qaddafi și un număr de oficiali libieni, de aceea subiectul nu poate fi asumat dincolo de orice dubiu, din lipsa de probe absolute.

Sarkozy a fost deja condamnat de două ori pentru corupție și influențarea-amenințarea unui judecător. În mai 2021 a pierdut apelul în cazul mituirii unui judecător, iar cei trei ani condamnare au fost transformați într-un an de arest la domiciliu. Este cel de-al doilea fost președinte găsit vinovat pentru corupție, după Jacques Chirac, care a fost  condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după 4 ani de la ieșirea din oficiu, în 2011, pentru acțiuni în postura de primar al Parisului. Dar este primul fost președinte care a fost ridicat, reținut și închis în arest de către poliție.

Finanțatorul rus și politica anti-ucraineană

Într-o democrație, opiniile sunt libere. De altfel, Partidul Republican al lui Sarkozy este cunoscut și a avut numeroase luări de poziție, și după 2014, în favoarea Rusiei în cazul anexării ilegale a Crimeii. Este ceea ce a făcut și Sarkozy, cel mai recent în volumul doi din cartea sa de memorii, în care a spus că există arii din Ucraina ocupată de către Rusia în 2022 care ar trebui să fie recunoscute ca fiind ruse, în timp ce regiunea anexată Crimeea va rămâne rusă și "orice revenire la Ucraina, așa cum fusese anterior, este doar o iluzie".

Dar, în lumina ultimelor trimiteri în judecată, iată că un nou proces este în curs, de data aceasta tot unul de corupție, care vizează plata a 3,2 milioane de dolari către Sarkozy în 2019 din partea firmei de asigurări ruse Reso-Garantia. Motivația aparentă a plății este consultanța oferită de către Sarkozy, dar precedentele ridică semne de întrebare asupra coliziunii dintre afirmațiile recente făcute de fostul președinte privind Ucraina și sumele primite acum din Rusia. O altă întrebare pendinte rămâne dacă nu cumva acest mod de funcționare și finanțările din Rusia nu au marcat și campaniile lui Sarkozy din 2007 și 2012. Nu există probe formale, dar dubiul nu are cum să fie îndepărtat, iar noul proces ar putea veni cu noi detalii.

Cât despre finanțările din partea lui Qaddafi, respectiv ilegalitatea primirii lor, fostul președinte Nicolas Sarkozy susține că nu are a-și reproșa nimic. Subiectul ar fi apanajul unor foști aliați ai lui Qaddafi care vor să se răzbune pentru asasinarea colonelului în 2011. La principalul post de televiziune francez TF1, Nicolas Sarkozy a anunțat, vineri, 25 august, că este decis să meargă până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a se asigura că adevărul va ieși la lumină. “Sunt un cetățean care răspunde în fața legii, care nu este deasupra legii, dar nici sub lege”, a mai declarat fostul președinte francez.