România: Relația diasporei cu țara, condițiile în care ar reveni acasă

Peste jumătate din populația României are legături cu diaspora sau a trăit în afara țării. Un sondaj INSCOP arată cât cântăresc familia, oportunitățile economice și libertatea de a alege unde să-ți construiești viața.

Munca în străinătate poate însemna un sprijin pentru familia de acasă, dar și costuri emoționale Foto: Peter Endig/dpa/picture alliance

Relocarea în afara României nu înseamnă neapărat desprinderea de țara natală. Un sondaj realizat de INSCOP surprinde legăturile dintre cei plecați și cei rămași acasă, dar și felul în care este privită o posibilă întoarcere.

Peste jumătate din România a fost plecată sau are pe cineva plecat

Potrivit „Barometrului Diasporei”, realizat de INSCOP Research la solicitarea Grupului Banca Transilvania, 56% dintre cei chestionați au trăit în străinătate sau au pe cineva în diaspora. Peste 17% dintre respondenți au copii care trăiesc în prezent în alte țări. „O parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate”, afirmă Remus Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, în prezentarea rezultatelor.

Experiența emigrării se extinde și dincolo de cei care au plecat și face parte și din viața celor rămași, prin apăsarea îndepărtării care marchează relațiile de familie, prin banii primiți sau planurile pentru viitorul copiilor. 

Întrebați care sunt principalele probleme ce pot apărea într-o familie atunci când un membru pleacă în străinătate, 51,3% dintre respondenți indică îndepărtarea și răcirea relațiilor. Aproape 46% menționează situația copiilor care cresc o perioadă fără unul sau ambii părinți. Îngrijirea părinților sau a vârstnicilor rămași în România este invocată de 12,9%. Aceste procente, care exprimă percepția asupra riscurilor plecării, arată cât de mult este asociată emigrația cu separarea de cei apropiați.

Dintre persoanele care trăiesc sau au trăit în străinătate, 62,1% declară că trimit sau trimiteau bani în România: 33,5% în mod regulat, 16,2% din când în când și 12,4% în situații speciale. 

Lungul drum înapoi spre casă

Ce i-ar putea aduce înapoi pe cei plecați? În opinia repondenților, în primul rând locurile de muncă mai bine plătite și mai bune în România, indicate de 40,6%. Pentru 31,5% contează în primul rând apropierea de familie, iar pentru unul din cinci serviciile publice și condițiile de viață îmbunătățite.

Printre răspunsurile înregistrate de autorii studiului apar, în procente dintr-o singură cifră, însă, și unele care țin de deteriorarea situației din țările de destinație: înrăutățirea nivelului de trai, instabilitate, discriminare sau dificultăți de integrare. Pentru aceste categorii de expați, ceea ce poate oferi România cântărește mai mult decât dificultățile întâmpinate în străinătate.

Pentru aproape trei din zece respondenți (28,5%), perspectiva unei vieți bune pentru copii contează mai mult decât țara în care ea se poate realiza. Puțin mai mult de o treime (35,8%) și-ar dori ca tinerii din familie să-și construiască viața în România, unul din șase preferă mai degrabă străinătatea, iar 11% România, dar și posibilitatea unei experiențe în străinătate.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice, în august și septembrie 2026, pe un eșantion de 1405 persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare declarată este de ±2,62 puncte procentuale.

Aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, potrivit Eurostat, centrul de statistică al UE. Sunt cel mai numeros grup de cetățeni ai unui stat membru stabiliți în alte țări ale Uniunii iar principalele destinații sunt Italia, Germania și Spania.

Cristian Ștefănescu - DW