Germania: Sunt străinii mai predispuși la infracțiuni decât germanii?

Persoanele fără cetățenie germană apar proporțional mai frecvent decât germanii în statisticile poliției privind criminalitatea. Un nou studiu explică de ce.

Factorii care influențează criminalitatea depășesc cu mult detaliul naționalității Foto: Boris Roessler/dpa/picture alliance

În fiecare an, când Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA, Bundeskriminalamt) publică statisticile privind criminalitatea din Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD), parțial de extremă dreapta, le examinează cu deosebită atenție. Câte infracțiuni sunt comise de refugiați, de migranți și, în general, de străinii care trăiesc în Germania? În 95% dintre comunicatele de presă ale AfD este vorba despre suspecți fără cetățenie germană, în timp ce infracțiunile în care suspecții sunt germani sunt aproape complet ignorate, arată studiile unor cercetători în domeniul mass-media.

Teza frecvent vehiculată de AfD, potrivit căreia persoanele fără cetățenie germană ar fi, prin natura lor, mult mai violente, nu se confirmă în această formă. Susann Prätor, socioloagă, criminoloagă și profesoară la Academia de Poliție din Saxonia Inferioară, a examinat în detaliu datele privind criminalitatea din Germania într-o nouă analiză, realizată împreună cu colegi de la Universitatea din Zürich și de la Institutul de Cercetări Criminologice din landul amintit. Cercetătorii nu au analizat doar criminalitatea cunoscută, adică exclusiv infracțiunile descoperite și înregistrate în statisticile poliției, ci și criminalitatea ascunsă: infracțiunile care nu sunt reclamate sau descoperite și care, prin urmare, nu apar în nicio statistică oficială, dar sunt identificate prin sondaje reprezentative.

Infractorii germani sunt reclamați mult mai rar

„Potrivit statisticilor poliției, persoanele care nu au cetățenie germană comit mai frecvent infracțiuni decât cele cu cetățenie germană. Dar”, explică Prätor, pentru DW, „studiile privind criminalitatea ascunsă demonstrează că disponibilitatea de a reclama persoane fără cetățenie germană este de peste două ori mai mare. Așadar, acestea sunt reclamate mai des. Diferențele dintre cele două grupuri sunt vizibile și în studiile privind criminalitatea ascunsă, dar sunt considerabil mai mici”.

Prin urmare, probabilitatea ca infracțiunile comise de străini să ajungă ulterior în statisticile poliției este de două ori mai mare decât în cazul celor comise de germani. Statisticile înregistrează toate cazurile în care există suspiciuni, fără să indice dacă acestea se confirmă.

Dacă se corectează statisticile pentru a elimina distorsiunea provocată de diferențele în depunerea plângerilor, străinii nu mai sunt reprezentați de 2,6 ori mai frecvent decât germanii, ci de 1,7 ori. Această valoare corespunde și rezultatelor obținute din studiile privind criminalitatea violentă juvenilă neînregistrată oficial: potrivit acestora, tinerii străini comit acte de violență de aproximativ 1,6 ori mai frecvent decât cei germani.

Alți factori care contribuie la comiterea infracțiunilor sunt vârsta și sexul. În rândul străinilor există o proporție mai mare de bărbați tineri, iar aceștia sunt, în toate societățile, categoria cea mai predispusă la infracționalitate. „Vârsta tânără, sexul masculin, nivelul scăzut de educație și înclinația spre violență sunt caracteristici care favorizează disponibilitatea de a recurge la violență. Și o anumită concepție despre masculinitate joacă un rol, indiferent de unde provine. Dar nu identificăm un factor cultural, contrar prejudecății potrivit căreia masculinitatea și violența ar avea un rol mai important în alte culturi”, spune Prätor.

Socioloaga invocă un sondaj privind acceptarea violenței: potrivit acestuia, 5% dintre tinerii germani au o atitudine favorabilă față de violență. În rândul celor fără cetățenie germană, proporția este de 10%. Deși este de două ori mai mare, Prätor consideră că diferența nu este suficientă pentru a invoca factorul cultural drept explicație. În schimb, un alt factor ar fi decisiv.

Actele de violență comise de tineri s-au redus

„Educația din familie joacă un rol important în formarea unor asemenea atitudini față de violență, deoarece acestea se conturează acasă. Dacă eu însumi trăiesc experiența violenței în familie, voi avea o altă raportare la violență decât dacă nu aș fi trecut prin această experiență”.

Germania se află însă pe un drum foarte bun, spune Prätor, chiar dacă uneori percepția este alta. „În urmă cu 50–60 de ani, violența părinților era mult mai acceptată în educația copiilor decât este astăzi. Și numărul actelor de violență comise de tineri este mult mai mic decât în anii 1990 sau la începutul anilor 2000”.

Susann Prätor, profesoară la Academia de Poliție din Saxonia Inferioară Foto: privat

„Anumite condiții favorizante ale violenței sunt întâlnite mai frecvent în rândul tinerilor de origine non-germană decât la tinerii germani”, spune 

Susann Prätor subliniază că își dorește să contribuie la o dezbatere bazată pe fapte. Un exemplu relevant îl oferă datele înregistrate de poliție privind faptele grave de violență, precum vătămarea corporală în circumstanțe periculoase, omorul sau asasinatul. „Proporția persoanelor care comit infracțiuni violente este de 0,2% în rândul germanilor și de 0,6% în rândul celor fără cetățenie germană”.

Însă „peste 99% dintre oamenii care trăiesc aici, în Germania, fie că sunt de origine germană sau străină, adică majoritatea covârșitoare a populației, nu comit deloc infracțiuni grave de violență”.

Germania trebuie să facă mai mult pentru prevenție

Criminoloaga, care pregătește și viitori polițiști, le cere politicienilor să pună mai mult în valoare aspectele pozitive ale migrației. În opinia sa, concentrarea rigidă asupra statisticilor poliției dă dezbaterii despre imigrație un caracter mult prea negativ. Marea majoritate a persoanelor fără cetățenie germană muncesc bine și se integrează foarte bine.

Guvernul trebuie să aloce mai mulți bani prevenției, solicită Prätor: „Trebuie să intervenim cât mai devreme în cazul copiilor și al adolescenților, să le dezvoltăm competențele sociale încă de la grădiniță, să continuăm acest lucru la școală și să reacționăm atunci când au loc incidente violente. Este important, de asemenea, să investim în infrastructură și în activități de petrecere a timpului liber în anumite regiuni. Un factor esențial al violenței juvenile, indiferent de origine, este tocmai lipsa unui program zilnic organizat în jurul unor activități cu sens”.

Oliver Pieper - DW