Rusia aplică tactica feliilor de salam. Cum răspunde SRI?

România se află în cercul cel mai apropiat de Rusia în care se experimentează sabotaje, atacuri cibernetice și manipulări la scară mare. A fost un eșec al SRI incapacitatea prevenirii sabotajul de la fabrica de drone?

Iau amploare actele de sabotaj, atacurile cibernetice și manipulările la scară mare în statele UE Foto: Imagine: Sebastian Gollnow/dpa/picture alliance

Serviciul Român de Informații a anunțat că o rețea rusească de sabotaj a reușit să incendieze uzina de la Brașov unde se produc drone militare și muniție de înaltă precizie.

Cu toate că întreprinderea militară Carfil de la Brașov e pe lista de spionaj a Rusiei, ea nu se află pe cea de finanțare a Ministerului Apărării și nici pe cea a SRI sau a Ministerului de Interne pentru a fi protejată. Incendiul de luna trecută, din 14 septembrie, care a afectat halele sale industriale, este opera unor cetățeni rezidenți în Uniunea Europeană: doi din Belarus și unul din Ucraina. Rețeaua din care făceau parte cei trei a fost parțial destructurată prin cooperare internațională: doi dintre sabotori au fost arestați preventiv în Germania „în timp ce pregăteau fapte similare”, iar un al treilea a fost localizat în Polonia.

Rețeaua a fost descoperită prin cooperare judiciară internațională. Doi dintre diversioniști au fost depistați și arestați preventiv pe teritoriul Germaniei, în timp ce pregăteau operațiuni similare împotriva unor obiective industriale occidentale, iar un al treilea mandat european de arestare a fost emis pentru suspectul localizat în Polonia.

Putea SRI să prevină incendiul de la fabrica de drone?

Pe 8 septembrie, cu o săptămâna înainte de incendiu de la halele unde se produc drone militare și muniție de înaltă precizie, SRI anunța că a prevenit o altă operațiune de sabotaj, în care un cetățean rus stabilit în România a fost supravegheat opt luni.

Pentru incendiul de lângă Brașov, depistarea a venit însă după faptă, cu toate că prevenția e principala atribuția a unui serviciu secret. A fost un eșec al celui mai important serviciu de contrainformații autohton incapacitatea prevenirii sabotajului?

Pentru România a fost un insucces, dar pentru celelalte state europene, a fost o prevenire, mai ales în contextul în care Moscova testează din ce în ce mai des capacitatea de reacție a statelor NATO. Majoritatea statelor europene au avut de-a face cu sabotajul rusesc:

i) Berlinul a acuzat oficial Rusia pe 1 septembrie pentru tentativa de la aeroportul din Leipzig. Wall Street Journal scria săptămâna trecută că Rusia a avertizat Germania că sabotajul de la Leipzig ar putea să nu fie ultimul, în vreme  ce agențiile de informații americane susțin că „operațiunea eșuată din Germania era parte dintr-un nou val de atacuri ordonate de Vladimir Putin”(WSJ, 20 octombrie 2026); ii) Șefa Direcției Generale pentru Securitate Internă din Franța Céline Berthon a declarat că drona explozivă de pe aeroportul din Leipzig e un avertisment și că „trebuie luată în calcul posibilitatea unor acțiuni ostile directe și mai violente pe teritoriul francez” (Politico, 26 august 2026); iii) pe 13 septembrie 2026, o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren ucrainean de pasageri la 2 kilometri de granița poloneză. Premierul de la Warșovia, Donald Tusk a spus că a fost vorba despre „un act de sabotaj fără precedent” din partea Moscovei, iar Polonia a închis ultimul consulat rus de pe teritoriul său; iv) la sfârșitul lunii septembrie, agenția națională se securitate din Estonia a precizat că incendiul din noapte de 14-15 august 2026 de la fabrica de drone din Tallinn a fost ordonat de serviciile speciale ruse; v) pe 20 martie 2026, întreprinderea de drone din Pardubice, care produce echipamente sofisticate și pentru Ucraina, aflată la 100 de km de Praga, a fost incendiată.

SRI nu reușește să prevadă toate feliile de salam pe care le taie Rusia în România

Diferența dintre statele care au suferit sabotaje sau atacuri directe în acest război ascuns folosit de Rusia pe continentul european nu e doar despre ceea ce s-a putut preveni, ci și cât de repede și de deschis sunt atribuite aceste operațiuni Moscovei. Spre exemplu, oficialii italieni și bulgari au evitat să atribuie exploziile care au avut loc în ultimele luni la fabricile lor de muniție.

Raportul privind Securitatea, dat publicității la Conferința de la München din această iarnă, subliniază că în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2025 au fost identificate în Europa 150 de incidente hibride atribuite Rusiei. Categoriile incluse vizează acte de incendiere, sabotaj, spionaj, vandalism, survoluri cu drone, pachete incendiare. Raportul insistă că aceste operațiuni au fost concepute în așa fel încât să rămână ambigue, îngreunând atribuirea directă a responsabilității (Munich Security Report 2026, „Under Destruction”).

România a fost afectată de astfel de operațiuni rusești, unele dejucate de SRI în 2024, 2025 și 2026. Intrarea dronelor în spațiul autothon continuă să rămână o problemă, în vreme ce dronele rusești marine sau aeriene intră tot mai adânc nu doar în Zona Economică Exlusivă a României, ci și în apele teritoriale ale țării. Rusia testează răspunsul statelor NATO, inclusiv al României, folosind ceea ce laureatul premiului Nobel pentru economie, Thomas Schelling numește „amenințarea calibrată” sau „tactica feliilor de salam”, adică operațiuni mici, ușor de negat, fiecare sub pragul care ar justifica un răspuns militar, dar care cumulate schimbă realitatea (Thomas C. Schelling, The Strategy of Conflict).

SRI nu reușește să prevadă toate feliile de salam pe care le taie Rusia în România pentru a vedea cât de repede pot instituțiile autohtone să răspundă crizelor. Serviciul Român de Informații vorbește în schimb despre „intimidare” și „afectarea capacităților de apărare”. În schimb, rapoartele Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din ultimii doi ani arată că „Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost”, inclusiv folosind Telegram, iar scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea statelor NATO, de a găsi slăbiciuni în infrastructură și a aglomera organele de cercetare din Europa.

Care e planul Bucureștiului de a preveni sabotajele, operațiunile hibride, atacurile cibernetice care paralizează diferite instituții publice? Serviciul Român de Informații nu explică mai mult și nici noul guvern condus de Luca Niculescu nu are deocamdată o strategie care să prevină amestecul Rusiei în politica autohtonă, în alegeri sau care să neutralizeze operațiunile de sabotaj. 

Sabina Fati - DW