Video AUR acuză PSD că încearcă să evite anticipatele. Dan Dungaciu, la „Interviurile Adevărul”: „Se tem al naibii de aceste alegeri”
Adevărul: Începem cu o săptămână fără un guvern plin și fără speranțe că această situație se poate debloca. Mai mult decât atât, lucrurile par să se complice. Între timp, au apărut niște informații interesante care îi vizează pe cei de la AUR. Prima, cum că AUR și-ar crea propria majoritate. Nu știm cum va face asta și că s-ar gândi să-i propună președintelui propria majoritate. Vom discuta despre asta, bineînțeles, și despre faptul că încep să atragă din ce în ce mai mulți parlamentari de la partidele mai mici. Chiar a intervenit și o acuzație foarte dură din partea lui Ninel Peia, fost senator SOS, cum că cei de la AUR sunt la vânătoare de parlamentari din aceste grupuri sau dintre neafiliați și că au niște planuri pentru perioada imediat următoare. Discutăm despre aceste planuri și despre majoritatea pe care și-ar dori să o creeze AUR, chiar acum cu numărul doi din AUR, prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu. Bun găsit!
Dan Dungaciu: Mulțumesc pentru invitație, bun găsit!
Cum e cu majoritatea asta? Vă pregătiți, vă duceți peste Nicușor Dan și propuneți o majoritate pentru guvernare, să înțelegem?
Chiar că nu e adevărat. Ne place ideea, pentru că de câteva luni, acum câteva luni, se discuta despre un partid aflat undeva la periferia dezbaterilor, inclusiv cu idei năstrușnice de tip alegeri anticipate. Și astăzi constatăm că, unu, ideea de alegeri anticipate începe să fie pe buzele multora și, în al doilea rând, ultima știre pe care mi-ați dat-o acum, că ne construim o majoritate cu care să mergem la președintele Nicușor Dan.
V-am dat eu știrea, nu știți?
N-ați văzut încă? Nu, n-am mers atât de departe. Ca să le luăm pe rând. Povestea cu majoritatea și cu construcția. Noi am pus câteva puncte pe masă, am pus condițiile noastre, linii roșii, și trebuie să participăm la orice guvernare. Dacă cineva vrea să vină alături de noi să facă o majoritate în condițiile noastre, putem face și o majoritate. E posibil. Putem merge cu ea și la președintele Nicușor Dan. Deocamdată n-am avut, ca să zic așa, foarte mulți clienți, dar oferta rămâne deschisă.
Și am făcut această ofertă inclusiv ca să se înțeleagă limpede că AUR nu este un partid pe care poți să-l chemi, să-l ții în bucătărie, să te voteze și pe urmă să-l trimiți înapoi în bucătărie, pentru că lucrurile astea nu au funcționat, nu vor funcționa și nu funcționează. Și să nu mai pierdem timpul, să nu mai călcăm pe aceeași greblă încă o dată.
În ceea ce privește majoritatea despre care spuneți, aici e o chestiune care ține de o viziune strategică pe care noi am anunțat-o. Noi vrem alegeri anticipate. Și nu vrem alegeri anticipate doar pentru AUR. Nu ascund faptul că AUR dorește alegeri anticipate inclusiv pentru că își sporește consistent numărul de parlamentari, dar nu-i vorba numai despre asta.
Dacă facem trei pași înapoi și ieșim din jocul ăsta politic, destul de provincial, în care suntem cu toții implicați, suntem, cum am mai spus asta, ca niște fotbaliști care driblează, dar nu mai știu de ce. Fiecare ia mingea și driblează, celălalt ia mingea și driblează, dar nimeni nu mai știe că fotbalul se joacă pe goluri, că trebuie să-ți ridici capul din teren și să te uiți ce se întâmplă cu noi.
Ei, noi suntem acum în această situație. Perspectiva noastră este că anticipatele sunt necesare, chiar obligatorii, pentru ca România să aibă o șansă să se redreseze. Gândiți-vă că, dacă se face un guvern cu o majoritate de strânsură, un guvern care să fie susținut sau investit, dar să nu existe după aceea o majoritate, România are peste doi ani și jumătate alegeri locale. Deci, practic, se mai guvernează un an de zile, după care se intră în logica alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale. În mare, șansa țării ăsteia este să nu aibă nicio șansă, nici măcar teoretică.
Eu nu spun că după alegerile locale, după alegerile parlamentare și redesenarea formulei politice totul va fi bine și va curge lapte și miere, dar va avea o șansă să aibă o majoritate suficient de mare încât să-ți creeze o legitimitate politică.
Marea problemă în România astăzi nu este doar că nu avem un guvern. Marea problemă în România de astăzi, percepută la nivelul populației, este că nu avem legitimitate politică. Aici e problema populației. De-asta populația e neliniștită, de-asta populația votează cum votează și se exprimă decuplarea de instituțiile românești într-o măsură mai mare decât din '90 încoace.
Deci, ca să faci o legitimitate politică, ai nevoie de anticipate. Construcție politică nu știm cum, dar, din punctul nostru de vedere, e benefic să se întâmple asta, pentru că am renunțat la nenorocitele astea de linii roșii și cordoane sanitare pe care le construiesc unii și alții, sau „zidul de foc”, cum numesc nemții chestiunea asta, și am putea să începem negocieri.
Noi suntem deschiși la orice negociere după alegeri anticipate. Nu avem partipriuri, nu avem nimic. Negociem cu oricine, dacă avem formule de guvernare coerente și care sunt convergente. Atunci, sigur că suntem deschiși pentru orice.
Dar, dincolo de asta, ai scăpat de presiunea liniilor roșii, presiunea cordonului sanitar, faci o majoritate și ești, într-un fel, în logica Bulgariei sau Ungariei. Bine sau rău, ce fac acele guverne? Au legitimitate politică, au majoritate politică în Ungaria, în Bulgaria au majorități consistente și poți să construiești ceva. Nu înseamnă că ai garanția succesului, dar înseamnă că ai un fundament.
Noi nu avem nici fundament, nici construcție în acest moment. Asta e, de fapt, marea problemă. Deci principala miză pentru noi este legitimitatea, nu doar un guvern construit și aruncat în mijlocul bătăliei politice.
AUR susține organizarea alegeri anticipate
Să vorbim puțin despre aceste anticipate, care pe dumneavoastră, în mod evident, v-ar avantaja. Dar putem să ne gândim că sunt oameni în AUR care nu sunt așa de confortabili cu ideea asta. Pentru că, deși cred că și dumneavoastră și domnul Peiu ați pomenit de-a lungul timpului în diverse interviuri că oamenii își vor păstra ordinea pe liste și că nimeni dintre cei care ar trebui să candideze nu va dispărea, dumneavoastră ați făcut recrutări. Într-adevăr, în ultima perioadă oamenii au venit de bună credință și cu toată deschiderea. În condițiile astea înseamnă că garnitura partidului s-a schimbat. Poate listele arată altfel și poate inclusiv oameni din AUR își pun problema: „Dom'le, mai sunt pe listă dacă vom face anticipate?”, că s-a schimbat acum calculul?
Teoretic. Practic, lucrurile stau așa: toți oamenii noștri vor fi pe listă. Asta am discutat și la ultimul Consiliu Național de Conducere. S-a revotat ideea de anticipate ca proiect politic major și toate strategiile pe care dumneavoastră le-ați enunțat și le-ați sugerat sunt abordări tactice ale acestei idei strategice.
De ce? Pentru că pe noi ne interesează, compatibilitatea, dacă vreți, sau parteneriatele politice pe care le facem cu alți parlamentari, care să fie inclusiv în beneficiul ideii de alegeri anticipate. Cu cât noi atragem către noi mai mulți, cu atât ceilalți vor putea să atragă către ei mai puțini.
Ei știu asta, noi știm asta. E un joc pe care noi îl știm, ei îl știu. Dar problema este alta. Din punctul nostru de vedere, este mult mai coerent să colaboreze cu noi. De ce? Oamenii aceia care nu fac parte din partidul de mainstream, bine sau rău, ne place sau nu ne place, ei au intrat în Parlamentul României pe un vot de protest, un vot suveranist, mai mult sau mai puțin. Călin Georgescu, ce vreți voi astăzi.
Ei n-au intrat în niciun caz în favoarea partidului de mainstream, ci împotriva partidului de mainstream și au intrat în Parlament. Și ce s-a întâmplat cu partidele acelea nu mai contează. Dar dacă ar veni spre noi, ar rămâne măcar valabilitatea proiectului politic, nu a partidului politic, care nu mai există.
Dar se vor duce la partidele acestea de mainstream, își vor nega partidul politic și proiectul politic pentru avantaje de doi ani de zile sau câți ani de zile. Adică se vor naște speranțe și vor muri speranțe, pentru că viitorul lor politic va fi pecetluit pentru niște avantaje de moment.
În ceea ce privește parlamentarele, niciun alt partid, PSD, PNL, USR, UDMR, nu le poate oferi locuri și garanții pe listă. Noi ne dublăm numărul de votanți. Noi avem acum 90-180, mai aducem 5, 10, 15. Vreau să spun că au loc în listele noastre.
Deci, din punctul ăsta de vedere, sigur că niciodată nu există certitudine 100%, cum ați spus și dumneavoastră. Poate că nu există 100%, dar, în termen comparativ, este mult mai sigur pentru ei să vină alături de noi, pentru că, unu, inclusiv ca, dacă vreți, atitudine față de sine, până la urmă devii parte a unui proiect pe care tu nu l-ai negat când ai intrat în Parlament, că e un proiect de tip suveranist, generic vorbind, și, în al doilea rând, nu ți-e mai ușor să ți le explici ție și celor apropiați.
E un proiect politic pe termen lung. AUR este partidul viitor. Celelalte sunt partidele trecutului, care încearcă acum să se reinventeze și să creadă că tot ce se întâmplă în jurul nostru este un accident istoric peste care vom trece. Perspectiva noastră este că ce se întâmplă în jurul nostru este un trend istoric care nu va dispărea. Noi suntem de partea bună a trendului, ei sunt pe partea greșită a trendului.
Pe de altă parte, aveți nevoie de ei, de toate aceste partide, pentru că cel mai probabil nu veți face 50% sau, cine știe, poate veți afla în apropierea alegerilor că stați atât de bine. Apropo, cum stați în sondajele interne? Pentru că a apărut săptămâna trecută un sondaj INSCOP, stați foarte bine, dar în sondajele interne cum stați?
Să știți că suntem tot așa. Am văzut că la un moment dat s-au lansat pe piață sondaje cu 50%.
Tot ați mai avea nevoie pentru siguranță de încă un partid.
Eu cred că se lansează pe piață foarte multe sondaje, inclusiv ca să-i oblige pe ceilalți să facă o coaliție. Cea mai mare bătălie astăzi în România este să pui presiuni pe ceilalți să construiască o coaliție, adică să facă o majoritate de strânsură, adică să pună un guvern.
Noi am mai trecut prin bătălia asta, Guvernul Bolojan. Știți foarte bine, au fost presiuni pe partide fără precedent. Acum urmează a doua fază de presiuni pe care noi o simțim. Doar că în acest moment sunt și un pic debusolați, pentru că nu știu cum să așeze toată povestea asta în pagină. Dar simțim.
Și faptul că noi începem să avem tensiuni care nu sunt neapărat politice, tensiuni mediatice, tensiuni de alte tipuri care apar și se construiesc împotriva noastră, provin din aceeași pătură politică: că nu vrem să votăm Guvernul și că noi așa ne ținem pe pozițiile pe care le-am plasat anterior în timpul Guvernului Bolojan.
Vedeți, spunem acestor oameni: dacă noi am zis că proiectul nostru strategic sunt anticipatele și la Guvernul Bolojan n-am votat, oprim investitura. Cum am putea noi să justificăm faptul că votăm a doua investitură, dacă proiectul sunt anticipatele?
Dacă noi acum suntem mai aproape de anticipate decât am fost în timpul Guvernului Bolojan, evident că așa ceva nu se poate. Nu se poate nu pentru că am avea ceva cu unul sau cu alții sau cu nominalizarea, cine o fi această nominalizare, dar noi, ca partid, n-am mai avea cum să justificăm această poveste.
Și vom transmite un mesaj publicului: dacă AUR va vota o investitură, va investi viitorul guvern, va transmite un mesaj populației că, de fapt, nu există niciun partid care să fie liber, niciun partid care să facă ceea ce spune, niciun partid care să nu fie controlabil și controlat. Ăsta va fi mesajul pentru populație, că populația va vedea că AUR se predă. În momentul acela, nimeni nu mai crede nimic în România.
Claudiu Manda a declarat că un scrutin anticipat va fi foarte greu să se pună în aplicare
Asta-i povestea. Adică v-ar strica imaginea pe termen lung dacă ați vota un guvern în momentul acesta?
Și eu cred că ar arunca în aer orice relativă încredere în partide și în politică pe care românii ar mai putea să o aibă. Aici e problema. Unde se va duce votul ăla de 40%, plus-minus, pe care l-ați invocat? Păi se va decupla de politică, fie se va radicaliza, fie se va...
Noi nu putem să aruncăm în aer 40%, pentru că, dacă e vestea cea mai bună din sondajele interne, că m-ați întrebat de ele, cea mai bună veste din sondajele interne este că partidul s-a stabilizat. Acum câțiva ani, partidul ăsta era un pic de... El se urca, scădea în funcție de evenimentele politice sau de acțiunile care se petreceau în interiorul acestui partid.
Partidul e stabilizat. Noi nu ne mai putem juca cu partidul ăsta. Noi nu putem să aruncăm în aer sau să aruncăm la coș încrederea pe care populația o are. Poate unora nu le place, altora le place, nu asta e important. Important este că, pentru noi, acel 40% este fundamental ca cineva să mai creadă că în țara asta se poate schimba ceva pe instrumente politice.
Pentru că, dacă noi cedăm încă o dată, toată lumea, sau mulți, vor spune: „Au cedat pentru că s-au făcut presiuni, pentru că nu sunt liberi, pentru că au fost șantajați” și așa mai departe. Deci așa ceva nu putem să facem nici dacă presupunem, prin absurd, că unii ar dori să facă asta. Politica ar fi o sinucidere pentru AUR și un lucru extrem de prost pentru viața politică din România.
Și dacă s-ar organiza aceste alegeri anticipate, vă referiți, probabil, inclusiv la declarația domnului Manda, de aici, de la Adevărul, de săptămâna trecută? Domnul vorbea despre anticipate, dar tot domnul Manda spunea că, dacă acestea se vor organiza, va fi foarte greu să se pună în aplicare. Va dura cel puțin jumătate de an până când vom avea alegeri anticipate, spune dumnealui. Și acestea ar trebui să fie organizate de un guvern care este interimar, ceea ce deja complică foarte mult lucrurile constituțional, cu un Parlament care va fi dizolvat și cu un președinte care este și el amenințat de suspendare. Și, în condițiile acestea, alegerile anticipate vor costa foarte mult și vor fi oricum foarte greu de organizat.
Da, mi-am șters lacrimile și hai să discutăm lucid. Instrumentul anticipatelor este un instrument care a fost folosit în toate statele europene, în toate aproape, cu mici excepții. Toate statele democrate, toate democrațiile europene au făcut anticipate. Acum, nu mă gândesc că toate au trecut prin asemenea suferințe groaznice ca să facă anticipate.
Alegerile anticipate sunt un instrument care este în Constituția României. E acolo. Când se blochează Parlamentul, legislativul, nu vine președintele să-l ia în posesie și să spună: „Vă spun eu ce faceți de acum”. Constituția, cei care au fondat această Constituție, au spus foarte clar: când legislativul se blochează, el se reamenajează, ca să zic așa, în urma alegerilor, își găsește majorități și funcționează mai departe. Nu-l iau alte instituții în posesie.

Constituțional, poate un guvern interimar să le organizeze?
Da, poate, sigur că poate. Nu e nicio problemă. Au fost declarații ale unor judecători de la Curtea Constituțională care spun că nu e nicio problemă cu alegerile.
Eu înțeleg că PSD este partidul care se teme cel mai puternic de alegeri. Tot ce spune, tot ce face PSD-ul provine din frica lor de alegeri anticipate, pe bună dreptate, nu neapărat a partidului, dar cel puțin a conducerii de astăzi.
Au fost la guvernare, au avut poziții, au avut funcții, au avut un scor în sondaje. Acum nu mai sunt la guvernare, nu mai au poziții, nu mai au funcții și au un scor mai mic. Cum credeți că s-ar simți ei în alegeri anticipate în acest moment? Nu știu dacă foarte bine.
Deci este clar că se tem de alegeri anticipate mai mult decât se teme de alt partid. Poți să înțelegi asta, de asta nici nu intru într-o polemică foarte apăsată.
Judecătorii și Curtea Constituțională au spus așa: se pot organiza pentru că sunt în Constituție. Doi, dacă există un consens politic pe asta, totul merge foarte repede. Totul poate să meargă foarte repede. Se pot vota, se pot amenaja, se pot, mă rog, amenda niște legi, dacă e nevoie de asta.
În ceea ce privește președintele, stați un pic. Cine l-a mințit pe președinte cu suspendarea? Suspendarea președintelui vine în urma unor, mă rog, semnături pe care le strânge.
Noi am spus foarte clar: scopul nostru principal sunt alegerile anticipate, nu suspendarea președintelui. Că suspendarea președintelui este acolo inclusiv pentru că alegerile anticipate sunt refuzate de președinte. Și, din punctul nostru de vedere, este și o încălcare, și în litera, și în forma, și de iure, și de facto, a Constituției României.
Dar nu înseamnă că noi ne dorim în primul rând suspendarea președintelui. Noi ne dorim alegerile anticipate în primul rând pentru că un președinte suspendat nu poate declanșa alegerile anticipate.
Păi da, tocmai. Și atunci a apărut inclusiv această informație cum că sunt oameni în PNL, colegii noștri de la Adevărul au citat această informație pe surse, cum că sunt oameni în PNL care s-ar gândi la suspendarea președintelui. Domnul Ponta a vorbit inclusiv pe această temă foarte clar. Dacă vreunul din, să zicem, grupul domnului Ponta sau un grup din Parlament ar iniția o astfel de procedură, ați vota-o dumneavoastră, cei de la AUR, sau nu? Pentru că, până la urmă, v-ar împiedica acest plan al anticipatelor.
Noi am lansat și site-ul respectiv și culegem semnături, iar oamenii care vor intra alături sau vor veni sau nu vor reveni la AUR vor avea desemnată acea asumare a suspendării președintelui. Noi am lăsat asta, nu am vorbit despre asta, am făcut-o. Ceilalți vorbesc despre asta. Ceilalți vorbesc despre foarte multe lucruri. Să vedem ce fac, mai departe.
Din punctul acesta de vedere, din punctul meu de vedere, s-ar putea să fie aceleași strategii care sunt declarate suveraniste și sunt, de fapt, strategii de evitare a alegerilor anticipate și de promovare a unui viitor guvern.
Pentru că foarte mulți, de fapt, și aici ați enumerat și dumneavoastră câteva personaje politice, teama lor cea mai mare sunt alegerile anticipate.
Ca să revin la prima întrebare pe care mi-ați pus-o, că în contextul ăsta se leagă foarte bine de grupuscule din Parlament care protestează că le-am fi luat noi parlamentari. Nu. Există falși amici, și ai suveranismului, și ai AUR, și ai alegerilor anticipate.
O categorie de falși amici sunt cei care se declară parte a acestui curent, dar, de fapt, vor să aducă la guvernare un guvern sau un premier de tip PSD, de tip mainstream, ca să zic așa. Adică exact opus a ceea ce ei au spus atunci când au intrat în Parlament.
De asta se opun anticipatelor, de asta atacă AUR, de asta sunt iritați de ceea ce chipurile ar face AUR în acest moment, nu pentru că ei ar fi suveraniști, ci pentru că ei, așa cum au făcut și în timpul guvernării Bolojan, vor să voteze guvernul. Asta e problema lor principală, să voteze guvernul.
Și acum, sigur că orice suveranism se poate ajuta, dar e bine să votăm un guvern de mainstream, trecând peste faptul că oricum va fi un guvern de strânsură. Ei asta vor. Ei n-au nicio legătură cu suveranismul, ei au legătură cu strategiile de a evita alegerile anticipate și de a face un guvern, de preferință PSD.
Și probabil că toate grupusculele acestea pe care le-ați invocat au acest proiect. Și, ca să se ascundă de acest proiect și să nu spună pe față toată această chestiune, pentru că le e teamă de alegeri anticipate, pentru că nu ar mai ajunge în Parlament, asta e realitatea, toate aceste grupuscule încearcă să-și gândească tot felul de strategii și de narațiuni de comunicare ca să-l suspende pe președinte.
Toate astea au un singur scop: să evite alegerile anticipate și să numească un guvern, de preferință un guvern PSD. Asta este bătălia în care noi suntem acum.
Deci dumneavoastră spuneați că domnul Peia, care spune că dumneavoastră erați coaliția cu aceste grupuscule din Parlament, de fapt ar putea să aibă o colaborare cu cei de la PSD și ar vota?
Eu nu știu ce colaborare nemijlocită, că n-am văzut-o, n-am pipăit-o și nu vreau să spun că este, dar ceva din acțiunile domnilor lor este că dânșii au susținut și Guvernul Bolojan și vor să voteze un guvern. Asta vorbim și. Toată retorica asta: „Să ne scăpăm de Bolojan”.
Dom'le, noi am votat debarcarea lui Bolojan. Deci să nu ne spună nouă cineva că nu vrem să scăpăm de Bolojan. Dar obsesia asta să scăpăm de Bolojan, noi le spunem: „Nu, stați un pic. Nu trebuie să scăpăm doar de Bolojan. Aici e o problemă de fond”.
PSD-ul a votat debarcarea lui Bolojan, spunând că mâine intrăm în aceeași guvernare, cu aceeași alianță și cu USR-ul, doar să nu fie Bolojan. Asta e poziția PSD-ului.
Noi spunem: votăm căderea unui guvern și a unui proiect de guvernare. Nu ne interesează că e Bolojan, Vasilescu, Popescu, Ionescu. Ei, PSD, în acest moment, spune: dacă scăpăm de Bolojan, ăsta este răul și am rezolvat problema.
Și aici sunt toate grupusculele acelea asociate, nu spun direct, indirect, nu știu cum, dar uite, întâmplător, asociate cu PSD în acest proiect politic.
Noi spunem nu. Nu e vorba doar de Bolojan, pentru că, până la urmă, și USR-ul a guvernat, nu doar pentru că Bolojan i-a dat voturi, ci pentru că și PSD-ul i-a dat voturi. Toți ăștia au guvernat împreună și i-a trebuit un an de zile PSD-ului ca să-și dea seama că USR-ul are prea multe funcții la guvern și că e rău.
E puțin o ipocrizie. Dar unde ai fost un an de zile? Cât îi trebuie unui PSD să vadă că USR nu este bun atunci când are funcția de președinte, ministru al Apărării și ministru de Externe? Un an de zile. Cam mult.
De ce te-aș susține pe tine dacă tu ai nevoie de un an de zile ca să-ți dai seama de lucruri evidente?
Deci, din punctul acesta de vedere, tot ce vedem acum este o luptă nesfârșită pentru a evita anticipatele și a pune un guvern agreat de către PSD, în conivență, probabil, cu președintele Nicușor Dan.
În fața acestor reacții, noi zicem așa: dar nicio legătură cu suveranismul ăsta. N-are legătură nici cu AUR. Are legătură cu un proiect politic care, e adevărat, este opus proiectului AUR de anticipate, dar să nu ne justifice chestiunea asta prin suveranism sau mai știu eu prin ceea ce... Nu. Ei se tem mai tare de anticipate decât de Bolojan. Pentru că, dacă nu s-ar teme de anticipate, s-ar duce în Parlament și ar spune: „Dom'le, uite, dați-i mandatul, votați guvernul”.

PNL nu mai are „același aplomb electoral”. Social-democrații „se tem al naibii de aceste alegeri”
Păi domnul Bolojan, credeți că-și dorește alegeri anticipate? Pentru că partidul pe care îl conduce era în creștere în sondaje. Bănuiesc că și în sondajele dumneavoastră.
Nu vă dau sfaturi, nu vreau să comentez, dar eu cred că un partid ca PNL-ul, ca să mai existe, cred că anticipatele n-ar fi dezavantajoase pentru un asemenea partid.
Sigur că nu mai au același aplomb electoral, inclusiv în sondaje, pe care l-au avut acum o lună, de exemplu, din cauza tot felul de jocuri, PNRR, legea bugetară și așa mai departe. Dar, din punctul lor de vedere, ar putea să fie un proiect politic acceptabil.
Problema liberalilor nu este... și au spus, au fost câțiva lideri care cel puțin au recunoscut că este o soluție constituțională problematică a alegerilor anticipate. Problema este a celorlalți, care declară, pe de-o parte, că nu se tem de ea, dar, în realitate, se tem al naibii de aceste alegeri anticipate.
Și aici vă referiți la PSD, că i-ați nominalizat. Mai sunt și alții care se tem de anticipate și nu vor să spună?
Cei care se tem de anticipate probabil că se tem dintr-o perspectivă internă, unde mereu acum se află într-o situație ambiguă, de fapt. Ei joacă rolul autorității morale, așa-zicând, nu este clar cine le-a conferit-o.
După ce ai stat în pat cu Viktor Orbán ani de zile, ca să nu zic, să vii acum să te declari instanță morală, antisuveranistă, chiar mă întreb de câte ori domnul Hunor i-o fi replicat sau reproșat lui Viktor Orbán China, Rusia, suveranismul, anti-europenismul sau cel puțin anti-UE.
Ce se va întâmpla cu relația Budapesta-UDMR?
Nu ar fi putut să facă asta, pentru că domnul Kelemen Hunor era atunci vicepremier al României și domnul Orbán era premierul Ungariei.
Niciun partid din Ungaria nu avea voie să facă campanii electorale în Transilvania, pentru că liderii UDMR nu se întâlneau cu ei și le transmiteau: „Nu veniți, că veniți degeaba. Noi nu ne întâlnim cu voi, ne întâlnim doar cu liderii UDMR”. M-ați înțeles?
Deci nu are legătură cu funcția guvernamentală la nivel de stat. Are legătură cu faptul că, unii ar spune, din păcate, UDMR-ul s-a transformat într-o filială Fidesz românească.
Cum ar fi UDMR-ul? Ar putea să spună că dumneavoastră îi faceți campanie lui Călin Georgescu?
Eu spun că era un șef de stat care era considerat cel mai anti-UE lider, care avea relații cu Rusia, cu China, cu tot ceea ce ei spun că n-ar fi bine să se întâmple și toate lucrurile de care ei ne acuză pe noi.
De ce ei ne acuză de toate lucrurile acestea? După ce au fost partenerii fideli ai lui Viktor Orbán, care le-a făcut și le-a ilustrat.
Și, dacă vreți, fie inclusiv că l-a susținut pe Călin Georgescu. Ei îl acuză pe Călin Georgescu de tot ceea ce Viktor Orbán a făcut, explicit. Și ei s-au întâlnit cu Viktor Orbán și domnul Hunor a fost ultimul mohican care a fost la Debrecen alături de Viktor Orbán să-l susțină în ultima manifestare electorală pe domnul Viktor Orbán.
Adică tot ceea ce îi acuză pe noi sau pe alții că ar face, Viktor Orbán a făcut. Și asta nu e un apel ca să fie parteneri politici. Asta vreau să spun. Aici este, de fapt, nu ironia, aici este ipocrizia maximă.
Deci, ca să revin: din cauza acestui tandem, acestei căsătorii dintre UDMR și Viktor Orbán, dintre liderii UDMR, că nu vorbesc de UDMR sau de maghiarii din România, acum se află într-o situație cel puțin neclară.
Pentru că Péter Magyar are foarte multe lucruri de gestionat: László? Ungaria, probleme interne, relația cu Uniunea Europeană, banii de la Uniunea Europeană, criza economică majoră. Încă nu cred că s-a ocupat cineva de la Budapesta serios de UDMR, pentru că n-ați văzut nicio discuție. De fapt, Budapesta-UDMR, cel puțin până astăzi.
Ce se va întâmpla cu relația Budapesta-UDMR? Pentru că UDMR-ul, din perspectiva Budapestei, nu înseamnă doar niște oameni politici. Înseamnă niște rețele, niște organizații care au fost făcute la Budapesta de pe vremea lui Viktor Orbán.
Viktor Orbán a construit în Transilvania o rețea instituțională extrem de puternică. Vă dați seama că a lucrat vreo 18 ani la asta. Acea rețea funcționează. Acea rețea a fost stopată de Péter Magyar și acum Péter Magyar are o singură dilemă: ce să fac cu această rețea și cu oamenii din această rețea? O blochez, o închid sau o folosesc în interesul meu?
Din punctul meu de vedere, Péter Magyar încă n-a dat un răspuns la asta. Și acum ce vedem pe relația Budapesta-Transilvania este o formă de tatonare. Nici cei din UDMR nu sunt convins că știu exact cum va acționa Péter Magyar. Stau și ei într-o așteptare.
De revenit totuși la ce fac cei de la UDMR în România.
De asta ei acum sunt într-o situație complicată, pentru că, dacă vor fi alegeri anticipate, s-ar putea ca cineva din UDMR să le spună celor de la conducerea UDMR-ului: „Băi, a stat destul de mult. Ia, dacă toți facem anticipate în România și facem listele, ia mai mergeți și voi acasă, după perioada în care ați condus destul de mult UDMR-ul”.
„Noi am pierdut deja vreo trei luni de zile fără să facem nimic”
Bine, înțeleg că UDMR-ul ar avea un prag alternativ, deci este posibil, chiar și în cazul alegerilor anticipate, să aibă reprezentanții în Parlament. Așa arată legea, deci lucrurile nu sunt atât de complicate pentru UDMR ca pentru un alt partid care poate e la limită, cum sunt cele care s-au numit înainte, SOS, POT și așa mai departe. Revenim, așadar, la ele. Ce se întâmplă cu aceste partide? Ele au fost considerate ca fiind tot din zona așa-numitului suveranism, ca să folosim o etichetă foarte largă. Ei, aceste partide acum sunt curtate și de PNL și de PSD, deși ele erau considerate extremiste de către unii membri ai acestor partide. Iar dumneavoastră, cei de la AUR, sunteți în partea cealaltă a spectrului politic și automat nu aveți cum să colaborați cu ele. Dar e OK să colaboreze cu SOS și cu POT și așa mai departe, nu?
Ați spus bine. Asta e o ipocrizie mare cât casa, ca să zic așa. Mai ales că e vorba de niște partide care, cel puțin la un bilanț fie și sumar, cel puțin pe relația cu forțele răului, așa-zicând, sunt mult mai apropiate decât am fost noi vreodată. Sau am putea să fim noi.
Deci, din punctul acesta de vedere, evident că este o ipocrizie. Iar ipocrizia aceasta derivă sau poate fi înțeleasă doar prin aceeași grijă de lectură: teama de alegeri anticipate, dorința de a face alegeri anticipate sau de a nu face alegeri anticipate.
De asta se umblă acum în Parlament, se adună oameni, se construiesc majorități. Ei sunt acum într-o situație, știți cum e, era un film celebru, „Cel bun, cel rău și cel urât”, în care e un duel în trei, în care nu știi cine trage în tine, nu știi cine s-a aliat cu cine.
Toată lumea se uită și în stânga, și în dreapta, să fie atentă ca nu cumva doi să se alieze împotriva lor. Și cine clipește primul, ca să zic așa, moare. Nu mai are aproape nimeni încredere în ceilalți.
De asta încearcă să se protejeze, căutându-și cât mai mulți oameni sau trecând peste orice principii morale pe care ei, vorba aia, de marele instanțe morale ale mainstreamului românesc, le-au declarat cel puțin. De asta nu mai au niciun scrupul.
Pentru că bătălia despre asta este: nimeni nu mai are încredere în nimeni. Am ajuns într-o criză politică pe care cred că n-am avut-o din '90 încoace.
Problema care se pune, încă o dată spun, noi nu rezolvăm această chestiune doar printr-un guvern de conjunctură. Problema legitimității clasei politice se pune în acest moment. Pentru că, dacă oamenii ăștia și-au încălcat toate principiile și au mințit în toate felurile, pe noi ne-au mințit câteva luni când au zis: „Stăm la guvernare ca să îndeplinim PNRR-ul, să ducem toate reformele”.
Dan Dungaciu, la „Interviurile Adevărul”, susține că un consilier prezidențial l-a sunat pe George Simion ca să susțină Guvernul Veștea: „100% că acel telefon a existat”Nu le-au dus toate legile, că nu le-au votat pe toate, nu le-au luat toți banii de la PNRR, încă sunt proiecte în derulare. Deci oamenii ăștia au mințit practic cam pe toate palierele.
În acest moment, încă o dată spun eu, e o problemă gravă de legitimitate politică în România, indiferent cum s-ar construi acest guvern. Oamenii nu mai cred în povestea asta.
Asta e explicația pentru faptul că avem cel mai mare procent de români care spun că România merge într-o direcție greșită, pentru că nu mai au încredere în instituții, nu mai au încredere în lumea politică.
În sensul ăsta, soluția democratică într-o asemenea criză profundă este să mergem la urne, să vedem ce zic oamenii, să se mai liniștească un pic și lumea și să o luăm de la capăt, încercând să câștigăm cât mai mult timp.
Dacă este voință politică, alegeri se pot face mult mai repede. Dar e foarte ușor să te scuzi în fața unor termene și să iei termene maximale din fiecare etapă pe care trebuie să o parcurgi, dacă nu vrei să faci alegeri anticipate. Dar gândiți-vă că noi am pierdut deja vreo trei luni de zile fără să facem nimic.
Păi am pierdut mai mult de trei luni de zile. Doar că dumneavoastră ați ajuns acum la opinii asemănătoare cu acelea de la UDMR. Pentru că ei spun: „Dom'le, nu-i OK cu AUR, dar e OK cu acele grupuscule care au cam aceeași orientare”.
Noi nu am ajuns la opinia asta.
În fine, dar, dacă stăm să ne uităm, totuși, acei oameni au venit și către dumneavoastră, și către celelalte partide.
Și noi îi invităm să vină.
Îi invitați, deci nu aveți o problemă să vină.
Oameni din acele partide? Da. Mai ales că, până la urmă, ei au intrat în Parlament pe un vot suveranist.
Ați avut oameni din partea PSD, PNL care au bătut la ușile AUR?
Vă spun foarte sincer că da.
Și care și-au dorit să vină din Parlament?
Și care puteau să vină.
De la PSD și de la PNL? Și care e motivația lor?
Eu înțeleg, privind din afară, tot ce se întâmplă în partidele respective. Eu, repet, nu vreau să intru în bucătăria partidelor. Dar pot să înțeleg când cineva de la PSD sau cineva de la PNL este foarte nemulțumit de ce se întâmplă.
Pentru că e o incoerență profundă, din păcate. De asta spun, încă o dată, nu vreau să intru în detalii, că nu e treaba mea. Dar percepția, cel puțin, este că în viața politică din România e o așa de mare incoerență.
Și, practic, haideți să fim sinceri, România, când a ajuns în situația asta, a ajuns în situația asta guvernată zeci de ani cam de aceleași partide. Nu spun de aceleași figuri, dar cam de aceleași partide, cam de aceleași priorități de guvernare.
România este într-o criză profundă. Totul se schimbă în jurul nostru și România încearcă să se amăgească, spunând că, de fapt, tot ce se petrece acum este o criză de parcurs, un accident istoric, trecem peste, strângem din dinți și ne întoarcem la situația anterioară, situația normală.
Ei, acel normal nu va mai exista. Problema care se întâmplă astăzi, spre deosebire de alte dăți când au fost crize, este că problema normalității însăși se schimbă. Noi o să intrăm într-un nou normal, pe care noi ne încrâncenăm să nu îl vedem.
Așa s-a întâmplat și în Germania, așa s-a întâmplat și în Franța, așa se întâmplă practic în tot spațiul euroatlantic. Toată lumea s-a schimbat. Noi nu înțelegem că suntem într-o situație în care totul s-a schimbat.
Și, dacă facem câțiva pași înapoi și ieșim puțin din zona asta doar de politică, gândiți-vă că acum 30 sau 40 de ani vă spunea cineva că Germania produce armament și va trimite armament undeva pe teritoriul fostului URSS.
Așa ceva era de neconceput.
America s-a schimbat cu Donald Trump. America e alta decât cea pe care o știam noi. Israelul s-a schimbat. Acum 10 ani de zile vă imaginați că Israelul va fi condamnat la Curtea Internațională de Justiție și așa mai departe.
Nu vedeți că în jurul nostru toată geografia asta se modifică, totul se schimbă? Partidele se vor schimba și ele, evident. Valorile se vor schimba și ele. Arhitectura politică se va schimba.
Și noi stăm și ne încrâncenăm să spunem: „Nimic nu s-a schimbat”. Noi gândim politic și strategic ca pe vremea lui Biden, politic ca pe vremea lui Ion Iliescu și așa mai departe.
Deci noi suntem într-o inadecvare care este de proporție și care, din punctul meu de vedere, cel puțin, e aproape o amenințare la siguranța națională: că noi nu vedem nimic și că realitatea nu se potrivește cu teoria noastră și spunem: „Cu atât mai rău pentru realitate” și ignorăm toată bucata aia pe care nu putem să o înțelegem.

Înțeleg, deci, că vedeți un val, mă rog, îl vede toată lumea, de fapt, dar dumneavoastră, fiind oricum direct implicat și direct interesat de această tendință, un val care vine și dinspre Germania și dinspre MAGA, până la urmă, e o tendință pe care o vedem acum la nivel global. Și credeți că, practic, pe acest val ați putea să ajungeți și dumneavoastră, mai devreme sau mai târziu, la putere?
Dar nu suntem pe acest val, nu suntem valul. Eu, când am intrat în politică, prima dată, în 1 decembrie 2025, deci mai puțin de un an de zile, și când am intrat în partidul acesta, am intrat după o înfrângere la parlamentare. Nu era cea mai bună situație în acest partid.
Dar eu am intrat pentru că eu, înainte de asta, nici nu m-am uitat la televiziunile românești și nici acum, sincer să fiu, nu mă uit foarte des. Dar mă uitam la televiziunile americane pentru că pe mine mă interesa un singur lucru. Din 2014-2015 mă interesa ce se întâmplă, nu cu Donald Trump ca persoană, mă interesa ce se întâmplă cu acest proces, cu această revoltă care a început să apară, pe care o vedeai în Europa, dar era ilustrată perfect în Statele Unite.
Și atunci m-am uitat la Partidul AUR din acest punct de vedere și am zis: „Dom'le, acolo e un potențial de viitor care nu trebuie aruncat la coș”, pentru că el oricum se va manifesta într-un fel. Ideea este cum se manifestă.
Se manifestă într-o formă care poate să fie constructivă, poate să fie așezată pe un făgaș cât mai repede, sau își va găsi această formă politică, acest protest politic, dacă vreți, acest mod nou de a vedea politica, o formă constructivă cât mai repede, sau nu își va găsi niciodată, sau se va risipi, sau mult mai târziu.
Deci, pentru mine, intrarea în politică a fost inclusiv o ilustrare a ceea ce predam la universitate, ca să fiu mai explicit.
Eu am văzut mișcarea asta MAGA și am fost un pic șocat, pentru că eu, în 2016, am publicat în ziarul Adevărul un articol care se numea „Înțelegându-l pe Donald Trump”, înainte de alegeri.
Și m-a sunat cineva, persoană foarte importantă, și m-a întrebat: „Nu vreți să vă pierdeți timpul să-l înțelegeți pe Donald Trump?”. Asta era gândirea în sistemul românesc. Ei credeau că Donald Trump e un accident care o să dispară. Ei nu aveau percepția că ce se întâmpla în America era un trend, construirea unui trend.
Și trendul care s-a ilustrat și s-a confirmat odată cu venirea a doua la putere a lui Donald Trump. Și asta a arătat că nu e un accident, e o schimbare majoră. Se schimbă. Cum va arăta lumea nu știm, dar se schimbă.
Asta s-a întâmplat și în România, asta se întâmplă și în România. Și mișcarea AUR este exact acea ilustrare a acestei schimbări majore care se petrece.
Cum o faci? Cum o construiești? Cum o orientezi? Cum o dotezi? Cum o pregătești să meargă într-o manieră constructivă, inclusiv pentru țara asta? Asta e responsabilitatea principală în acest moment a instituțiilor politice și nu doar politice ale României.
Ce mă sperie în acest moment este că văd la Cotroceni o cecitate absolută față de această evoluție. Acolo există niște oameni care pare că nu înțeleg nimic din ce se întâmplă și care fac tot posibilul ca să gândească lumea în același termen, în termenul unui accident istoric și nu în termenul unui trend istoric.
Dacă nu înțelegi trendurile și nu înțelegi valurile acestea istorice, riști să treacă peste tine sau să te dărâme.
Rolul lui Georgescu în viitorul politic al AUR, în viziunea lui Dan Dungaciu
Bun, dacă vorbim puțin și despre viitorul politic al AUR, care este rolul domnului Georgescu în viitorul politic al AUR?
În primul rând, aici ar trebui vorbit, cred eu, de bun-simț, cu domnul Georgescu: ce proiecte politice are.
Păi îl vedem că e în campanie, dar dumneavoastră îi spuneți că nu e în campanie. Așa, stăm și ne gândim totuși pentru ce face acest turneu. Bine, poate vrea pur și simplu să-și reconfirme susținerea poporului, dar sunt oameni implicați, oameni din AUR implicați în această desfășurare.
Eu nu pot să vă spun de ce face domnul Georgescu acest turneu. Asta trebuie să-l întrebați pe dânsul.

Ce pot să vă spun este de ce sunt oameni implicați în AUR. Sunt oameni pentru că sunt foarte mulți simpatizanți ai domnului Georgescu în rândul AUR. Și niciodată n-am ascuns asta. Și unii vin să-l susțină pe domnul Georgescu.
Nu folosesc resursele partidului, sunt banii primiți de partid de la stat, nu sunt banii nimănui. Pur și simplu, există dorințe în filiale, mai ales în filialele apropiate de locul unde urmează să vină domnul Georgescu, care spun: „Am vrea să mergem acolo”. Bine, hai să facem o listă să vedem cum ne organizăm. Asta-i tot.
Doi. Una dintre mizele principale pe care noi le-am spus: „Băi, nu începeți și nu evitați orice război intern în această mișcare suveranistă”, pentru că cel mai mare pericol pentru mișcarea suveranistă, din care AUR este principal, și vreau să vă spun ceva, AUR 40%. În niciun sondaj nu o să găsiți vreun lider care e peste 40%.
Deci, nici măcar nu-l judec. În acest moment, când măsori încrederea, mișcarea AUR, care-i percepută prin partidul AUR, este dincolo de lideri.
Putem să înțelegem, așadar, că nu vă mai trageți din imaginea domnului Georgescu?
Și de sine stătătoare. Nu e un duel, nici vorbă. Nu e un duel. Trebuie să înțelegem că suntem parte a acelei dorințe, nevoi, aspirații pe care o bună parte, jumătate dintre români, o au în acest moment. Că-i Georgescu, că-i Șoșoacă, că-i... nu contează.
Oamenii au aceste aspirații, ele se exemplifică, se exprimă într-un fel sau altul. Ei, sigur că există simpatie și noi trebuie să avem grijă ca această chestiune, care este mare, să nu o aruncăm în aer sau să o spargem prin bătălii intestine și prin bătălii intra, ca să zic așa, mișcare suverană, ceea ce face mai mare pericol.
De asta, în acest moment, cei mai mari inamici, falșii amici ai mișcării suveraniste, încearcă să șubrezească unitatea acestei mișcări prin tot felul de tertipuri, ieftine cele mai multe, că e vorba de partide, că e vorba de instituții media, că e vorba de... nu contează.
Vor să facă asta pentru că simt că ea crește. În ceea ce-l privește, încă o dată spun, pe domnul Georgescu, ultimul gând pe care noi l-am avea și cred că și dânsul, cum s-a văzut, este să începem noi o confruntare sau o bătălie. Nu, suntem parte a aceleiași povești cu domnul Georgescu.
Sunteți parte a aceleiași povești, doar că oamenii pot să pară puțin debusolați când îl văd pe domnul Georgescu de sine stătător, spunând că el e pe picioarele lui, nu are nicio treabă cu dumneavoastră, că așa a spus, că nu are treabă cu AUR. Și să-i vezi pe liderii AUR cu un discurs diferit de al dumnealui. Într-adevăr, vă vedem pe dumneavoastră, pe domnul Peiu, pe domnul Simion, vorbind pe alte tonuri și folosind alte subiecte decât domnul Georgescu. Și de asta pot să pară niște inadvertențe. Domnul Georgescu nu prea pare să-și dorească să se asocieze cu dumneavoastră.
Stați un pic. De ce sunt inadvertențe? Pentru că spuneați parcă că domnul Georgescu nu are nimic cu AUR. Tehnic, nu are, că nu este nici membru de partid, nici are opinia de insului.
Dungaciu: Un pas important sunt anticipatele, repet, nu doar pentru noi, dar și pentru țară
N-ar trebui să urmăriți asta cumva sau să încercați totuși să mergeți cu un proiect cu domnul Georgescu în cazul în care veți ajunge la guvernare? Că asta vă doriți până la urmă. Și să le spuneți oamenilor că domnul Georgescu va fi propunerea de premier?
Stați un pic, să ajungem la guvernare. Noi vrem să ajungem la guvernare. Să ajungem la guvernare, în acest moment avem anumiți pași de făcut.
Un pas important: anticipatele, repet, nu doar pentru noi, dar și pentru țară.
Doi: să nu începem lupte în interiorul mișcării suveraniste, pentru că ea este mai importantă decât fiecare dintre noi luat separat. Asta trebuie să înțeleagă toți. Mișcarea suveranistă astăzi este mai mare decât fiecare dintre noi luat separat și, din punctul ăsta de vedere, trebuie să o protejăm.
Iar pentru ca să o protejăm, trebuie să evităm orice coliziuni, orice dispute.
Trei. Păreri ale domnului Georgescu sau ale noastre există foarte multe. Există opinii diferite chiar și în interiorul AUR. Ceea ce vrem să evităm este să existe curente de opinii diferite. Opinii diferite avem. După ce am decis și în CNC și în Biroul de Conducere, atunci mergem toți pe aceeași părere.
Chiar și în cazul domnului Murad, care a spus: „Eu am o altă părere, dar partidul a decis așa, merg pe ce spune partidul”. Și mi se pare absolut șapou, ca să zic așa, o opinie corectă. Indiferent ce crede, dânsul e parte a unei echipe și își asumă acea echipă. Foarte important.
Mai există acel grup din AUR condus de domnul Murad care ar vota, la o adică, un guvern cu PSD, credeți?
Tot îl așteptăm de fiecare dată să apară, ca să zic așa. Nu a existat acel grup niciodată, nu există și nu va exista, să fie foarte clar.
Am o opinie diferită, dar eu sunt membru al unui partid și îmi asum decizia politică. Chiar dacă nu sunt de acord cu ea, asta a fost un gest de onoare politică, dacă vreți, pe care nu mulți politicieni în acest moment îl au în România.
În ceea ce privește părerea domnului Georgescu, sunt ale domnului Georgescu, să ne înțelegem. Domnul Georgescu, până la urmă, ne place sau nu ne place, a fost un candidat care urma să devină președintele României și alegerile s-au interzis.

După care s-au anulat.
Poate a câștigat doamna Lasconi. Poate. Dar de ce nu l-au lăsat să ducă alegerile până la capăt? De ce? Are tot dreptul să fie, iertați-mă, și să aibă și frustrări, și supărări și ce vreți voi.
Deci, din punctul ăsta de vedere, are discursul domniei sale. Nu îl scriem noi, nu îl cenzurăm noi, nu este membru de partid.
Să înțeleg că nu sunteți cu „Turul 2 înapoi”? Deci această teză dumneavoastră nu o susțineți? O susține domnul Georgescu și are toate motivele, după dumneavoastră, să o susțină.
La ce vă referiți cu „Turul 2 înapoi”?
„Turul 2 înapoi” este un slogan pe care îl auzim în continuare.
Explicați-l, explicați-l. Eu sunt de acord, dar cum să facem asta?
Important ar fi să lămuriți dacă și dumneavoastră susțineți această idee, pentru că deja păreți a avea alt drum: anticipate. Vorbim despre viitor, nu despre trecut.
Păi stați puțin, cum faceți dumneavoastră „Turul 2 înapoi” fără anticipate? Cum se face asta?
Păi noi suntem oameni politici, adică suntem oameni politici care suntem, ca să zic așa, politica-i după posibilități și capabilități. Nu poți să le faci pe toate dacă nu ai capabilitățile și nu ai viziuni realiste.
După părerea noastră, cea mai bună formulă ca să încercăm să putem să corectăm lucrurile sunt alegerile anticipate, adică schimbarea de putere în România. După ce vine schimbarea de putere în România, putem să decidem pasul următor.
Dar noi vrem acum... După ce ajungem la putere, o să vedem care va fi cea mai bună decizie, inclusiv să încercăm să corectăm câteva lucruri care nu au funcționat așa cum trebuia să funcționeze, inclusiv instituții care nu au funcționat așa cum trebuia să funcționeze.
Dar problema principală în acest moment este să facem anticipate ca ceva să se poată schimba în țara românească.
Ce ar face AUR dacă ar câștiga alegerile anticipate?
Bun, e interesant drumul pe care ați pornit în această discuție și chiar și eu aveam de gând să vă întreb câteva lucruri. Să zicem că veți câștiga la alegerile anticipate, poate veți începe o discuție cu un partid cu care să colaborați, să formați guvernarea. Următorul pas, vorbeați despre instituții. La ce instituții vă referiți și dacă unul dintre planurile dumneavoastră, dacă ați ajunge în acel punct, ar fi ducerea până la capăt a tentativei de suspendare a președintelui?
AUR susține că poate depăși 40% la viitoarele alegeri. Dan Dungaciu: „Suntem absolut convinși”Nu, stați un pic. Noi, dacă facem anticipate, și trebuie să ajungem la asta, am zis că după anticipate începem să discutăm cu partidele, dacă va fi cazul. Nu un partid la care ne-am gândit, discutăm cu toate partidele, pentru că vor avea compatibilitate între proiectele noastre și proiectele altora.
După ce ajungem la un plan de guvernare convenit, atunci guvernăm.
Păi să știți că în programul nostru de guvernare există, de pildă, v-ați gândit la un exemplu, inclusiv modalitate, o strategie de modificare a modului în care funcționează Curtea Constituțională.
Vă refereați la CCR?
Bineînțeles, ne refeream la CCR, pentru că, dacă lucrurile nu au funcționat bine cu atâta politizare a Curții Constituționale, n-ar fi bine să schimbăm ceva și așa mai departe.
Deci mă refer aici la niște instituții care, mă rog, nu se cred pentru nimeni, că apar în planul nostru de guvernare sau, mă rog, în programul nostru politic.
Deci, din punctul acesta de vedere, ca să pot să modific ceva, să depolitizez un pic acest stat, să-l dezgheț într-un fel, trebuie să faci o schimbare de putere.
Și de ce spun asta? Oricine ar ajunge premier astăzi în România, Sfântul Petru, n-ar putea să facă vreo reformă. Pentru că oamenii aceștia care au guvernat de zeci de ani, care au construit instituții zeci de ani, care au atâtea cadavre, care toți s-au cunoscut, s-au intersectat într-o formă sau alta, oamenii aceștia nu pot să facă vreo reformă, nici dacă ar vrea să facă o reformă, că nu știu de unde să se apuce.
Trebuie să vină o forță nouă la putere, ca să poată măcar să încerce să aibă speranța că pot să facă o reformă în țara asta. Altfel, nu.
Toți oamenii aceștia, cum au fost tot felul de cazuri despre care s-a descoperit despre unii că sunt lucruri care ar fi trebuit să fie știute 20 de ani, să știe... Dar așa s-a guvernat în România. Pe acea conivență, dacă vreți. Era un consens, era, hai să zic așa, o parte necontractuală a contractului pe care toți o înțelegeau. Și de-asta s-au tolerat între ei.
De-asta teama față de o forță politică nouă, întâmplător AUR în România, este așa de mare. Să știți că această teamă a fost și în Frontul Național. Așa teamă există și față de Alternativa pentru Germania.
Pentru că ești obișnuit să conduci zeci de ani așa și vezi că vin unii. Dar tu nu poți să schimbi sistemul, chiar dacă unii înțeleg foarte bine că ceva trebuie schimbat în acest sistem.
De ce n-au reușit, nu spun că ar fi vrut, de ce n-au reușit să facă vreo schimbare în statul ăsta, care astăzi este mai gras decât era în anii '90, deși noi suntem cu 10 milioane mai puțini și s-a inventat și digitalizarea? De ce este mai gras?
Pentru că ei și-au pus oameni de care statul ăsta n-are nevoie. Eu nu mă refer aici la instituțiile funcționale din statul ăsta care trebuie să continue. Și nu, stai și tai cu cuțitul că... Nu. E vorba aici că oamenii aceștia și-au pus în diverse funcții, au inventat diverse instituții, oameni de care statul ăsta n-are nevoie, de care ei aveau nevoie.
Și știu că toți au făcut asta. Cum credeți lumea asta că se apucă cineva să facă reforme?
Doi, cum credeți că se apucă cineva să facă reforme? Țineți seama că acele patru partide au patru electorate diferite. Cum o dai, cineva plânge, cineva țipă. Evident că nu poți face nicio reformă.
Cum credeți că cineva că un guvern pus acum face reforme când mai are un an, un an și jumătate de guvernare, după care vin locale, după care vin europarlamentare, parlamentare și prezidențiale? Nu va face nicio reformă.
De fapt, despre asta e vorba. De asta spunem noi să facem anticipate, că asta este principala miză, adică să încercăm să relegitimăm politica din România. Planul nostru principal.
Restul sunt chestiuni secundare, dar principala soluție la această chestiune este una politică, pentru că România are o criză politică profundă și soluțiile nu sunt nici tehnice, tehnocrate, economice, nici numai educația, sunt politice.
Trebuie să zgudui un pic statul ăsta, ca un copac care-i plin de crengi, să scuturi, să cadă crengile alea uscate, să cadă ceea ce nu trebuie să fie în copacul ăla și apoi să încerci să le reamenajezi. Asta este proiectul politic.
Dacă veți ajunge la putere, la guvernare, prin anticipate sau prin alegerile la termen, ar trebui să coabitați cu președintele Nicușor Dan. Credeți că ar fi posibil acest lucru?
Nu noi am desenat liniile roșii, ei le-au desenat. În momentul în care ei renunță la liniile roșii, noi suntem gata să discutăm.
Unul dintre motivele pentru care noi vrem alegeri anticipate este ca acest cordon sanitar să dispară. Pentru că, dacă intrăm în campanie și vom vorbi cu toți și vor fi obligați să ne asculte și pe noi, că e campania electorală, măcar pentru asta, o să vadă, cei care încă nu sunt convinși, că nu suntem nici cu Rusia, nici cu China, nici anti-America, nici anti-Europa, nici cu ce vreți.
Suntem împotriva Comisiei Europene pentru măsurile pentru care suntem împotrivă. O să vadă toți că nu suntem cei pe care unii au încercat să-i portretizeze.
Și, după ce noi câștigăm vreo 40%, cât a zis dumneavoastră, plus campania asta electorală, va înțelege, probabil, sper și Cotroceniul, că ideea de cordon sanitar nu mai e funcțională.
Și în momentul în care va înțelege asta, putem să discutăm. Pentru că, în momentul în care anticipatele se vor fi declanșat la solicitarea președintelui sau cu acordul președintelui, evident că problema suspendării nu se mai pune în aceiași termeni.
Că unul dintre motivele pentru care noi cerem suspendarea președintelui este că blochează pur și simplu România, nu doar Parlamentul, blochează România pentru că nu declanșează acele anticipate. Ăsta-i argumentul principal, juridic și politic. Sau politic și juridic, cum vreți să-l numiți.
Deci, în momentul în care alegerile parlamentare se declanșează, evident că va fi o altă discuție. Și cu președintele. Și veți putea coabita la un moment dat.
Noi nu avem o problemă să coabităm cu nimeni. Noi n-am inventat ideea de cordon sanitar. Ei au inventat-o. Și ei și unii de la Bruxelles care au obsesia asta.
Nota bene, dacă vă uitați un pic la Ambasada Statelor Unite sau reprezentanții oficiali ai Ambasadei Statelor Unite, niciunul dintre ei nu vorbește despre cordonul sanitar. Niciun american, nu. Toți americanii cu care ne-am întâlnit, inclusiv cei care sunt astăzi la ambasadă, tratează partidul AUR ca pe oricare alt partid din România.
Obsesia asta cu cordonul sanitar este obsesia unui joc de putere. Oamenii ăștia au sentimentul că, dacă pierd puterea, pierd nu știu ce. Probabil că unii pierd mult. Și, din pricina aceasta, folosesc această formulă, care e nepolitică, o măsură antipolitică să-și mențină puterea politică.
Mai avem două lucruri de discutat, ne apropiem de finalul discuției noastre. V-a invitat președintele Nicușor Dan pentru perioada următoare la niște discuții, la niște negocieri?
Nu, nu știu de asemenea.
Și cum credeți că se poate debloca totuși situația în care ne aflăm?
În acest moment nu se poate debloca nicicum situația în care ne aflăm dacă încercăm s-o deblocăm sau, prin deblocare, înțelegem obținerea numărului de parlamentari ca să se învestească un guvern.
Altfel decât alegerea anticipată, pentru că mergem pe linia pe care a anunțat-o președintele că nu-și dorește asta? Deci o colaborare eventual cu un guvern format din PSD. Asta cer ei, cu un guvern cu un premier, cu un premier în persoana domnului Nazare sau în persoana domnului Niculescu, pe care ei îl agrează, de asemenea. Un astfel de guvern care se conturează în aceste zile credeți că ar avea șanse să treacă?
Eu cred că atunci când auzim pe unii lideri politici, pe domnul Bolojan sau pe domnul Grindeanu, eu cred că nici ei nu cred în ceea ce spun. Nici ei nu mai cred. O fac așa, ritualic, ca să zic așa.
Îmi spune domnul Bolojan că ar dori un guvern tehnocrat, că înțeleg că era tehnocrat, să vă gândiți. Tocmai refuzase un guvern tehnocrat, pentru că, nu-i așa, era un guvern tehnocrat cu domnul Tomac. Bun, acum înțeleg că e bun un guvern tehnocrat. Evident că nu o să accepte așa ceva nici măcar ei.
În ceea ce privește PSD-ul, eu cred că e aceeași logică. Îmi spune domnul Grindeanu: „Dacă eu sunt gata să vin să fac cam o majoritate...” Domnule, am mai auzit povestea asta, e ca în „Petrică și lupul”. Povestea asta cu majoritatea e recurentă. Auzim, nu mai crede nimeni aia.
Deci, dacă nu s-a schimbat nimic în spațiul politic, în logica politică din România, de ce ar fi câștigat acum, ar fi avut acum majoritate sau ar avea majoritate dacă n-a avut ieri, dacă nu s-a schimbat nimic între timp?
Știți cum se spune: că definiția nebuniei e să faci același lucru sperând că ai rezultate diferite. De ce s-a schimbat ca să aibă majoritate? Evident că nu s-a schimbat nimic, evident că nu au majoritate.
Și, din punctul acesta de vedere, toată ideea cu tehnocrația, nu. Tehnocrația este o nonsoluție pentru România în acest moment.
Pentru că problema nu este că tehnocratul se presupune... Nu cum ar fi domnul Nazare, mă rog, și domnul Luca Niculescu. Tehnocrația se presupune că tu ești tehnocrat, știi să faci niște lucruri.
Acum, iertați-mă, amândoi sunt, într-o formă sau în alta, oameni politici. Domnul Luca Niculescu nu este un diplomat, cu tot respectul pentru dânsul. Domnul Luca Niculescu a fost ambasadorul României în Franța, numit politic. De însuși gradul de diplomat a avut misiunea, a fost șeful misiunii României, a îndeplinit această funcție de diplomat, după care, tot politic, este numit secretar de stat la Externe.
Înțelegeți distincția? Deci el este numit politic.
El nu este înscris în vreun partid.
Nu că nu este înscris în vreun partid, el este diplomat.
E o situație asemănătoare cu CCR-ul, până la urmă.
Deci tehnocrat din ce punct de vedere ar fi tehnocrat? Că profesia dânsului e jurnalist. Sunt oameni politici.
Domnul Luca Niculescu este numit politic. A fost numit pentru că funcția de demnitar în statul român o primești politic. Pentru că nu te-ai dus în Ministerul de Externe să dai examen, treaptă cu treaptă, până ajungi ambasador. Nu? Dânsul s-a dus secretar de stat și eu nu spun că e ceva ilegitim, doar mă refer la asta și nici măcar nu spun că n-ar fi meritat.
Nu asta e discuția. Dar dânsul a fost numit politic. Secretar de stat numit politic de PNL. Păi, unde mai e tehnocrația? Nu e clar.
Cine te numește ambasador? Politic te numește ambasador. Nu? Deci, din punctul ăsta de vedere, avem doi oameni tehn... Doi politicieni, brusc, s-au dat peste cap și-au luat un tehnocrat. Să fim serioși.
Doi. Tehnocratul nu rezolvă vreodată în politică. Trebuie să aibă în spate o forță politică atât de mare încât să zguduie practic copacul în care este cățărat. Că, de fapt, despre asta e vorba. Ei vor să zguduie un copac în care ei sunt cățărați.
Adică vor să se scoată din apă trăgându-se singuri de păr să facă o reformă. Nu vor face asta.
Deci tehnocrația este cea mai proastă soluție, pentru că România are nevoie de soluții politice. Nu că n-am știut ce trebuie făcut. Toți știu ce trebuie făcut. Dar nu pot să o facă. De ce nu pot să o facă? Pentru că e prea multă politică îmbibată în sistemul ăsta pe care nu pot să o scoată de acolo.
Alegerile anticipate sunt singura soluție, spun cei de la AUR, spune inclusiv prim-vicepreședintele acestui partid, Dan Dungaciu, căruia îi mulțumim că a fost alături de noi și vă mulțumim că ne-ați urmărit.
Dan Dungaciu, invitat la „Interviurile Adevărul”
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, este luni, 14 septembrie, de la ora 13.00, la „Interviurile Adevărul”, pentru a vorbi despre principalele teme politice ale momentului.
Liderul AUR discută despre criza politică și negocierile privind desemnarea unui nou premier.
De asemenea, Dungaciu răspunde dacă AUR își pregătește propria majoritate pe care să o prezinte președintelui, dar și ce rol ar putea juca Călin Georgescu într-un eventual guvern AUR.
Totodată, Dan Dungaciu vorbește și despre finanțările cu care România ajută Ucraina și dacă partidul său are de gând să le stopeze.




















































