Românii riscă să nu se mai poată trata în străinătate. Suma pe care o datorează statul român spitalelor din occident

România are datorii uriașe la unități medicale din străinătate unde a trimis pacienți cu grave probleme de sănătate care nu puteau fi tratați în țară, și din această cauză, în curând, am putea fi anunțați că nu mai suntem primiți în spitalele din străinătate.

Pacienții români riscă să nu mai fie primiți în spitalele din străinătate - Foto Facebook

Peste 340 de milioane de euro datorează România spitalelor din Germania, Franța, Italia sau Spania pentru servicii medicale acordate cetățenilor români. Așa a anunțat Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a precizat că trebuie să achităm facturi restante încă din 2015.

„Datoriile s-au acumulat mai ales pentru că în ultimii 5 ani statul a alocat mult mai puțini bani pentru aceste servicii decât a cerut Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, a explicat președinta CNAS.

Iar acum ni se cere să începem să ne achităm datoriile măcar în rate, dacă dorim să beneficiem în continuare de servicii medicale în alte țări. Practic, datorăm țărilor din UE peste 340 de milioane de euro pentru tratamentele oferite pacienților români. Cele mai mari datorii sunt către Germania (peste 130 de milioane de euro), urmată de Spania (aproape 50 de milioane de euro), Italia (43 de milioane de euro) și Franța (aproape 39 de milioane de euro). Conform acordurilor, facturile ar trebui plătite în cel mult 18 luni de la sfârșitul lunii în care pacientul a primit îngrijirile necesare, iar noi avem restanțe din 2015.

Cum s-a ajuns aici

„E foarte periculos că de fiecare dată apar astfel de atenționări în perioada estivală, când oamenii circulă ca turiști. Dacă circulă ca turiști în Europa, vă dați seama, mulți se bazează pe cardul de sănătate și pe calitatea de asigurat și se duc acolo fără să mai facă alte asigurări complementare. Și au fost situații în care oamenii au rămas datori, au trebuit să plătească direct acolo, s-au trimis bani din țară, s-au făcut împrumuturi. Nu este corect ce se întâmplă, statul român ar trebui să prioritizeze și aceste plăți”, a explicat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, pentru „Adevărul”.

De asemenea, sunt mulți cetățeni români care își stabilesc domiciliul în afara țării fără a plăti o asigurare complementară în țara în care locuiesc.

„Sunt cetățeni români care beneficiază de asigurare de sănătate în România, dar acolo unde se duc nu mai beneficiază. Și acei pensionari, acele persoane sau persoane cu dizabilități care și-au fixat reședința în afară consumă o sumă destul de importantă de bani. Aici România este descoperită, în mod normal ar fi trebuit ca persoana respectivă să aibă grijă să își facă o asigurare acolo care să fie complementară, utilizând și calitatea de asigurat în România”, mai spune Vasile Barbu.

Un sistem sanitar manageriat prost

Partea proastă la noi este că sistemul de asigurări sociale de sănătate, deși aparent este unul foarte favorabil pacienților, în realitate nu este, pentru că introduce acel plafon care limitează.

„Bugetul se epuizează foarte repede. Avem inflație pe domeniul sănătății, dacă o calculăm cu atenție vom vedea că atinge cifrele uneori de 25, 30, peste 30% într-un număr mare de servicii sau produse. Cheltuielile în sănătate au crescut foarte mult atât la public, cât și la privat. Sunt multe aspecte care țin de un prost management al sistemului de sănătate și un prost management chiar al reglementărilor. Avem reglementări atât de stufoase, dar care nu au scopul de a ajuta”, subliniză Vasile Barbu.

Ce este de făcut

În primul rând, organizațiile, inclusiv cele ale medicilor, propun aducerea serviciilor medicale complexe, desfășurate în străinătate, în mediul privat din România. „Sunt servicii medicale care au nevoie de o competență ridicată, nu din punct de vedere al profesionistului, ci din punct de vedere al dotării. Iar acele unități private au aparatură modernă, au instrumente care le permit să abordeze și intervenții medicale care, aparent, nu se pot face în sectorul public la noi”, ne lămurește Vasile Barbu.

Apoi, ar trebui „să se acorde prioritate finanțării sistemului de sănătate, pentru că, așa cum este afectat sistemul de plăți, să spunem, pentru spitalele din afară și unitățile medicale din afară, așa sunt afectate și astea din România, pentru că realitatea din spitalele din țară este destul de cruntă”, avertizează reprezentantul pacienților.

Cum ne putem trata în străinătate

Românii pot primi îngrijiri medicale în străinătate astfel:

1. Urgențele medicale – cum ar fi un infarct, un accident vascular cerebral, intervenții chirurgicale sau accidente – sunt acoperite de cardul european de sănătate.

2. Formularul S1 – utilizat de cei care își mută reședința temporar, inclusiv pensionarii care merg la copii, studenții Erasmus și lucrătorii detașați de companii.

3. Formularul S2 – folosit pentru pacienții cu afecțiuni grave care nu pot primi tratamentul necesar la timp în țară, cum ar fi cei cu arsuri, boli neurologice, hematologice, cancer sau boli de inimă.

Câți români s-au tratat afară

În 2023, 720 de români au fost direcționați către tratamente în străinătate, deoarece statul român nu a putut furniza serviciile necesare în timp util. Majoritatea pacienților au avut afecțiuni ale sistemului circulator (241), urmate de probleme oncologice (140), iar 102 copii au necesitat tratamente specializate. În 2022, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a cheltuit 132,6 milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate.