Burnout-ul, teama de malpraxis și gândul la migrație au pus stăpânire pe medici: „Tot timpul trebuie să justifici absolut orice faci”
036% dintre medici suferă de burnout, în timp ce 58% doresc să emigreze pentru a lucra în străinătate. În același timp, majoritatea medicilor, 80%, se tem de litigii și malpraxis, ceea ce îi determină să practice o medicină defensivă, arată un studiu sociologic.
„Rata de burnout este de 34-36 la sută. Trebuie să vedem că burnout-ul nu este o simplă oboseală, poate fi o boală cu depresie, tendinţe de suicid şi avem colegi care chiar au făcut-o. Apoi este impactul direct pe calitatea actului medical. Un medic în burnout nu mai are aceeaşi capacitate de a relaţiona cu pacientul”, a declarat Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Și tocmai de aceea, 58% din medicii tineri vor să lucreze în afara țării. „A doua direcţie a fost intenţia de migraţie externă. Toată populaţia de medici din România, indiferent de vârstă, de condiţia socială, ei bine, la femei este de 25 la sută, la bărbaţi 30 la sută. Vorbim de oameni care lucrează în România, în sistemul medical, au intenţia să plece. La cei sub 35 de ani, intenţia este de 58 la sută”, a precizat Coriu.
Migrația medicilor este influențată de mai mulți factori, inclusiv discrepanțele economice și condițiile de muncă, oportunitățile de formare și dezvoltare profesională, calitatea vieții, precum și de factorii politici și de reglementare. Este esențial ca liderii din domeniul sănătății să găsească soluții pentru a aborda aceste provocări și a promova politici mai echitabile și durabile în domeniul sănătății, atrage atenția într-un articol medicul epidemiolog Emilian Popovici.
„A treia direcţie a fost teama de conflict litigios şi malpraxis. Aproape 80 la sută au această problemă cu teama de malpraxis şi atunci ei vor practica o medicină defensivă. Toate aceste trei direcţii trebuie să ne dea de gândit. (…) Noi am venit cu o nouă lege a malpraxisului, este blocată. Interes foarte mare nu este. Dacă politicienii vor să lase lucrurile aşa… Legat de intenţia de migraţie externă, să ştiţi că nu venitul e o problemă cum era acum zece ani, salariile au crescut, principalul motiv se referă la condiţiile de lucru”, a mai spus Daniel Coriu.
Colegiul Medicilor din România subliniază că actuala lege a malpraxisului nu oferă protecția adecvată nici pacienților, nici medicilor, astfel că solicită elaborarea unei noi legi privind polița de malpraxis și clarificarea răspunderii penale a medicilor. De aceea, se caută soluții pentru îmbunătățirea calității actului medical și relației medic-pacient, precum și pentru mecanismele de despăgubire a victimelor greșelilor medicale.
„Tot timpul trebuie să justifici absolut orice faci“
Dr. Marius Zaharia, președintele Comisiei pentru Medici Rezidenți a Colegiului Medicilor din România, a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele cauze ale ratei ridicate de burnout în rândul medicilor.
„Numărul mic de oameni, pentru că nu e vorba numai de medici, ci și de personalul medical care a rămas în număr destul de mic; lipsurile în spitale, nu se alocă suficient buget pentru toate achizițiile necesare; volumul foarte mare de lucru, foarte, foarte mulți pacienți. Birocrația este un alt factor foarte stresant, din punctul meu de vedere. Tot timpul, la orice mișcare, trebuie să justifici absolut orice faci. Cumva, sistemul a fost clădit din perspectiva în care noi trebuie să fim controlați de parcă vrem să le facem rău oamenilor. Mi se pare o perspectivă foarte greșită. Sistemul nu are încredere în noi și trebuie să ne controleze. Pentru că ar trebui să justificăm de ce alegem să operăm, de ce alegem să dăm tratamente, nu de ce nu alegem să facem anumite lucruri. Și de aici, toată atitudinea aceasta defensivă față de pacienți, care duce la mai multe birocrație, la supra-investigare de multe ori, fără nicio altă justificare în afară de: așa zice protocolul”, spune medicul rezident.
Timpul și energia pierdute afectează calitatea actului medical. De asemenea, lipsește o lege care să stabilească zilele libere pentru medici. „Ar trebui dat prin lege să nu am voie, din punct de vedere legal, să mai lucrez a doua zi după gardă”, adaugă dr. Marius Zaharia.
Malpraxisul – bau-baul medicilor
Așa cum susține și Colegiul Medicilor, și reprezentanții pacienților au pledat pentru implementarea unor metode de mediere și proceduri alternative, în locul recurgerii la procese penale în cazurile de malpraxis.
„Ar fi mult mai ușor dacă fiecare spital ar avea niște departamente de mediere. De exemplu, în Franța, doar 3% din nemulțumirile pacienților sau cazurile de malpraxis depășesc poarta spitalului. Nu este vorba de mușamalizare, pur și simplu există această mediere, se pleacă de la premisa că și medicii sunt oameni și pot greși. Se mediază acest conflict la nivelul acestor departamente, după care, dacă nu se reușește, se merge mai departe. Apoi, renunțarea la o parte din birocrație, ar fi de ajutor. Clar, trebuie făcută o lege de malpraxis nouă, dar nicio acțiune focală nu o să schimbe mersul lucrurilor dacă nu există această sinergie și din partea instituțiilor și din partea populației”, explică președintele Comisiei pentru Medici Rezidenți a CMR.
De ce le e teamă medicilor de malpraxis și litigii? „Procentul este atât de mare pentru că oamenii au, în primul rând, niște așteptări complet nerealiste când vin la medic. Privesc sănătatea ca pe un drept pentru care ei nu trebuie să facă ceva activ, să-l întrețină, doar medicul are o obligație să-i rezolve lui problemele de sănătate, considerând de mulți ori că ei nu au nicio obligație de a se proteja în mod activ. Nu există prevenție primară, să zic. Dacă am fi un pic mai educați, dacă ne-am ocupa un pic mai mult de sănătatea noastră, ar fi un volum de pacienți mai mici, iar doctorii nu ar mai fi atât de surmenați”, mai spune medicul Marius Zaharia.
Se încarcă comentariile...
