Analiză Grindeanu, Tomac sau Nazare? Cine ajunge premier după 4 luni de blocaj

Negocierile pentru formarea unui nou Guvern au ajuns acolo de unde au plecat în urmă cu câteva luni. Președintele Nicușor Dan îl vrea premier pe Eugen Tomac, liderul PSD, Sorin Grindeanu, este împins spre această funcție de nucleul dur al partidului, în timp ce PNL nu ar spune nu unei desemnări a actualului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Eugen Tomac, Sorin Grindeanu si Alexandru Nazare Foto: Adevarul

Politologul George Jiglău spune că social-democrații au făcut „o greșeală strategică foarte mare” când au contribuit la căderea Guvernului Bolojan, dar au ajuns acum, paradoxal, partidul cel mai bine poziționat pentru a reveni la guvernare. Miza este dacă PSD va reuși să transforme această poziție într-o majoritate funcțională sau va ajunge din nou dependent de voturile așa-zișilor „suveraniști”.

Conducerea PSD, reunită la Sinaia, a decis să meargă la consultările cu președintele Nicușor Dan cu două variante. Prima este un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu. Social-democrații susțin că au suficiente voturi pentru această formulă, printr-o combinație de parlamentari PSD, UDMR, reprezentanții minorităților naționale și voturi din zona „suveranistă”, la care s-ar putea adăuga parlamentari din gruparea „puciștilor” din PNL.

A doua variantă este acceptarea unui premier tehnocrat, dar cu o condiție esențială pentru PSD. Guvernul trebuie să fie unul politic, iar social-democrații să participe la el. În acest scenariu favorit ar fi, conform informațiilor „Adevărul”, europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan.

PNL și USR au anunțat însă că nu vor vota un executiv din care fac parte miniștri PSD. În aceste condiții, UDMR devine esențială pentru formarea unei majorități, iar relația dintre PSD și parlamentarii din zona „suveranistă” va fi una dintre cele mai sensibile probleme ale negocierilor.

Situația este cu atât mai complicată cu cât PSD a fost partidul care a contribuit decisiv la căderea Guvernului Bolojan. Social-democrații au plecat din coaliție după luni în care au criticat din interior politicile premierului și au ajuns să voteze moțiunea de cenzură alături de AUR.

PSD a pierdut o poziție confortabilă

George Jiglău consideră că PSD avea, înaintea moțiunii, o poziție mult mai avantajoasă decât cea de acum. Social-democrații puteau să se delimiteze de măsurile nepopulare ale lui Bolojan, în timp ce aveau în continuare acces la resursele și ministerele importante din Guvern.

„PSD a făcut o greșeală strategică foarte mare prin dărâmarea guvernului Bolojan. PSD, în acea coaliție de guvernare, a jucat de la bun început rolul ăsta de opoziție în cadrul coaliției, mai ales în anumite momente, când mai apăsa pedala opoziției. Și cred că era o opoziție, din nou, confortabilă, pentru că aveau aproape jumătate din miniștri, aveau ministere importante, puteau să clameze tot felul de mici victorii, sigur, în contextul ăsta mai larg de nemulțumire, dar pe care puteau să i le atribuie foarte ușor lui Ilie Bolojan și USR-ului sau, în fine, cum voiau să-și formuleze mesajul. În același timp, aveau ministere importante unde puteau să-și proclame propriile rezultate”, a explicat George Jiglău.

Politologul spune că momentul moțiunii a schimbat radical poziția partidului. PSD a contribuit la înlăturarea lui Bolojan, dar nu a reușit să construiască imediat o alternativă politică solidă. Mai mult, asocierea cu AUR pentru demiterea premierului a rămas o vulnerabilitate în negocierile ulterioare.

„Din momentul în care au mers în Parlament cu moțiunea de cenzură, au fost mai multe elemente care au compus acea mare greșeală strategică despre care vorbeam eu. Faptul că s-au aliat cu AUR, scena aia cu Neașu și Peiu, cot la cot, ca să-l dea jos pe Bolojan, o să rămână acolo. Spuneam că le va fi foarte greu să formeze o majoritate proprie, o majoritate fără AUR, o majoritate care să poată să fie cât de cât funcțională și că vor sta cumva la mâna tuturor celorlalți. Adică la mâna PNL-ului, dacă PNL-ul vrea să mai facă o alianță cu ei, la mâna președintelui, dacă mai propune sau desemnează un prim-ministru de la PSD sau agreat de PSD”, a subliniat Jiglău.

Au urmat mai multe tentative eșuate de formare a Guvernului, iar România a rămas luni întregi fără o formulă politică stabilă. Pentru Jiglău, această perioadă confirmă faptul că PSD a subestimat dificultatea înlocuirii lui Bolojan.

„Faptul că suntem până în ziua de astăzi fără guvern și au fost toate tentativele eșuate cu Tomac și cu Veștea, apoi lunga perioadă de așteptare până acum, cumva cred că ilustrează faptul că PSD n-a prea putut să facă mare lucru în termeni de formare a unui nou guvern”, a remarcat politologul.

Grindeanu, în fața unei funcții cu costuri politice mari

În acest moment, PSD îl vrea pe Sorin Grindeanu premier. Este prima variantă pe care partidul o va prezenta președintelui și, potrivit surselor politice, social-democrații consideră că pot obține suficiente voturi pentru un Guvern minoritar. Grindeanu se află însă într-o situație complicată. Dacă ajunge premier, va trebui să își asume public măsurile fiscale și administrative ale noului Executiv. Dacă nu ajunge la Palatul Victoria, poate rămâne în poziția de lider al PSD care controlează principala forță politică din Guvern.

„Sorin Grindeanu mi-a dat impresia, de la bun început, de la final de iunie, de când a fost desemnat, propus el mai degrabă de partid ca fiind propunerea de prim-ministru pe masa lui Nicușor Dan, că nu-și dorește foarte tare să fie prim-ministru. A fost, știm, împins cumva de la spate din partid. Aici e o altă discuție internă, care cred că e relevantă, pentru că știm că în PSD cel care este împins în față servește un rol de moment, după care, la un moment dat, ajunge să fie dat jos, pentru că sunt alții care își așteaptă rândul ca să aibă cam aceeași traiectorie”, a spus Jiglău.

O eventuală guvernare PSD poate ridica astfel o problemă interesantă pentru Grindeanu și pentru conducerea partidului. Cine va încasa costurile politice ale deciziilor dificile? Premierul sau partidul care controlează majoritatea ministerelor?

Jiglău amintește de perioada în care Liviu Dragnea controla PSD, iar premierii social-democrați erau, în primă fază, oameni împinși în față pentru a pune în aplicare linia partidului.

„Dacă se ajunge în situația în care PSD este principalul partid în noul guvern, în viitorul guvern, iar Sorin Grindeanu nu este totuși cel care trebuie să încaseze toate costurile funcției de prim-ministru și să rămână totuși un fel de om din umbră, nici măcar foarte din umbră, dar care ghidează cumva activitatea Guvernului fără să încaseze toate costurile de imagine, e un fel de Liviu Dragnea care, desigur, fără voia lui neapărat, nu putea să fie prim-ministru”, a explicat politologul.

Eugen Tomac, varianta lui Nicușor Dan

În paralel, la Cotroceni se discută posibilitatea ca Eugen Tomac să fie desemnat din nou premier. Europarlamentarul și consilierul prezidențial a mai fost propus pentru această funcție, însă tentativa de formare a Guvernului a eșuat.

„Dacă se ajunge la Eugen Tomac, după mine, pentru președinte, sigur, Tomac este o variantă pe care pare că o agreează, dacă vine din nou cu Tomac după eșecul din mai-iunie. Dar, iarăși, înseamnă o înfrângere pentru Nicușor Dan, pentru că pare că aici nu prea are prea multe opțiuni. Vine la aceeași listă foarte scurtă. Putem înțelege că sunt oamenii lui preferați, să zicem, dar, pe de altă parte, să vii cu o propunere care deja a fost respinsă nu mi se pare că dă foarte bine”, a arătat George Jiglău.

În schimb, dacă PSD acceptă Tomac și Guvernul trece de Parlament, social-democrații pot obține un avantaj important. Ar intra la guvernare, ar avea acces la ministere și la resursele Executivului, în timp ce premierul ar fi unul agreat de președinte.

„Dar din tot peisajul ăsta, dacă mergem pe varianta cu Tomac și cu PSD, principalul câștigător, după mine, este PSD. În măsura în care poate să iasă cineva bine, pentru că cred că toți au avut, în ultimă instanță, de pierdut. Dar PSD iese bine profitând de acțiunile lui Nicușor Dan. Și aici, iarăși, că vrea Nicușor Dan să-i avantajeze, că PSD strânge cu ușa pe Nicușor Dan ca nu cumva altfel să susțină demersul AUR de suspendare sau cine știe ce discuție o fi acolo, una peste alta, PSD cred că este cel mai bine poziționat”, a susținut Jiglău.

Alexandru Nazare poate deveni soluția de compromis

O a treia variantă este Alexandru Nazare. Ministrul Finanțelor a devenit în ultima perioadă un nume tot mai prezent în discuțiile despre viitorul Guvern, iar liberalii par să fi reevaluat posibilitatea susținerii sale. După un mandat reușit la Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare pornește cu un avantaj important în negocieri. Este apreciat atât în PSD, cât și de Ilie Bolojan, însă nu se bucură la Cotroceni de aceeași susținere de care beneficiază Eugen Tomac.

„Varianta cu Nazare este o situație foarte interesantă. M-am gândit mult dacă, în perioada asta, când, sigur, este ministru de ceva timp și înainte să fie ministru de Finanțe a mai fost ministru, dacă am mai avut vreodată un ministru, un politician, un tehnocrat, indiferent cum îl luăm, cu profilul ăsta la vârful politicii românești. Poate un Mugur Isărescu, să zic eu, în anii '90, poate Stolojan la începutul anilor '90. Dar în trecutul recent nu prea am avut genul ăsta de personaj”, a remarcat politologul.

Problema pentru PSD este că Nazare este asociat cu măsurile de disciplină bugetară și cu agenda fiscală susținută de Bolojan. Dacă aceste politici vor continua, social-democrații ar putea ajunge să susțină un premier care promovează măsuri pe care partidul ar putea fi tentat ulterior să le critice.

„Ilie Bolojan le taie complet libertatea de acțiune. Deci a mers odată, mă rog, cu nuanțele pe care le pomeneam adineauri, până unde a mers și câte beneficii le-a adus, dar nu văd de ce n-ar merge din nou și să meargă cu genul ăsta de discurs până în 2028, în condițiile în care, din nou, ei sunt la guvernare, deci au acces la finanțe, la buget, la tot ce înseamnă să ai miniștrii, cei mai mulți miniștri, cel mai probabil. În câteva luni, cine știe, mergând către 2028, s-ar putea să asistăm la un film foarte asemănător”, a spus Jiglău.

UDMR poate decide raportul dintre PSD și „suveraniști”

Poziția UDMR este una dintre cheile negocierilor. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu a votat moțiunea împotriva lui Bolojan și nici nu a susținut ulterior guvernele propuse de Tomac și Veștea. Totuși, așa cum „Adevărul” a dezvăluit, Kelemen Hunor le-a transmis liderilor PSD și PNL că parlamentarii maghiari vor vota orice propunere de prim-ministru venită de la Nicușor Dan.

„Ne-am obișnuit, cred, de multă vreme încoace că UDMR, cum e și firesc până la un punct, are o agendă proprie. Este un partid cu o formație politică foarte bine calculată și, pe vremea lui Markó Béla, era așa. Kelemen Hunor deja de foarte mulți ani, poate și mai profesioniști din punct de vedere al politicii. Deci, cum ziceam, e politică, e normal ca fiecare partid să-și urmeze cumva interesul și să încerce să rămână cu niște linii roșii pe care, până una alta, nu și le-a depășit”, a explicat politologul.

Pentru UDMR există și un argument suplimentar. Intrarea într-o formulă de guvernare alături de PSD ar putea reduce dependența social-democraților de AUR, Victor Ponta și celelalte grupuri „suveraniste”.

„Dacă li se cere sprijinul și dacă, aici de fapt cred că va fi o chestiune importantă pentru UDMR, și dacă intră UDMR în această coaliție, înseamnă a nu apela prea mult la suveraniști. Fie că vorbim de AUR, fie că vorbim de Ponta și POT sau de celelalte grupulețe care mai sunt acolo. S-ar putea ca asta să fie, de fapt, un argument destul de bun, zic eu, al UDMR. Mai bine ne călcăm noi cumva pe cuvânt, atât cât a fost el și de care, uite, ne-am ținut până acum, decât să meargă PSD către acea zonă din Parlament”, a subliniat Jiglău.

O majoritate pentru învestire nu înseamnă neapărat o majoritate pentru guvernare

Chiar dacă PSD reușește să obțină voturile necesare pentru instalarea executivului, problema va fi funcționarea ulterioară a majorității. Un Guvern poate trece de Parlament cu voturi obținute de la mai multe grupuri, dar poate avea dificultăți în a-și trece proiectele prin aceeași majoritate.

În cazul PSD, riscul este cu atât mai mare cu cât partidul ar putea ajunge să depindă simultan de UDMR și de parlamentari proveniți din zona suveranistă.

„Cred că pentru investire nu ar fi o problemă așa de mare, că mai sunt și puciiștii din PNL, și ar fi o problemă poate pentru funcționarea majorității. Dar fix despre asta este vorba în continuare. Chiar dacă, să zicem, se așază lucrurile cumva, se alătură UDMR, trecem și de data asta de riscul de a avea AUR prea aproape de zona guvernării, e clar că se întețesc momentele în care acest risc apare și vor fi tot mai multe de genul ăsta”, a avertizat politologul.

În aceste condiții, negocierile care urmează nu se rezumă la numele premierului. Miza este construcția unei majorități care să poată susține Guvernul și după învestire, în condițiile în care executivul va trebui să ia decizii dificile în privința deficitului și a cheltuielilor publice.