FT: România, pe cale să piardă 770 de milioane de euro din fonduri europene din cauza crizei politice

România este pe cale să piardă 770 de milioane de euro din fonduri europene, după ce cea mai recentă criză politică a blocat adoptarea unor legi cerute de Bruxelles pentru reformarea salarizării din sectorul public și a companiilor de stat care înregistrează pierderi, scrie Financial Times.

Criza politică din România blochează reformele cerute de Bruxelles Foto: Inquam Photos, Profimedia

Comisia Europeană a stabilit data de 31 august ca termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de fondurile europene destinate redresării economice după pandemia de COVID-19, bani care sunt disponibili doar până la sfârșitul acestui an.

Social-democrații români s-au opus însă proiectelor de lege și au ieșit din coaliția de guvernare în luna mai, iar partidele nu au reușit de atunci să ajungă la un acord privind un nou premier, amintește publicația.

Siegfried Mureșan, candidatul preferat de partidele de centru-dreapta pentru funcția de premier, a descris blocajul drept un „test al adevărului politic” pentru angajamentul României față de reformarea sectorului public, considerat nesustenabil încă din perioada postcomunistă.

„Reforma legii salarizării în sectorul public ar corecta inegalitățile, ar limita privilegiile acordate pe criterii politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru Financial Times.

Eurodeputatul a spus că episodul a consolidat poziția Partidului Național Liberal împotriva participării la orice viitoare coaliție cu PSD, după ce social-democrații s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe liberalul Ilie Bolojan din funcția de premier.

PSD a susținut că reformele sunt mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai bun cu Comisia Europeană.

Reformele vizau însă și rețelele de influență politică ce au susținut de-a lungul timpului puterea PSD în administrația publică și în companiile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă în continuare monedă de schimb politică, la 37 de ani de la căderea comunismului.

Companiile de stat, o povară pentru economia României

Companiile de stat din România sunt ineficiente și împovărate de datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre acestea este CFR, operatorul feroviar de stat, care a anunțat în iulie că se așteaptă la pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. La sfârșitul lui 2025, datoriile companiei depășeau 430 de milioane de euro.

CFR se confruntă de mult timp cu dificultăți în întreținerea și modernizarea rețelei și a trenurilor, iar unele servicii feroviare sunt în prezent mai lente decât erau în urmă cu un secol.

„Menținerea status quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”, declara în aprilie vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, în momentul prezentării planurilor de reformă.

Presiunea asupra bugetului

Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro anual, în timp ce sindicatele puternice din România continuă să ceară majorări salariale pe care analiștii le consideră nesustenabile, în condițiile în care Bucureștiul încearcă să-și reducă deficitul bugetar. Anul trecut, deficitul a ajuns la aproape 8% din PIB.

Agențiile de rating urmăresc îndeaproape situația, în condițiile în care datoria suverană a României se află în continuare la doar o treaptă deasupra categoriei nerecomandate investițiilor.

Małgorzata Krzywicka, director asociat în cadrul Fitch pentru Europa de Est, a declarat că este probabil ca situația politică să rămână slabă pe termen scurt, după ce agenția a menținut în iulie România la cel mai scăzut nivel al categoriei investment grade.

„Actuala criză politică se desfășoară pe fondul acumulării unor crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist la think tank-ul OSW, cu sediul la Varșovia.

El a indicat presiunile economice, amenințarea la adresa securității generată de războiul Rusiei în Ucraina, inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina, precum și creșterea prețurilor la energie asociată războiului din Iran.

„Societatea românească vede vechile elite politice nu doar ca fiind tot mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „se ceartă de luni întregi pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și nu reușesc să restabilească stabilitatea de bază atunci când aceasta este cel mai necesară”.

Blocaj politic și perspectiva alegerilor anticipate

Relațiile dintre PSD și partidele de centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult încât niciuna dintre părți nu este dispusă să refacă vechea coaliție, lăsând Parlamentul în blocaj.

Președintele Nicușor Dan a declarat că va desemna un alt premier doar dacă acesta beneficiază de suficient sprijin parlamentar pentru a trece de votul de încredere.

Analiștii consideră că declanșarea unor alegeri anticipate ar fi dificilă, subliniind că România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului, în 1989. Cel mai probabil scenariu ar fi, în opinia lor, formarea unui guvern minoritar sau a unei majorități fragile, alcătuite prin plecări și transferuri de parlamentari.

Potrivit unor persoane familiarizate cu modul în care gândește președintele, Dan consideră alegerile anticipate o variantă pe care nu este dispus să o accepte. Principala sa preocupare este că partidul de extremă dreapta AUR, cotat în sondaje cu 35-40%, ar fi cel mai probabil câștigător al unui nou scrutin.

„Pentru moment va exista un guvern minoritar, mai bine obișnuiți-vă cu asta”, a declarat Hunor Kelemen, președintele UDMR, partid care a făcut parte din coaliția formată din patru formațiuni și care s-a prăbușit în aprilie.

Un guvern condus de AUR ar fi „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.”

„Dar și-au dublat sprijinul de la ultimele alegeri și încă mai au loc să crească. Cu cât noi ne descurcăm mai prost, cu atât ei cresc mai mult.”