
Acordul celor zece priorităţi propuse de PSD. Fără precizarea costurilor şi a surselor de finanţare
În preambulul Acordului, PSD spune: Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec. Fiecare prioritate are finanțare identificată, termen, responsabil și indicator public.

Dar în decursul Acordului exact asta lipseşte. Nici măcar magnitudinea costurilor măsurilor propuse nu sunt precizate. În Acord se propun doar „Angajamente comune”, nu şi finanţarea identificată, termene, responsabili şi indicatori publici. Rămâne ca de obicei, o listă de promisiuni, idealuri, numai bune să amăgească electoratul. Fără să ştim baza de finanţare, de unde resursele, totul apare ca propagandă electorală, în care nu ai cum să crezi.
Prima prioritate: Refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor
A n g a j a m e n t e c o m u n e
— Audit public al proiectelor energetice, al capacităților de producție, al rețelelor și al blocajelor administrative.
— Calendar național pentru capacități noi, modernizarea rețelelor, stocare și interconectare, cu responsabil nominal pentru fiecare proiect major.
— Program pentru echipamente și servicii energetice produse în România, legat de cercetare, formare profesională și furnizori locali.
— Inventar actualizat al resurselor minerale și al materiilor prime critice, cu separarea existenței geologice de rezerva exploatabilă și de acceptabilitatea socială.
— Regim predictibil al redevențelor și transparență asupra veniturilor, costurilor de mediu și beneficiilor locale.
— Protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili și programe de eficiență care reduc factura, fără subvenționarea permanentă a risipei.
Foarte corect, dar în opinia mea, în primii doi ani la care se referă Acordul, aceste angajamente au nevoie de circa 20-30 miliarde de euro. De unde bani când România are o datorie publică de 240 miliarde de euro, plăteşte anul aceste 12 miliarde la dobânzi, şi trebuie să reducă cheltuielile statului pentru a scădea deficitul? Cum bănuiam, aceasta este lipsa flagrantă a Acordului. Nu precizează de câţi bani este nevoie pentru aplicarea lui, şi de unde vin banii.
Mai mult, nu se spune un cuvânt în preambulul Acordului despre riscul că România să intre în „junk”, să nu se mai poată împrumuta, şi să ajungă în situaţia de a nu mai avea bani de pensii şi salarii bugetare. Această perspectivă este total ignorată în acord, ca şi cum n-ar mai exista.
Sunt de toate încă 9 priorităţi, toate tratate doar la modul general, fără precizări de unde bani. Făcând un calcul sumar, 25 de miliarde de euro pentru fiecare prioritate, ajungem la 250 miliarde, la un PIB anual de 400 de miliarde de euro, şi un buget anual de 120 de miliarde euro, din care 60 de miliarde sunt pentru finanţarea şi refinanţarea împrumuturilor datoriei publice.
Aceasta este metoda istorică a PSD. Promite multe vrute şi nevrute, doar, doar va fi crezut de alegători.
O altă prioritate propusă este: Colectare corectă, combaterea fraudei și disciplină bugetară.
Foarte bine, dar PSD a avut premieri şi miniştri de Finanţe mulţi ani, inclusiv în ultimii ani. Şi am ajuns unde am ajuns cu deficitul şi datoria publică, pentru că premierii şi miniştrii PSD n-au fost în stare să facă o colectare corectă, combaterea fraudei şi disciplina bugetară. Mai mult, baronii şi clientele politică a PSD au fost permanent abonaţi la conductele banilor publici, şi doar din procesele de corupţie, vârful aisbergului, vedem câţi bani au fost sustrași din bugetul de stat. Se va schimba ceva în următoarea etapă de guvernare PSD? Personal nu cred.
Altă prioritate: Reforma statului și servicii publice care funcționează.
-Audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și al companiilor de stat, cu identificarea suprapunerilor și a golurilor de capacitate.
— Portal public unic, cont digital unic și dosar electronic unic pentru relația cetățeanului și a firmei cu statul.
— Interoperabilitatea bazelor de date și eliminarea copiilor, adeverințelor și formularelor redundante.
— Evaluarea funcționarilor și a managerilor publici prin rezultate, termene și calitatea serviciului, cu mandate profesionale și indicatori comparabili în companiile de stat.
— Achiziții publice complet trasabile, cu publicarea contractelor, a modificărilor și a beneficiarilor reali.
— Unitate centrală pentru proiecte majore, cu sprijin tehnic pentru administrațiile locale care nu au capacitate de pregătire.
Nicio vorbă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, reducerea numărului de funcţionari, profitând de era informatizării şi a inteligenţei artificiale. Să nu supere bugetarii, care constituie bazinul de votanţi ai PSD.
Situaţia fiscal-bugetara a României de azi cerea conducerii ţării să reducă deficitul bugetar şi datoria publică, altfel nu mai are bani pentru alte obiective. Mai mult, banii europeni şi împrumuturile sunt ancora de siguranţă a sustenabilităţii finanţelor, fără de care intrăm în „junk” şi nu mai avem bani de pensii şi salarii. Nimic despre toate aceste adevăruri flagrante nu regăsim în Acordul propus de PSD, adevaruri spuse de specialişti independenţi români şi de către agenţiile de rating.
Rămâne să vedem dacă preşedintele Nicușor Dan înţelege la fel ca PSD situaţia financiară a ţării.
Venirea la guvernare a PSD, cu Grindeanu premier şi miniştrii PSD în guvern, va lămuri populaţia, odată pentru totdeauna, de ce este în stare stânga politică reprezentată de PSD, când se află la conducerea guvernului. Am văzut şi în trecut, dar acum situaţia fiscal-bugetara este mult mai gravă. Nu ne putem permite aşa o experienţă pentru că prăbuşirea în „junk” a finanțelor publice va necesita apoi 10-20 de ani de redresare şi revenire la normal, având exemplu Greciei în faţă. Iar Grecia era în zona euro, şi expunerea băncilor germane şi franceze pe Grecia a obligat UE să o salveze la limită. Cu noi stau altfel lucrurile.
Am mai scris şi în alte articole. Singura soluţie pentru preşedintele Nicușor Dan este să desemneze ca premier pe Alexandru Nazare sau pe Bolojan, cu miniştrii din PNL, USR, UDMR. Orice altă soluţie duce România în prăpastia bugetară.




















































