Analiză Călin Georgescu și Rusia: de la Aleksandr Dughin și Sputnik la rețelele TikTok și anchetele penale

Călin Georgescu revine în centrul atenției pe 21 septembrie 2026, după ce este ridicat de DIICOT. Este omul care a surprins România la alegerile din 2024 și în jurul căruia au apărut întrebări despre Rusia. Dar ce e presupunere și ce e fapt, redăm mai jos în sinteză.

Călin Georgescu, cercetat de DIICOT într-un nou dosar Foto: Inquam Photos/George Călin

21 septembrie 2026. Călin Georgescu este ridicat din trafic de procurorii DIICOT și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii fac percheziții într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. După câteva ore este reținut. Este un nou episod din seria de anchete care îl vizează pe fostul candidat la prezidențiale. De această dată, în prim-plan nu sunt relațiile sale cu Rusia, ci o presupusă schemă financiară. 

Pentru a înțelege însă de ce numele lui Călin Georgescu a ajuns în ultimii ani asociat atât cu Rusia, cât și cu operațiunile de influență din jurul alegerilor din 2024, trebuie privit în urmă, până la întâlnirile și declarațiile sale din anii precedenți.

Surpriza alegerilor din 2024

Ascensiunea fulgerătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a provocat o criză electorală fără precedent în România postcomunistă. Georgescu, un candidat independent cu o prezență redusă în sondajele publice de dinaintea campaniei, a obținut aproape 23% din voturi, deși cu câteva săptămâni înainte era creditat cu procente mult mai mici. Campania sa s-a desfășurat în principal în mediul online, cu TikTok drept unul dintre principalele canale de comunicare.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral prezidențial, după ce autoritățile au făcut publice documente ale instituțiilor de securitate referitoare la interferențe și manipulări ale procesului electoral. Raportul francez VIGINUM avea să analizeze ulterior cazul românesc și să vorbească despre o operațiune sofisticată de amplificare artificială a conținutului pe TikTok. Raportul VIGINUM precizează în schimb că propriile sale investigații tehnice nu caracterizează, în sine, o ingerință digitală străină.

Declarațiile publice ale lui Călin Georgescu despre legături vechi de peste 10 ani

Discuția despre presupusele legături ale lui Georgescu cu Rusia nu începe însă în 2024. În sursele publice există referințe cu mult mai vechi. Chiar Georgescu recunoștea, în apariții televizate, întâlnirea sa cu ideologul rus Aleksandr Dughin.

„Pe Dughin îl cunosc, da, sigur că da. L-am întâlnit când am avut o discuție despre Clubul de la Roma, într-un context foarte larg, internațional. L-am întâlnit o dată în Europa, la Viena, și apoi într-un context cu alte persoane”, afirma Georgescu. Într-o altă declarație publică, acesta spunea că îl întâlnise pe Dughin la Viena, în contextul unei discuții despre Clubul de la Roma.

Cine este Dughin? Este unul dintre principalii promotori ai ideologiei eurasianiste și ai unei viziuni geopolitice în care Rusia trebuie să reprezinte centrul unui spațiu eurasiatic distinct de ordinea occidentală. „Adevărul” relata că Dughin a vizitat România în 2014 și că a avut întâlniri cu persoane din zona românească a Mișcării Eurasia.

În jurul lui Georgescu au apărut ulterior persoane despre care „Adevărul” a documentat legături cu Rusia, între care Horațiu Potra și Bogdan Vacusta. Au fost documentate, de asemenea, legături între persoane din cercul românesc al lui Dughin și oameni care au colaborat cu Georgescu. Este cazul lui Ovidiu Hurduzeu, care a fost și unul dintre fondatorii Asociației „Pământul Strămoșesc”, alături de Georgescu. În 2014, Georgescu a lansat mișcarea „Motivația: România”.

Sputnik: „Dr. Călin Georgescu va fi viitorul prim-ministru al României”

Pe de altă parte, presa rusă l-a promovat în mai multe rânduri pe Călin Georgescu. Russia Today scria, în 2016, despre „proiectul de țară” al lui Călin Georgescu și despre cartea „Cumpăna României”. Publicația rusă prezenta proiectul „Revoluția sustenabilității: Hrană, Apă, Energie” drept unul care ar putea duce România „în primele 5 țări cu cel mai ridicat standard de viață din lume”.

În 2016, Sputnik, publicație finanțată de statul rus, a publicat un articol intitulat „Dr. Călin Georgescu va fi viitorul prim-ministru al României”. Publicația îl descria pe Georgescu în termeni elogioși și susținea că proiectul său ar putea reprezenta o soluție pentru România.

Și nu a fost un singur articol, Georgescu fiind promovat de presa rusă în mai multe rânduri. În 2016, Russia Today susținea că „misiunea istorică” a Rusiei și României și-ar fi găsit expresia în Georgescu. În 2020, la patru ani după aceste materiale, AUR l-a propus oficial pentru funcția de premier.

„Putin este un lider, își iubește țara indiferent prin ce mijloace”

Călin Georgescu a făcut de-a lungul timpului mai multe declarații favorabile sau conciliatoare față de Rusia și Vladimir Putin. „Adevărul” relata că, în 2022, Georgescu considera că situația din Ucraina era manipulată în interesul industriei militare americane și că România ar trebui să evite confruntarea cu Rusia. În acest context, Georgescu a vorbit și despre „înțelepciunea rusească”.

Georgescu avusese însă și mai devreme declarații admirative. În 2018, potrivit biografiei publicate de „Adevărul”, acesta declara despre Vladimir Putin: „Putin este un lider (...), își iubește țara (...) indiferent prin ce mijloace”. În 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale, Georgescu a recunoscut din nou că îl consideră pe Putin „patriot”.

În ianuarie 2025, după anularea alegerilor, Georgescu a făcut din nou declarații critice la adresa NATO. Într-un interviu, acesta a susținut că NATO ar putea ataca Rusia de la baza Mihail Kogălniceanu, declarație care a fost preluată ulterior de presa rusă.

Tot în ianuarie 2025, Georgescu a susținut că Ucraina este un „stat inventat” și a vorbit despre posibilitatea schimbării frontierelor după război, menționând teritorii din Ucraina pe care România le-ar putea revendica. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu.

Cum a explodat Călin Georgescu pe TikTok

Toate cele de mai sus au devenit aspecte analizate pe larg de presă după „explozia” lui Călin Georgescu din 2024. La 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a obținut aproape 23% din voturi, trecând în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost obținut în condițiile unei campanii desfășurate în principal în mediul online, iar Georgescu a declarat la AEP zero cheltuieli pentru campanie.

Raportul VIGINUM arată că, cu aproximativ patru săptămâni înainte de primul tur, Georgescu era creditat cu mai puțin de 1% în sondajele analizate, iar campania sa s-a desfășurat aproape exclusiv online. Între 10 și 24 noiembrie, numărul urmăritorilor și vizualizările contului său TikTok s-au triplat, iar hashtagul #calingeorgescu a ajuns la 73,2 milioane de vizualizări într-o singură săptămână.

VIGINUM descrie fenomenul drept o campanie sofisticată de „astroturfing”– adică o operațiune prin care un subiect este făcut să pară un fenomen popular spontan, deși vizibilitatea sa este amplificată prin coordonarea unor conturi și a unor volume mari de postări. Raportul arată că această campanie s-a bazat pe mobilizarea coordonată a unor conturi și pe instrumentalizarea unor influenceri. 

Rețeaua de 25.000 de conturi TikTok

La 4 decembrie 2024, Administrația Prezidențială a publicat documentele declasificate prezentate în ședința CSAT.

Potrivit documentului SRI, o rețea de aproximativ 25.000 de conturi TikTok care îl promovau pe Călin Georgescu a devenit foarte activă în perioada de dinaintea alegerilor. Dintre acestea, 797 de conturi fuseseră create încă din 2016 și avuseseră activitate redusă până la 11 noiembrie 2024, când rețeaua a fost activată la capacitate maximă.

Același document menționa și utilizarea Telegram pentru organizarea activității. Unele grupuri de coordonare existau încă din 2022. SRI aprecia că modul de operare fusese conceput astfel încât să îngreuneze identificarea conturilor care aparțineau rețelei.

Printre elementele documentate în investigațiile instituțiilor române și analizate ulterior de VIGINUM s-au aflat canalele Telegram și grupurile Discord. Raportul francez arată că unele dintre aceste structuri existau încă din 2022 și transmiteau instrucțiuni privind conținutul care trebuia publicat, hashtagurile utilizate și modalitățile de evitare a sistemelor de moderare ale TikTok.

VIGINUM descrie în raport o metodă prin care videoclipuri și comentarii puteau fi amplificate coordonat. Unele instrucțiuni urmăreau ca numele lui Georgescu să fie introdus în secțiunile de comentarii ale unor videoclipuri deja populare, inclusiv ale altor candidați.

Scopul urmărit era creșterea vizibilității candidatului în mecanismul de recomandare al platformei. Acest mecanism este unul dintre motivele pentru care VIGINUM consideră cazul românesc relevant pentru alte democrații europene.

Agenția franceză a pus sub lupă și rețeaua celor peste 100 de influenceri, cu peste 8 milioane de urmăritori cumulați, care au fost atrași într-o campanie de promovare fără ca mecanismul ulterior de promovare a candidatului să fie neapărat evident pentru ei.

Potrivit raportului, influencerii erau invitați să publice materiale aparent neutre despre alegeri și despre calitățile pe care ar trebui să le aibă candidatul ideal. În descrierea videoclipurilor erau folosite hashtaguri precum #EchilibruSiVerticalitate, #Prezidentiale2024 și #unliderpotrivitpentrumine.

Ulterior, conturi coordonate intrau în secțiunea de comentarii și îl prezentau pe Georgescu drept candidatul care corespundea profilului descris.

VIGINUM apreciază că metoda era eficientă tocmai pentru că mesajul inițial nu arăta neapărat ca o reclamă politică tradițională.

Banii din TikTok infirmă teza „campanie cu zero lei”

S-a ridicat de asemenea problema finanțării, pe care documentele desecretizate au analizat-o. Raportul francez și documentele românești menționează suma de aproximativ 381.000 de dolari transferată, între 24 octombrie și 24 noiembrie 2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea lui Georgescu.

În documentele române citate de VIGINUM, principalul donator indicat era Bogdan Peșchir, cunoscut online sub numele „bogpr”.

„Adevărul” a relatat ulterior, citând documente ale SRI și date din anchetă, că Peșchir ar fi fost principalul finanțator al promovării online a lui Georgescu și că ar fi direcționat peste un milion de euro către promovarea acestuia, inclusiv aproximativ 381.000 de dolari prin platformă. TikTok a confirmat autorităților române, la 28 noiembrie 2024, implicarea contului „bogpr” în finanțarea promovării.

În materialele anchetatorilor apar și adrese de e-mail cu extensia „.ru” asociate unor conturi, element prezentat ca un indiciu privind o posibilă implicare sau influență a unor entități din Federația Rusă.

Ce au arătat documentele CSAT despre un „actor statal”

Documentele declasificate în decembrie 2024 au mers mai departe decât simpla descriere a fenomenului TikTok. SRI a descris rețelele de conturi și mecanismele de coordonare, iar alte instituții au documentat atacuri cibernetice și amenințări hibride.

MAE a calificat atunci situația drept o interferență externă semnificativă și a vorbit despre acțiuni hibride care vizau România, inclusiv atacuri cibernetice și operațiuni de influențare.

În același context, secretarul de stat american Antony Blinken declara la 5 decembrie 2024 că autoritățile române dezvăluiseră un „efort rusesc” de amploare și bine finanțat pentru influențarea alegerilor.

Conturile de TikTok care au trecut de la Georgescu la Putin

În aprilie 2025, „Adevărul” relata că mii de conturi TikTok care îl susținuseră anterior pe Călin Georgescu începuseră să distribuie conținut favorabil lui Vladimir Putin și Rusiei. Vicepreședintele CNA Valentin Jucan declara că au fost identificate câteva mii de astfel de conturi și că unele dintre ele distribuiau inclusiv informații false privind intrarea iminentă a României în război.

CNA preciza că urma să transmită sesizări către TikTok și că analiza trebuia să țină cont nu numai de conținutul individual, ci și de contextul în care acesta era distribuit.

Oamenii din jurul lui Georgescu

Legăturile cu Rusia apar în cazul unor persoane din anturajul lui Georgescu.

În februarie 2025, „Adevărul” publica o investigație despre Bogdan Vacusta, fost ofițer de informații în structurile Ministerului Apărării și cofondator al asociației „Pământul Strămoșesc”, fondată împreună cu Călin Georgescu. Vacusta a activat în structurile Direcției Generale de Informații a Apărării între 2002 și 2015.

„Adevărul” a identificat o fotografie din 2013 în care Vacusta apare la evenimentul Horasis Global Russia Business Meeting, desfășurat în Cipru. Investigația a relatat și despre afirmații făcute de Vacusta la acel eveniment privind necesitatea ca Rusia să faciliteze accesul extern la exploatarea resurselor sale energetice.

Vacusta și-a dat demisia din asociația lui Georgescu în 2022, iar „Adevărul” a relatat, citând surse din BNR, că din 2023 este consultant pentru Banca Națională a României.

O altă persoană importantă din anturajul lui Georgescu este Horațiu Potra.

În februarie 2025, „Adevărul” relata că Potra fusese în Rusia cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale. Acesta a zburat la 6 septembrie 2024 de la Moscova la Dubai, iar fotografii publicate în contextul anchetei au documentat prezența sa la Moscova.

„Adevărul” relata, citând surse din anchetă, că procurorii investigau legături între Potra și cercuri de influență din Rusia, precum și conexiuni cu organizația paramilitară Wagner.

Potra a recunoscut și o vizită la Moscova în 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Investigațiile procurorilor au analizat și relațiile dintre Potra și alți oameni din anturajul lui Georgescu.

În aceeași zonă apare și Dorina Mihai, partenera de afaceri a lui Marin Burcea, unul dintre oamenii din dispozitivul de protecție al lui Georgescu. „Adevărul” relata că Mihai era o susținătoare a lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei și aliat al lui Vladimir Putin, și că publica pe rețelele sociale imagini și mesaje favorabile liderului cecen și unor militari ceceni. Surse judiciare citate susțineau că aceasta ar avea conexiuni cu militari ceceni din anturajul lui Kadîrov și al generalului Zamid Alievici Chalaev.

De la propaganda rusă la anchetele procurorilor

După anularea alegerilor, investigațiile s-au mutat din zona serviciilor de informații și a platformelor sociale în zona penală.

În februarie 2025, Parchetul General a efectuat percheziții în dosarul care îi viza pe Horațiu Potra și mai multe persoane din anturajul lui Georgescu. „Adevărul” a relatat că anchetatorii documentaseră legături ale lui Potra cu cercuri de influență ruse și cu Wagner.

În aceeași perioadă, procurorii au investigat și finanțarea campaniei lui Georgescu și rețelele de conturi TikTok. În documentele anchetei apar 20.321 de conturi, create între 2022 și 2023, care ar fi generat peste 2,1 milioane de comentarii favorabile lui Georgescu. În același material apar și date potrivit cărora unele dintre adresele de e-mail asociate conturilor aveau extensia „.ru”.

Procurorii au formulat în acest context „suspiciuni rezonabile privind o posibilă implicare sau influență exercitată de entități din Federația Rusă”.

Pe de altă parte, dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de fapte împotriva ordinii constituționale a intrat în faza judecății pe fond la Curtea de Apel București. Primul termen a avut loc la 9 septembrie 2026, însă ședința a fost amânată, iar următorul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie 2026.

În acest dosar, Georgescu a fost trimis în judecată pentru „complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale” și „comunicarea de informații false, în formă continuată”.

La 17 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în cazul lui Horațiu Potra înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Ulterior, la 3 septembrie 2026, Înalta Curte a admis contestația sa și a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Călin Georgescu se află, din 21 septembrie, din nou în centrul unei anchete penale, de această dată într-un dosar DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune. Ancheta de astăzi nu este, potrivit informațiilor publice disponibile, un dosar privind legăturile sale cu Rusia.

În paralel, însă, interesul presei ruse pentru Georgescu a reapărut imediat după operațiunea DIICOT. Agenția TASS a publicat trei materiale despre caz în mai puțin de trei ore, iar mai multe publicații importante din Rusia au relatat despre percheziții.