Exclusiv Polonia și Estonia solicită arme nucleare franceze și britanice, România șovăie. Expert: „Cred că ar reprezenta o escaladare”
0Estonia a solicitat oficial să găzduiască avioane britanice nucleare pentru a descuraja Federația Rusă. Anterior, polonezii au solicitat arme nucleare franceze pe propriul teritoriu. România, în schimb, ezită. Doi reputați politologi, un general fost șef de Stat Major al Armatei Române, un expert în securitate și un expert în problematică nucleară, analizează situația, pentru „Adevărul”, și explică în ce măsură poziția țării noastre ar trebui sau nu să fie schimbată.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, susține că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice cu capacități nucleare. Este vorba despre avioane F-35A, capabile să utilizeze arme nucleare.
„Avioane F-35 au mai fost în Estonia și vor reveni în curând în rotație. Suntem dispuși să continuăm să găzduim aliați pe teritoriul nostru, inclusiv pe cei care folosesc acest tip platforme”', a spus ministrul Hanno Pevkur, referindu-se la avioanele care pot fi echipate cu arme nucleare, potrivit Agerpres.
Estonia și Polonia cer arme nucleare pe tetitoriul lor
Solicitarea balticilor vine după ce avioanele Moscovei au încălcat recent spațiul aerian estonian, dar și după scandalul dronelor din Polonia. Mai exact, vineri, 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești au pătruns în spațiul aerian estonian.
Estonia nu este însă singura țară europeană care a cerut să găzduiască arme nucleare. Anterior, Polonia a solicitat protecție nucleară franceză. Răspunsul Parisului a fost unul favorabil, iar președintele Emmanuel Macron a plusat, oferindu-se ca Franța să-și extindă umbrela nucleară asupra întregii Uniuni Europene. Explicația este simplă. Națiunile Uniunii Europene privesc cu teamă faptul că Statele Unite ale Americii au devenit tot mai tranzacționare în relațiile transatlantice, cu atât mai mult cu cât Washingtonul și-a stabilit, încă din perioada primului mandat al lui Barack Obama, o politică de dezangajare treptată față de Europa și concetrarea pe zona Asiei de Sud-Est, zona Indo-Pacific. Iar Franța este singura țară a Uniunii Europene care deține arme nucleare, ceea ce o face și mai importantă.
În timp ce balticii și polonezii cer arme nucleare pe teritoriul lor, România are, cel puțin deocamdată, rezerve în acest sens. Contează, probabil, și faptul că, în comparație cu Estonia, România deține o flotă de aeronave F15 de penultimă generație. Spre deosebire de România, niciunul statele baltice nu are propriile avioane de luptă, astfel că protecția spațiului aerian baltic depinde în întregime de misiunile de poliție aeriană ale NATO.
De ce România nu are nevoie de arme nucleare
Politologul Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, consideră că România procedează corect prin faptul că nu a solicitat, cel puțin până acum, prezența unor arme nucleare pe propriul teritoriu.
„Cred că solicitarea de arme nucleare ar reprezenta o escaladare. Avem nevoie de opusul escaladării, trebuie să o reducem”, susține Borțun.
În opinia sa, Uniunea Europeană în general, inclusiv România, are nevoie de o schimbare de strategie în raport cu Statele Unite ale Americii. Deja lideri europeni precum președintele Franței, Emmanuel Macron, susțin că europenii trebuie să aibă o autonomie strategică în raport cu Washingtonul și militează pentru înființarea unei armate europene.
Și mai recent, fostul vicepreședinte al Comisiei Europene și fost număr 1 în diplomația europeană, Josep Borell, a acuzat că Uniunea Europeană a devenit un vasal al Statelor Unite și a cerut independență europeană.
Vladimir Borțun vorbește la rândul lui despre ceea ce numește ieșirea de sub tutela SUA. „Asta ar presupune o strategie nouă a blocului european, care să intre în propriile negocieri cu SUA, ceea ce ține de ieșirea de sub tutela americană”, punctează cercetătorul român de la Universitatea Oxford.
Politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că armele nucleare ale NATO, începând cu cele americane și continuând cu cele ale Franței și Marii Britanii, ar trebui să reprezinte o garanție în sine, pentru statele est-europene.
El susține că România a respins deja oferta Franței de a asigura o cupolă nucleară. Garanțiile de securitate din partea Statelor Unite ale Americii și umbrela americană nucleară sunt suficiente pentru statul român, mai spune Radu Albu Comănescu. Asta deși țări ca Polonia și Estonia vor o „rezervă” sau un „plan B.”
România a refuzat „umbrela nucleară” franceză
„Macron a propus extinderea scutului nuclear francez pentru a proteja Europa, inclusiv România, ca parte a conceptului de «autonomie strategică». Răspunsul la nivel de Uniune a fost amabil, interesat, dar moderat. România a respins în martie 2025 ideea unei „cupole nucleare” franceze, considerând că garanțiile de securitate existente, în principal prin NATO și parteneriatul strategic cu SUA, sunt suficiente. Această poziție reflectă preferința României pentru umbrela nucleară americană, care este mai robustă datorită arsenalului nuclear al SUA și prezenței sale strategice globale; în plus, atestă o prudentă distanţă faţă de fluctuaţiile şi ambivalenţa relaţiei franco-române din ultimii 25 de ani, comparativ cu stabilitatea legăturilor politice cu Washingtonul”, subliniază Radu Albu Comănescu.
Fost director general pentru politica și planificarea apărării, responsabil cu politicile NATO și UE și Șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din Bruxelles, expertul în relații internaționale și securitate Claudiu Degeratu consideră că România nu va acționa la fel ca Estonia și Polonia. Iar motivele ar fi unele obiective. România, dintotdeauna, este unul dintre statele care militează pentru o lume cu mai puține arme nucleare, iar o decizie de a găzdui arme nucleare, fie și ale altor state, ar contrasta cu toate pozițiile exprimate anterior de București.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că poziția autorităților române este bătută în cuie și că nu s-ar putea schimba pe viitor, în funcție și de felul în care vor continua provocările părții rusești și de deciziile care ar fi luate ulterior în cadrul NATO. Totuși, într-un viitor previzibil, România nu ar avea nevoie de arme nucleare, cel mai probabil.
România a fost dintotdeauna împotriva armelor nucleare
„Este foarte, foarte complicat de răspuns la întrebarea dacă România ar trebui să procedeze la fel ca Estonia și ca Polonia. E complicat și pentru că România este împotriva unei opțiuni nucleare de acest tip care să presupună ca armele nucleare să fie găzduite pe teritoriul României. În general, România spune că susține strategia alianței, strategia nucleară de postură defensivă a alianței, dar, în același timp, a aderat la principiul că nu găzduiește, nu ajută la tranzit și nu produce arme nucleare. Și atunci, sigur că, din acest punct de vedere, România evită să ridice această problemă și nici nu ia în calcul o asemenea opțiune de umbrelă nucleară”, punctează în câteva cuvinte Claudiu Degeratu.
Fost șef al Statului Major General al Armatei Român, generalul (r) Ștefan Dănilă este mai degrabă rezervat. În opinia sa, dacă România ar decide să găzduiască arme nucleare pe propriul teritoriu ar însemna să își asume riscuri suplimentare. Evident că aceste arme nucleare ar deveni imediat ținte potențiale pentru țări ca Federația Rusă și nu numai. România nu are un scut împotriva rachetelor balistice rusești, ceea ce ar însemna că ar avea o vulnerabilitate în plus.
Armele nucleare ne-ar transforma în țintă
„A ne asuma să avem mijloace de descurajare nucleare pe teritoriul național ar presupune să avem sisteme de protecție la loviturile aeriene, la loviturile cu mijloace nucleare. Ca să decidem să găzduim arme nucleare pe teritoriul nostru, ar trebui să avem un scut de apărare împotriva rachetelor balistice. Însă trebuie să o spunem, noi nu avem așa ceva! Pe teritoriul României există elementele de protecție împotriva rachetelor balistice, dar e vorba de un sistem de protecție american împotriva rachetelor balistice, care nu prea apără teritoriul nostru. Și atunci trebuie să știm ce avem de făcut. Dacă nu suntem conștienți de ce putem să facem, atunci nu putem să ne asumăm un asemenea risc”, este părerea generalului Ștefan Dănilă.
Pe de altă parte, polonezii ar avea în principiu o apărare mai solidă sau cel puțin ar fi primit asigurări speciale în acest sens din partea altor state.
„Probabil că polonezii au mai multe sisteme de apărare sau își doresc poziționarea de mijloace nucleare în condițiile în care își asigură protecția împotriva unor lovituri aeriene sau împotriva unor lovituri nucleare cu mijloace proprii sau susținuți de alte state”, subliniază generalul.
Ce spune un expert în problematică nucleară
Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară la Berlin, este de părere că deși armele nucleare franceze și britanice pot reprezenta o soluție, majoritatea țărilor europene preferă să se bazeze pe arme nucleare americane din motive obiective.
„Există însă o problemă aici, pentru că dispozitivele nucleare franceze și britanice nu au fost gândite pentru a face ce fac cele americane. Americanii au aceste abilități tehnice de a descuraja un conflict nuclear cu Federația Rusă și ca atare sunt credibili sau sunt rezonabil de credibili când oferă aliaților lor asigurări de securitate. Spun rezonabil de credibili, pentru că atunci când e vorba despre război nuclear nimeni nu-i foarte credibil, pornind de la ideea că nimeni nu vrea o criză nucleară sau un război nuclear. Și nu e greu de explicat de ce. Chiar și eventualul învingător, adică supraviețuitor, ar trebui sa suporte costuri foarte ridicate. Ca atare, extrem de credibil nu-i nimeni. Și totuși, americanii sunt mai credibili decât franco-britanicii care au opțiuni nucleare foarte restrânse”, consideră Liviu Horovitz.
Se încarcă comentariile...
