Exclusiv Polonia cere arme nucleare, România ezită. E decizia corectă? Fost șef de Stat Major: „N-am avea cu ce le apăra și am deveni imediat țintă”
0Polonia a cerut oficial Franței și SUA să mute arme nucleare pe teritoriul său, pentru a descuraja Rusia. România și celelalte țări est-europene nu par deocamdat atrase de această idee. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care ar fi decizia corectă în acest caz.
Războiul dintre Israel și Iran și-a consumat o nouă etapă, la începutul acestei luni. Prilej ca o lume întreagă să observe cu surprindere că vestitul sistem israelian de apărare antiaeriană, Iron Dome, a fost depășit de rachetele nu neapărat moderne ale Iranului. În paralel, nu departe de granițele României, Rusia încearcă să zdrobească defensiva ucraineană. Net inferioare la toate capitolele, trupele Kievului punctează neașteptat mai bine la un capitol. Dronele ucrainene hărțuiesc și lovesc destul de des ținte aflate pe teritoriul Rusiei, protejate teoretic de sisteme de apărare antieriană avansate.
Polonia cere arme nucleare, România ezită
Între cele două războaie, deloc întâmplător însă, Polonia a solicitat în mai multe rânduri Statelor Unite și Franței să mute arme nucleare pe teritoriul său. Motivul este bineînțeles descurajarea unui ipotetic atac dinspre Răsărit, cel mai probabil din direcția Rusiei. Există însă și un contraexemplu: Spania. În timp ce toate statele membre NATO au căzut de acord la ultimul summit al Alianței că trebuie să-și majoreze cheltuielile cu apărarea și să ajungă în următorii ani la 5% din PIB alocați, Madridul refuză să se conformeze. Confruntată cu grave probleme economice, Spania condusă de premierul socialist Pedro Sanchez preferă să dirijeze banii spre economie.
Generali și strategi militari stau cu ochii pe cele două războaie și își iau notițe. Realizările fiecărei părți și eșecurile lor nu au scăpat nici ochilor analiștilor militari, iar fiecare încearcă să tragă propriile concluzii.
Fost șef „Adevărul” al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, unde se află România, cum ar trebui să se pregătească în cazul unui ipotetic atac și în ce măsură ar trebui să ia exemplul polonez.
De ce unii aliați sunt mai conșțincioși, iar alții total nepăsători
„Poziția geografică a Spaniei îi permite să privescă lucrurile mult mai relaxat față de statele din Estul Europei sau chiar cele din Nord, care sunt aproape de cercul polar și se simt mai în pericol față de amenințarea Federației Ruse. Pentru Spania nu este aceași lucru ca pentru România, Bulgaria, Polonia sau chiar Ungaria. Aici este vorba de o altă poziție geografică. Noi vom avea alte nevoi și sincer mă gândesc cum la noi se justifică creșterea bugetului. Cei 1,5% în plus sunt chiar puțini dacă ne gândim la nevoile pentru mobilitate militară. Pe de altă parte, dacă e să comparăm România cu Spania sau chiar cu statele din centrul Europei, evident că nu avem aceleași necesități. Ei trebuie să-și dezvolte mobilitatea militară pentru forțele lor, ca să le poată trimite în caz de nevoie la noi. În schimb, noi trebuie să-i primim, noi trebuie să asigurăm mobilitatea pe teritoriul național, trebuie să asigurăm și infrastructura de protecție, adică a populației și chiar amenajări genistice pentru situația unei confruntări directe cu forțele inamice”, spune generalul.
Dacă țări ca Spania își permit să fie mai relaxate, Polonia sau Țările Baltice nu au acest lux. Gradual, aceste state au chiar mai multe motive decât România să își întărească apărarea, în condițiile în care au granițe comune cu Rusia, ceea ce nu este cazul României.
„Faptul că Polonia și Țările Baltice au graniță comună, adică au graniță terestră cu Federația Rusă impun niște lucrări suplementare de geniu cel puțin, lucrări defensive, diferite față de ce ar trebui să facem noi. Noi nu avem graniță directă cu Federația Rusă. Și atunci o invazie terestră este puțin probabilă în cazul nostru, atâta timp cât între noi și ruși e Ucraina. Acesta e motivul pentru care România trebuie să susțină atât cât poate Ucraina. Pe de altă parte, rușii nu pot sări peste Ucraina, așa că nu ne pot ataca terestru. E adevărat, teoretic ar putea pregăti un desant maritim și atunci ar trebui să avem lucrări de amenajare pe litoral. Totuși, trebuie spus și că litoralul e mai ușor de apărat decât teritoriul. Așa că eu cred că nu trebuie să fortificăm granițele, așa cum fac balticii și polonezii”, mai spune generalul Ștefan Dănilă.
Unde suntem vulnerabili
În schimb, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române consideră că România trebuie să se pregătească pentru a putea respinge orice atac în zona litoralului, dar și în cazul unui atac aerian. În plus, faptul că nici măcar Israel nu are un scut anti rachete balistice 100% sigur arată că România, dar și alte state europene, trebuie să lucreze mult la acest capitol.
„Noi trebuie să luăm altfel de măsuri față de polonezi sau baltici, adică să organizăm apărarea de litoral, apărarea cu rachete și artilere de coastă și apărarea împotriva unui atac aerian. Suntem vulnerabili și noi, ca și celelalte state din proximitate, la un atac aerian. Suntem vulnerabili în fața unor atacuri cu rachete balistice, dar și cu rachete de croazieră”, explică el.
Cel mai grav, România e complet vulnerabilă în cazul unui atac nuclear. „Cel mai mare risc pentru noi este un atac nuclear. În fața unui atac nuclear, din păcate noi încă nu am demarat niciun fel de plan, program de pregătire și a populației, dar mai ales de pregătirea infrastructurii”, susține generalul.
În ce privește exemplul Poloniei, țară care a solicitat deja SUA și Franței să mute arme nucleare pe teritoriul său, România are de luat o decizie în funcție de evaluările care sigur ar trebui făcute. Practic, ar fi o decizie cu dublu tăiș, pentru că România ar deveni cu atât mai mult o țintă pentru țări ca Rusia. Iar în condițiile în care România are doar două sisteme Patriot funcționale din 7, atâtea câte ar fi necesare, situația este complicată.
„Trebuie făcută o evaluare și politică, dar o evaluare foarte serioasă din punct de vedere a beneficiilor unei asemenea decizii. Umbrela nucleară nu înseamnă că ești apărat de mijloacele nucleare. Umbrela nucleară, așa cum este descrisă de puterile nucleare, este de fapt o descurajare nucleară. Altfel spus, dacă sunt lovit nucleare, lovesc la rândul meu. Dar în condițiile în care am avea mijloace nucleare pe teritoriul statului tău, ar ținte prioritare acele mijloace de lansare a rachetelor nucleare. Deci, în primul rând, devii tu o țintă pentru mijloace de atac nucleare ale adversarului”, punctează generalul Dănilă.
Ce am risca
România nu are în acest moment propriul scut de apărare împotriva rachetelor balistice, chiar dacă pe teritoriul nostru există scutul de la Deveselu. Însă acest scut aparține SUA și a fost construit pentru a intercepta rachetele iraniene care ar lovi bazele americane din Europa. De altfel, nu întâmplător nicio altă țară din Europa nu s-a oferit să găzduiască pe teritoriul propriu armele nucleare ale SUA sau ale Franței.
„A ne asuma să avem mijloace de descurajare nucleare pe teritoriu național ar presupune să avem sisteme de protecție la loviturile aeriene, la loviturile cu mijloace nucleare. Ca să decidem să găzduim arme nucleare pe teritoriul nostru, ar trebui să avem un scut de apărare împotriva rachetelor balistice. Însă trebuie să o spunem, noi nu avem așa ceva! Pe teritoriul României există elementele de protecție împotriva rachetelor balistice, dar e vorba de un sistem de protecție împotriva rachetelor balistice american, care nu prea apără teritoriul nostru. Și atunci trebuie să știm ce avem de făcut. Dacă nu suntem conștienți de ce putem să facem, atunci nu putem să ne asumăm un asemenea risc. Probabil că polonezii au mai multe sisteme de apărare. Ssau își doresc poziționarea de mijloace nucleare în condițiile în care își asigură protecția împotriva unor lovituri aeriene sau împotriva unor lovituri nucleare cu mijloace proprii sau susținuți de alte state”, subliniază generalul.
Practic, scutul de la Deveselu ne-ar apăra prea puțin de un atac dinspre Rusia. Și nu pentru că americanii nu ar vrea să ne apere, dar scutul a fost construit pentru un cu totul alt scop.
„Există la Deveselu sistemul de lansare a rachetelor împotriva rachetelor balistice care contracarează rachete balistice care ar fi lansate din proximitatea României, din Orientul Mijloceu sau de la distanța de 500 km de noi. Dar nu pot asigura protecția teritoriului României pentru că ele ar trebui să intercepteze rachetele balistice pe ramura urcătoare”, explică generalul.
Ce ne-ar trebui ca să fim în siguranță
România ar mai avea nevoie în acest caz de sisteme Patriot, dar nu numai atât. Așa cum a dovedit-o războiul dintre Israel și Iran, este nevoie de sisteme foarte puternice de interceptare a rachetelor.
„Sunt sisteme Patriot care au și apărare împotriva rachetelor balistice. În plus, am avea nevoie de sisteme THAAD. E vorba de niște sisteme tot americane, produse de aceeași companie. Sistemele THAAD sunt în momentul de față plasate în Japonia, în Coreea de Sud. Și sunt foarte scumpe, dar nu numai atât. Când vorbim despre o tehnologie de asemenea nivel, trebuie să avem și acceptul Statelor Unite pentru a le primi. Deocamdată nu știu ca noi să fim printre statele elegibile pentru THAAD, iar din ce știu eu nu s-a făcut niciun demers pentru acest lucru. Pentru protecția obiectivelor strategice din România s-a considerat că este util și nu neapărat suficient, dar este imperios necesar să achiziționăm cele șapte sisteme Patriot. Când îți construiești sistemul de protecție, ți-l construiești și în funcție de ceea ce îți propui să aperi și de posibilitățile de a cumpăra aceste sisteme”, mai explică generalul Ștefan Dănilă.
Vestea bună este, mai spune generalul, că ne putem baza pe aliații noștri, pe NATO și pe parteneritatul strategic cu SUA.
„Statele Unite au fost de acord să încheie cu România un parteneriat strategic pentru secolul XXI. Este o mare realizare pentru România să aibă un astfel de document și nu putem decât sperăm să fie menținut în vigoare în continuare și de președintele Trump. Deocamdată nu am văzut probleme în sensul acesta, nu au fost niciun fel de mesaje că Statele Unite s-ar retrage sau că nu i-ar mai interesa. Am văzut în schimb foarte multe mesaje date din România în acest sens, că suntem în pericol, deși nu am primit niciun fel de avertisment din partea cealaltă în acest sens. Nu-i înțeleg pe acei oameni. Adică noi singuri ne creăm probleme și creăm scenarii care la un moment dat dacă noi ne tot agităm, tot insistăm, ar putea la un moment dat să devină expasperante pentru partenerii noștri și chiar să-i determine să facă ce tot spunem noi fără niciun temei că ar vrea ei”, avertizează generalul Ștefan Dănilă.
Se încarcă comentariile...
