Analiză Cazul Firicel, studiu de caz: ce ar fi pățit actorul dacă era prins drogat la volan în Occident. Exemplele unor vedete celebre

Cazul actorului Toma Cuzin, cunoscut pentru rolul lui Firicel din serialul „Las Fierbinți”, care a fost reținut după un accident rutier în urma căruia analizele medico-legale au indicat prezența drogurilor în probele biologice, ridică o întrebare dincolo de aspectul juridic: ce ar trebui să se întâmple mai departe? Specialiștii consultați de „Adevărul” spun că răspunsul corect nu e doar dosarul penal, ci și evaluarea dependenței și accesul la tratament.

Actorul Toma Cuzin, cunoscut pentru rolul lui Firicel din serialul „Las Fierbinți” Foto: arhivă

Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei, spune că într-un astfel de caz posibilitatea dependenței nu poate fi exclusă și trebuie tratată cu seriozitate.

„Ar avea nevoie de consiliere, ar avea nevoie de diagnosticare. Nu se exclude posibilitatea existenței unei dependențe, dacă se confirmă acele substanțe în urma analizei probelor biologice”, explică Țone.

El descrie și logica combinației de substanțe care apare frecvent în astfel de cazuri — cocaină și canabis.

„În general, cocaina se consumă pentru că dă acele impulsuri, este un drog puternic stimulant al sistemului nervos central, apoi, în faza de «down», se folosește canabisul pentru așa-zisa liniștire, în vederea evitării tuturor gradelor de sevraj”, explică fostul șef al Serviciului Antidrog.

De ce notorietatea nu protejează

Un element important al acestor cazuri este tendința publicului de a se concentra pe statutul persoanei implicate. Specialiștii spun că e o greșeală.

„Și în România, ca și în Occident, drogurile nu iartă pe nimeni, indiferent de poziție socială”, afirmă Țone.

Psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină și specialist în adicții, atrage atenția că reacțiile vehemente față de persoanele publice prinse în astfel de situații ignoră adesea dimensiunea clinică a problemei.

„Reacționăm adesea foarte vehement atunci când persoane publice sau personalități încalcă legea pe fondul consumului de substanțe. În astfel de situații, ar trebui să avem în vedere, în primul rând, faptul că utilizarea repetată a unei substanțe, fie că este vorba despre alcool sau droguri, poate conduce la un consum problematic sau chiar la dezvoltarea unei dependențe”, spune Copăceanu.

Dependența nu se rezolvă printr-o decizie

Unul dintre cele mai frecvente mituri despre consumul de droguri este că persoana ar putea renunța oricând, dacă și-ar dori cu adevărat. Psihologul demontează această idee.

„Dependența de substanțe reprezintă o problemă complexă, care nu poate fi soluționată printr-o simplă decizie voluntară, întrucât implică mecanisme neurobiologice și psihologice ce pot afecta capacitatea persoanei de a-și controla consumul”, explică Copăceanu.

Aceasta nu înseamnă că responsabilitatea pentru faptele comise dispare - conducerea sub influența drogurilor pune în pericol vieți. Înseamnă că răspunsul instituțional trebuie să aibă două componente, nu una singură.

„O abordare adecvată presupune înțelegerea mecanismelor asociate consumului problematic și dependenței de substanțe, în locul unei atitudini bazate exclusiv pe condamnare”, spune psihologul.

Ce lipsește în România: cei trei piloni

Dincolo de cazul individual, specialiștii spun că astfel de incidente ar trebui să funcționeze ca un semnal de alarmă pentru politicile publice. România nu are în prezent un sistem echilibrat de răspuns la problema drogurilor.

„România trebuie să privească cu îngrijorare, cu atenție și cu efortul de a extinde inclusiv în prim-plan acest fenomen, pentru că acest fenomen se poate combate numai printr-o atenție deosebită, prin întărirea celor trei piloni: prevenire, combatere și tratament, care trebuie să fie proporționale și să fie extrem de bine finanțate și de echilibrat”, afirmă Cătălin Țone.

Copăceanu susține că aceeași perspectivă trebuie integrată și în modul în care instituțiile gestionează cazurile individuale - nu doar urmărire penală, ci și evaluare medicală și acces la tratament.

„Consider că este momentul să acordăm o atenție sporită dimensiunii psihologice și clinice a consumului de substanțe și să evităm stigmatizarea persoanelor care se confruntă cu dificultăți în gestionarea relației cu acestea”, conchide psihologul.

În Occident, dosarul penal vine la pachet cu tratamentul obligatoriu

Cazul actorului Toma Cuzin nu e singular la nivel internațional. Exemple recente și mai vechi din SUA și Marea Britanie arată că sistemele juridice occidentale tratează conducerea sub influența drogurilor atât ca infracțiune, cât și ca problemă medicală - iar sentințele reflectă ambele dimensiuni.

SUA: reabilitare obligatorie, nu doar amendă

Britney Spears a pledat vinovat după ce a fost reținută pentru conducere sub influența alcoolului și a drogurilor în California. Ca parte a acordului, artista trebuie să finalizeze un program de trei luni pentru primul infractor DUI, să se supună testelor chimice periodice și să continue tratamentul pentru abuzul de substanțe. Procurorul din caz a fost explicit: „Scopul nostru nu este doar să tragem la răspundere indivizii, ci să sprijinim schimbarea comportamentului pe termen lung prin tratament și reabilitare.”

Avocatul Mitchell Schuster a explicat că instanțele și procurorii valorizează eforturile voluntare de reabilitare în cazurile care implică abuzul de substanțe, adăugând că „inculpații obțin un avantaj dacă recunosc voluntar nevoia de tratament înainte de a fi obligați să o facă.” 

Marea Britanie: de la muncă în folosul comunității la închisoare

George Michael a primit 100 de ore de muncă în folosul comunității și interdicție de a conduce doi ani după ce a pledat vinovat pentru conducere sub influența drogurilor. Câțiva ani mai târziu, aceeași instanță l-a condamnat la opt săptămâni de închisoare - patru efective și patru cu suspendare - plus interdicție de a conduce cinci ani, după ce fusese găsit „dezorientat” la volan, implicat într-un accident. Judecătorul a precizat că luase în calcul și eforturile anterioare de reabilitare ale artistului. 

Pentru cazurile obișnuite, instanțele britanice aplică frecvent un „Drug Rehabilitation Requirement” - o cerință de reabilitare pentru droguri - ca parte a unei sentințe comunitare de 12 luni, însoțită de interdicția de a conduce. 

Germania: evaluare obligatorie înainte de a primi permisul înapoi

În Germania există un sistem elaborat de reevaluare și relicențiere a șoferilor cu probleme legate de alcool sau droguri. Procedura include testare psihometrică, evaluare comportamentală și tratament - iar tratamentul este o condiție obligatorie pentru redobândirea permisului de conducere.

Toma Cuzin, reținut după un accident rutier în Teleorman

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman, accidentul s-a produs luni, 12 octombrie, în jurul orei 18:45, în comuna Peretu. Șoferul, în vârstă de 49 de ani, ar fi intrat în coliziune cu un autoturism aflat în fața sa, după ce nu ar fi păstrat distanța de siguranță. Accidentul s-a soldat cu pagube materiale.

Polițiștii au dispus reținerea actorului pentru 24 de ore, iar cercetările continuă sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede.