Analiză Dezincriminarea consumului de droguri, între reformă și controverse. Argumentele pro și contra proiectului depus la Senat

Un proiect de lege depus miercuri la Senat, care propune o reformă radicală a legislației privind consumul de droguri în România, a stârnit deja controverse. Inițiativa semnată de Victoria Stoiciu (plecată din PSD), Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), prevede, printre altele, ca deținerea de droguri pentru consum propriu să fie sancționată contravențional și introduce o distincție mai clară între consumatori și traficanți. Criminologul Vlad Zaha îl consideră cel mai amplu proiect de modificare a legislației drogurilor din istoria democratică a României și susține, într-o analiză pentru „Adevărul”, alături de Victoria Stoiciu, că actualul sistem are nevoie de o reformă profundă.

Consumul de droguri ar putea fi dezincriminat Foto: Shutterstock

Situația în care ne aflăm

Vlad Zaha a studiat criminologia la Oxford și este cunoscut de mulți ani în România datorită conținutului educațional postat pe internet pentru a promova prevenția și „harm reduction (reducerea efectelor negative)”.

Acesta explică faptul că „pedepsele penale nu au efect de descurajare, de scădere a consumului, și, bineînțeles, nici de tratare a acestuia. Din contră, împing milioanele de oameni care consumă substanțe, inclusiv în România, în zona subterană, iar soluția pentru asta este, în primul rând, să nu pedepsești penal oamenii”.

Ce înseamnă dezincriminarea? „Nu înseamnă legalizare, nu înseamnă vânzarea substanțelor la colț, nu înseamnă reclame la substanțe. Înseamnă în continuare confiscarea substanțelor, înseamnă în continuare niște sancțiuni contravenționale, cum ar fi amenda,” mai arată el.

Problemele sistemului actual din România sunt multiple: în timp ce consumul de droguri crește, Poliția Română își consumă resursele pentru capturi de ordinul unui gram. Zeci de mii de oameni ajung în atenția DIICOT, în timp ce cei care alimentează piața cu droguri scapă, deși anual în România intră zeci de tone de astfel de substanțe. În plus, legislația nu face o diferență suficient de clară între consumator și traficant. Numărul consumatorilor crește, iar consecințele devin tot mai grave. „Supradozele cresc cu aproximativ 50% o dată la câțiva ani. Internările în unitățile de primiri urgențe ale spitalelor sunt de ordinul miilor și vor continua să crească”, avertizează Victoria Stoiciu.

Bazele schimbării

Potrivit lui Vlad Zaha, măsurile propuse în proiect sunt susținute de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Națiunile Unite, în cadrul politicilor privind drepturile omului. În România, „Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie scoate aproape anual câte o scrisoare în care cere pur și simplu, negru pe alb, desincriminarea consumului propriu”, arată expertul. Expunerea de motive a proiectului include și date specifice României, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.

Criminolog Vlad Zaha Foto: arhiva

Inițiatorii spun că s-au inspirat din modelele aplicate cu rezultate bune în aproximativ 50 de țări cu politici similare, adaptându-le însă realităților din România. Vlad Zaha consideră că țara noastră are încă șansa de a interveni înainte ca problemele asociate consumului de droguri să atingă proporții mult mai grave. România nu se confruntă, deocamdată, cu nivelul de suferință care a determinat alte state să-și schimbe legislația, deși și aici există anual victime care, susține el, ar fi putut fi evitate.

Criminologul avertizează însă că faptul că România nu a ajuns încă în situația altor țări nu înseamnă că riscurile pot fi ignorate. „În foarte multe dintre țările care au ales să schimbe paradigma către dezincriminare, din păcate, au făcut-o când deja mii de oameni decedau, alți zeci sau chiar sute de mii sufereau vizibil și cam toată lumea cunoștea pe cineva care avea o problemă. Abia atunci, din păcate, s-au trezit, să spunem așa, majoritatea politicienilor când au văzut că le suferă sau le mor vecinii, rudele, cunoștințele, copiii”, explică Vlad Zaha.

Studiu de caz

Printre exemplele invocate de Vlad Zaha se numără Portugalia, o țară aflată la mii de kilometri de România, dar pe care o consideră comparabilă în privința unor indicatori economici, educaționali și sociali, precum și a unor practici de consum de substanțe. Zaha o descrie drept „cea mai estetică țară vestică”, o formulare ironică prin care face referire la nivelul de dezvoltare și calitatea vieții raportate la poziționarea sa geografică.

Potrivit criminologului, Portugalia a schimbat radical modul în care abordează consumul de droguri, iar rezultatele au fost semnificative. Zaha vorbește despre „rezultate spectaculoase, reduceri de peste 80% în tot ce înseamnă decese, în tot ce înseamnă infecții” și despre creșteri ale indicatorilor privind sănătatea publică și calitatea vieții. Modelul portughez a devenit ulterior un reper pentru alte state europene și nu numai, susține el.

România nu a urmat până acum aceeași direcție, însă, spune Zaha, există exemple mai apropiate geografic. „Țări mult mai apropiate chiar și geografic de România, cum ar fi Cehia, Croația, Slovenia, până și Republica Moldova, nu mai perseverează penal de ținere de substanțe pentru consum propriu în cantități mici de 10 ani. Motivele pentru care fac asta sunt evidente și le spun chiar și ei. Resursele forțelor de ordine trebuie îndreptate împotriva marelui trafic”, afirmă criminologul.

În cazul consumatorilor, Zaha susține că abordarea ar trebui să fie una orientată spre sănătate și asistență, nu spre pedeapsă: „Doar resursele de sănătate și de asistență să se concentreze exclusiv asupra consumatorilor, nu pedeapsa”.

Cine este traficant, cine este consumator?

Propunerea legislativă pornește de la distincția dintre traficanți și consumatori. Dar cum poate fi făcută această diferențiere în practică? Proiectul nu stabilește o cantitate-limită care să indice automat consumul propriu. Criminologul explică de ce traficanții nu pot evita răspunderea doar declarând că substanțele erau destinate consumului personal, dar și de ce stabilirea unei cantități care să fie considerată automat destinată consumului propriu nu ar fi o soluție eficientă. „Dacă stabilim 10 grame pentru o substanță, s-ar putea ca unii să traficheze câte 10 grame de mai multe ori în fiecare zi, și atunci procurorii n-ar mai putea să zică că avem tot probatoriul disponibil”, iar diferențierea pe baza substanței nu este prezentă în Codul penal nici la momentul actual.

Însă ceea ce funcționează, conform studiilor, este ca resursele poliției să fie redistribuite spre căutarea dovezilor de trafic. „Lipsa dovezilor de trafic, însemnând instrumente, pliculețe, cântare, sume de bani nejustificate, conversații telefonice, înseamnă că este pentru consum propriu. Este modelul pe care a funcționat și funcționează”, spune specialistul.

Potrivit criminologului, resursele Ministerului de Interne sunt folosite în prezent pentru întocmirea, în medie, a „18 dosare penale în fiecare zi”, în urma unor capturi de cantități infime comparativ cu zecile de tone de droguri care, susține el, intră anual în România. În acest sistem, cea mai mare parte a resurselor ajunge să fie concentrată asupra consumatorilor.

„Sunt între 1 și 3 milioane de oameni care au experimentat cel puțin cu substanțe ilegale în România”, afirmă Zaha. El precizează că aceste cifre nu au rolul de a alimenta alarmismul, ci de a arăta limitele unei strategii bazate în principal pe dosare penale și arestări. În opinia sa, resursele ar trebui direcționate către combaterea traficului și, în paralel, către sisteme de sprijin finanțate din bani publici, care să protejeze și să ajute persoanele vulnerabile din comunități.

Va trece proiectul?

Victoria Stoiciu vorbește și despre felul în care privesc politicienii români reforma legislației privind drogurile. Din discuțiile pe care le-a avut cu colegii săi, spune că a observat o diferență între opiniile exprimate în privat și pozițiile asumate public.

Victoria Stoiciu Foto: Inquam

„În discuțiile private, foarte mulți au o atitudine mult mai liberală decât cea pe care o afișează alături de colegii din partid. Singura problemă e că acești oameni nu se exprimă, pentru că au senzația că e o temă tabu, că e o temă periculoasă, care le poate aduce prejudicii de imagine. Și atunci preferă să tacă. Dar dacă vorbești cu ei în privat, vezi că nu sunt totuși ei, că înțeleg foarte bine că nu e legalizare și nu e nicio chestiune greșită”, afirmă Stoiciu.

Senatoarea consideră că această reticență s-ar putea schimba prin presiunea societății civile și printr-o implicare mai mare a cetățenilor. În opinia sa, disciplina de partid cântărește mult în momentul votului, indiferent de opiniile personale ale parlamentarilor.

„Se votează cumva în bloc și e disciplina de partid, așa fac toate partidele. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu e foarte relevant cum gândesc fiecare. Dacă o să se dea consemn de la liderul de grup «votăm anti», or să voteze anti chiar și cei care susțin, marea lor majoritate. Dar și când vine vorba de poziționările oficiale ale partidelor, ce pot să vă spun că am observat de când sunt în politică e că oamenii politici sunt foarte, foarte sensibili la reacțiile care vin din societate”, spune Victoria Stoiciu.

Ea atrage atenția că există un interval limitat în care societatea civilă și susținătorii sau opozanții proiectului se pot mobiliza. „Termenul pentru Senat este de 45 de zile, care vor curge probabil de săptămâna viitoare”, explică senatoarea.

Stoiciu susține că reacțiile venite din partea cetățenilor pot influența atenția acordată unui proiect în Parlament. „În general, eu am văzut că funcționează. Și când se primesc e-mailuri multe, politicienii devin atenți la subiect și acordă mult mai multă atenție. Deci, dacă o să fie o susținere dinspre societatea civilă și oamenii, șansele proiectului să treacă sunt destul de mari. Și eu pe asta mizez”, afirmă ea.

Psiholog: „Nu va funcționa în România”

„Faptul că proiectul nu prevede un prag de cantitate, că în absența dovezilor de trafic, fapta va fi considerată deținere pentru consum propriu, înseamnă că odată depistați cu cantități în vederea traficului, toți traficanții vor declara: este pentru consumul meu propriu, așa consum eu", este de părere psihologul Mihai Copăceanu.

Acesta consideră că traficanții vor exploata această modificare legislativă în avantajul lor, folosindu-se pentru a-și intensifica activitatea.

Mihai Copăceanu Foto: Arhivă

„Mai mult, o astfel de modificare legislativă transmite tinerilor și adulților mesajul că deținerea și consumul unor cantități sunt mai puțin riscante și, implicit, ar putea încuraja creșterea consumului, "dacă tot e legal". Nimeni nu se va opri la 1g. Mai grav, tinerii care vor să facă rost rapid de bani, vor fi tentați să intre în traficul de droguri, având mereu această scuză: "dacă mă prinde, zic că e pentru mine "!”, mai arată expertul

Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția că rezultatele obținute de o anumită politică în alte state nu garantează că aceeași măsură va avea efecte similare și în România. 

El spune că este de acord atât cu faptul că unele modificări legislative au produs efecte pozitive în alte țări, cât și cu necesitatea de a evita situațiile în care persoane depistate cu cantități mici de droguri pentru consum propriu ajung să fie arestate sau condamnate.