Daniel David nu cedează presiunilor și explică măsurile de austeritate în Educație. Ce reforme a pregătit pentru perioada post-criză

Anul școlar 2025-2026 debutează într-un context marcat de măsuri de criză fiscal-bugetară, necesare pentru a asigura plata salariilor și burselor în sistemul de educație, a precizat ministrul Educației, Daniel David, într-un comunicat detaliat.

Ministrul Educației, Daniel David FOTO edu.ro

Ministrul a explicat și prioritățile pe termen scurt, mediu și lung, precum și reformele pregătite pentru perioada post-criză.

Criza fiscal-bugetară a impus măsuri temporare în educație

Daniel David a declarat că nimeni nu și-a dorit actualele măsuri impuse.

„Suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit”, se arată într-o scrisoare deschisă a ministrului, către oamenii educație.

El a subliniat că aceste măsuri nu sunt reformele țintite de el în sistem, ci au fost propuse prin prisma Raportului QX.

Daniel David a punctat că este vorba despre „intervenții necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem funcțional.”

Ministrul a precizat că aceste măsuri au fost incluse „în Acordul Politic al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025” și că implementarea lor s-a făcut cu respectarea principiului raționalității, în conformitate cu unele practici europene.

„Am acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea principiului raționalității și anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană și, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creștere a sistemului nostru, în anii viitori, educația având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialiști (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) și programe naționale de infrastructură (ex.: mai ales cea care vizează educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului, mereu cu atenție la feedback-ul oamenilor educației din sistem (elevi, studenți, profesori și sindicate: aici și aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe lucruri funcționale implementate în legislația secundară emisă de minister au rezultat și din aceste discuții, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale”, este continuarea scrisorii.

Mesaj pentru comunitatea educațională

Daniel David a făcut apel la unitate și responsabilitate:

„Putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri.”

El a explicat și motivele comunicării reduse în perioada evaluărilor internaționale.

„Am ales să comunic mai puțin în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul financiar al țării. În aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că obiectivul cel mai important – plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului – se va realiza și în contextul acestor evaluări internaționale”, precizează Daniel David.

Măsuri concrete pentru anul școlar 2025-2026

Printre principalele măsuri anunțate se numără:

Norme didactice și titulari:

„Începem anul școlar 2025-2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024-2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari. Restul vor fi acoperite de suplinitori – iar suplinitorii calificați contribuie major la calitatea educației – respectiv în regim de plata cu ora pentru ce va rămâne liber.”

Creșterea normei didactice: „Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene... Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice.”

Ore remediale: Introducerea orelor remediale „creează premisele pentru un program național cu impact educațional pozitiv în timp. În cadrul acestor ore copiii (1) consolidează lucrurile învățate, (2) recuperează competențele neasimilate și (3) învață cum să le utilizeze la viața de zi cu zi, ceea ce face educația mai atractivă și mai eficientă.”

Reorganizarea rețelei școlare: „Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice.”

Clase și limite: „Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime - maxime.”

Burse: Fondul de burse „va fi mai mare decât în anul 2022-2023, fără a se putea compara cu fondurile de burse din 2023-2024 / 2024-2025... am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistemul de învățământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate.”

Priorități pe termen scurt, mediu și lung

Daniel David a detaliat obiectivele sistemului educațional după criza fiscal-bugetară:

• Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026.
• Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului.
• Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
• Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.

Mesaj final către comunitatea educațională

În final, ministrul face apel la optimism și colaborare.

„Vă invit, dragi oameni ai educației, să confruntăm nemulțumirea din prezent – o văd în mesaje și proteste, dar nici eu și nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situație de criză fiscal-bugetară –, dar să construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de educație, iar acest lucru trebuie făcut pentru noi toți, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri”, a scris Daniel David.