Ministerul Educației stabilește noile limite pentru clase. David: „Numărul de elevi din clasă nu influențează decisiv performanța”

Ministerul Educației a anunțat modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de elevi dintr-o clasă. Decizia vine în contextul măsurilor fiscal-bugetare și completează reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea normei didactice pentru profesori.

Daniel David a anunțat noi modificări ale claselor FOTO gov.ro

Principiul „raționalității”, invocat de ministru

„Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente”, a transmis Ministerul Educației.

Potrivit noilor prevederi, clasele de la ciclul primar vor avea minimum 12 elevi și maximum 24, cele de gimnaziu între 12 și 28, iar la liceu între 16 și 30.

„Limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare”, precizează instituția.

Daniel David a invocat repere europene și studii internaționale care arată că dimensiunea clasei contează mai puțin pentru performanță.

„Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (...). Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării”, se mai arată în comunicat.

Ce clase vor fi reorganizate

Oficialii admit că modificările vor afecta mai ales clasele foarte mici, cu sub 10 elevi, care până acum funcționau ca excepții. Practic, aceste clase foarte mici vor fi comasate, ceea ce afectează în jur de 0,5% din totalul claselor. În rest, majoritatea se încadrează deja în noile limite.

„Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 - 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 - 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său”, a transmis Ministerul Educației.

Amenințări cu boicot

Pe fondul măsurilor de austeritate, adoptate în ultima perioadă, ministrul Educației a admis că debutul anului școlar 2025–2026 ar putea fi tensionat.

„Ce se va întâmpla, adevărul este că nu ştiu. Îmi este foarte greu să fac predicţii. Probabil că va fi un boicot, nu ştiu de ce anvergură. Probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în prima zi de şcoală. Nu ştiu care este magnitudinea acestui proces, nu ştiu dacă nu vor fi în alte zone şcoli care o să îşi desfăşoare activitatea în mod obişnuit...”, a declarat Daniel David.

El a explicat că educația a fost inclusă în primul pachet de corecții bugetare deoarece anul școlar începe pe 8 septembrie:

„Trebuie înţeles că Educaţia după ce trece de această perioadă de criză fiscal-bugetară, Educaţia a intrat în primul pachet nu că cineva şi-a dorit cineva, ci pentru că noi începem pe 8 septembrie şi atunci trebuiau luate aceste măsuri, Educaţia va avea nevoie de suport şi de dezvoltare”.

Ministrul a atras atenția și asupra situațiilor neobișnuite descoperite în sistem:

„Noi avem în acest moment, de exemplu, sute de clase la nivel naţional, peste 400, cu copiii în clasa a VIII în care ai clase cu un copil, cu doi copii, trei, patru copii până la şapte copii. Nu este normal să ai clasa a VIII-a cu doi copii sau un copil”, a subliniat Daniel David.

Presiunea crizei fiscal-bugetare

Daniel David a recunoscut că a acceptat măsurile dure pentru școală conștient de efectele economice.

„Eu de aceea am stat paratrăsnet din 8 iulie până în 15 august, nu am vorbit atât de mult şi nu am intrat în diverse dezbateri şi discuţii, pentru că eu ştiam că, dacă educaţia dă semne de agitaţie, avem probleme cu evaluarea S&P din iulie şi cu evaluarea Fitch din 15 august. (...) Salariile şi bursele depind de toate aceste lucruri şi cred că toţi trebuie să îi facem pe oameni să înţeleagă că implicaţiile sunt uriaşe pentru salarii şi burse la noi, iar pe tot sistemul ţării, inclusiv pentru pensii şi ajutoare sociale”, a spus ministrul.

El a adăugat că nu este măsura preferată, dar inevitabilă:

„De ce eu, ca ministru, trebuie să iau aceste măsuri? Că nu eu am contribuit la acel deficit major. (…) Dacă nu luăm aceste măsuri de criză, blocăm sistemul nostru şi punem la risc întreaga ţară. Nu este ceva care să-mi placă, dar ăsta este adevărul”.

În final, Daniel David a recunoscut că „de mai multe ori” a luat în calcul posibilitatea demisiei, dar a continuat mandatul pentru a nu bloca sistemul educațional și a nu „pune la risc întreaga țară”.