Cum au scos la iveală ONU și summitul cu Xi Jinping limitele puterii lui Donald Trump

Președintele american Donald Trump a încercat în această săptămână să își reafirme rolul pe scena internațională, prin discursul susținut la Adunarea Generală a ONU și întâlnirea de la Casa Albă cu liderul chinez Xi Jinping. În pofida agendei diplomatice intense, analiști citați de Reuters consideră că administrația americană se confruntă cu dificultăți tot mai mari în atingerea obiectivelor sale de politică externă.

Macron a avertizat asupra riscului unei reveniri la o politică internațională bazată pe forță. Foto: X/@EmmanuelMacron

Războiul cu Iranul, care a început în februarie și continuă de aproape șapte luni, a devenit una dintre principalele probleme ale celui de-al doilea mandat al lui Trump. Conflictul a perturbat piețele energetice și s-a extins în regiune, inclusiv în Yemen și în zona Mării Roșii.

În discursul său de la ONU, Trump a avertizat că Statele Unite ar putea „anihila” Iranul dacă nu este încheiat un acord și a cerut izolarea economică a Teheranului. Președintele american susține că obiectivul Washingtonului este să împiedice Iranul să obțină arme nucleare.

Summitul Trump-Xi s-a încheiat fără un acord major

O altă piesă importantă a agendei diplomatice a fost întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, la Casa Albă. Discuțiile au vizat comerțul, inteligența artificială, Taiwanul și situația din Iran, însă principalul rezultat concret a fost prelungirea cu două luni a armistițiului comercial dintre Statele Unite și China, în timp ce negocierile pentru un acord mai amplu continuă.

Problema Taiwanului rămâne una dintre cele mai sensibile în relația dintre Washington și Beijing. Conform presei de stat chineze, Xi i-ar fi cerut lui Trump să se opună independenței Taiwanului, insulă revendicată de China. În același timp, administrația americană încearcă să gestioneze dependența de China pentru minerale rare, esențiale pentru industriile tehnologică și auto.

Foto: Facebook/Trump Today

Aliații europeni, mai puțin dispuși să urmeze Washingtonul

Reuters notează că și relațiile cu aliații Statelor Unite au devenit mai complicate. Mai multe state europene și asiatice au respins solicitările lui Trump privind sprijinul pentru războiul cu Iranul, conflict declanșat de Washington împreună cu Israelul.

La ONU, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat asupra riscului unei reveniri la o politică internațională bazată pe forță și coerciție, în timp ce președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a criticat ingerințele externe și a cerut cooperare internațională în locul desfășurării de portavioane.

În cazul războiului din Ucraina, eforturile lui Trump de a obține cel puțin o încetare limitată a atacurilor asupra infrastructurii energetice nu au produs rezultatul dorit, potrivit Reuters. În paralel, disputa privind Groenlanda a dus la negocieri cu Danemarca, dar fără atingerea obiectivului inițial exprimat de Trump privind preluarea teritoriului.

Analistul Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a susținut că mai multe state sunt acum mai dispuse să contrazică Washingtonul decât în urmă cu un an. La rândul său, Brett Bruen, fost consilier pentru politică externă în administrația Obama, a remarcat contrastul dintre abordarea dură a lui Trump față de alte state și atitudinea sa mai prudentă în relația cu Xi Jinping.

Casa Albă respinge însă ideea că politica externă a administrației Trump ar fi intrat într-un impas și susține că președintele este preocupat de obținerea unor rezultate concrete, nu de imagine.

Pe fondul acestor tensiuni externe, Partidul Republican se pregătește pentru alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. Rezultatul scrutinului ar putea influența marja de manevră politică a administrației în a doua parte a mandatului.