Americanii îi vor ajuta pe ucraineni să lanseze rachete Tomahawk. Câte ar putea primi Kievul și ce impact ar avea asupra războiului

Preşedintele SUA, Donald Trump, a propus vânzarea către Ucraina a rachetelor de croazieră Tomahawk, iar, potrivit unor experţi citaţi de Financial Times, contractorii americani ar urma să asiste forţele ucrainene în instruire şi utilizare. Acest aranjament ar permite o introducere relativ rapidă în serviciu a armamentului, menţinând totodată un grad important de control din partea Washingtonului asupra modului şi a ţintelor în care va fi folosit.

Racheta Tomahawk/FOTO:Arhiva

Majoritatea analiştilor subliniază însă că o singură platformă nu va schimba cursul conflagraţiei de una singură. Tomahawk ar completa capacităţile actuale ale Ucrainei, dar nu ar produce, de la sine, o ruptură strategică. În schimb, utilizarea sistematică, susţinută, asupra unor ţinte-cheie ar putea provoca daune semnificative infrastructurii energetice şi logistice ruse şi ar putea întări presiunea politică asupra Moscovei. Întrebările privind volumele de livrare şi condiţiile de utilizare urmau să fie discutate în timpul întâlnirii anunţate între Trump şi preşedintele Volodimir Zelenski la Casa Albă, vineri, 17 octombrie, notează Financial Times.

Kremlinul, prin vocea preşedintelui Vladimir Putin — care a respins până acum apelurile diplomatice ale lui Trump pentru oprirea războiului — a avertizat că furnizarea către Kiev a unor rachete cu rază suficientă pentru a ajunge până la Moscova ar constitui „un nou stadiu al escaladării, inclusiv în relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite”.

Caracteristicile Tomahawk şi numărul posibil de rachete pentru Kiev

Dezvoltate în anii 1970, rachetele Tomahawk sunt muniţii subsonice de croazieră, cu o încărcătură explozivă de circa 450 kg, destinate loviturilor de precizie împotriva unor ţinte terestre importante şi bine apărate. Principalul utilizator este US Navy, producătorul este RTX, iar costul unitar este estimat la aproximativ 1,7 milioane de dolari.

Cu o rază de acţiune de până la 2.500 km, Tomahawk pot lovi ţinte de până la opt ori mai departe decât sistemele ATACMS livrate anterior Ucrainei de administraţia Biden. De regulă lansate de pe nave sau submarine, acestea pot fi adaptate şi la lansatoare terestre — opţiune considerată cea mai probabilă pentru Ucraina. Pentru asta ar putea fi reutilizate sisteme de rază medie Typhon sau instalaţii ale infanteriei de marină, scoase din uz şi susceptibile de reconfigurare.

Rămâne însă neclar câte rachete sunt pregătite pentru transfer.

„Probabil despre asta se poartă acum discuţii în Pentagon”, a declarat Jim Townsend, fost adjunct al asistentului secretarului pentru apărare al SUA. Townsend a remarcat că Pentagonul utilizează Tomahawk mai rapid decât reuşeşte să le refacă stocurile: din 2022 Statele Unite au achiziţionat doar 202 rachete, iar din 2024 au folosit cel puţin 124 în operaţiuni împotriva huthiţilor şi Iranului. Nu este exclus nici un eventual utilizare în scenarii care să implice Venezuela.

Fostul oficial estimează că, dacă va exista o cedare, nu este vorba de un lanţ masiv de rachete, ceea ce obligă Ucraina la o gestionare extrem de prudentă a utilizării.

Estimările experţilor variază: Stacy Pettigrew, directoarea programului de apărare la Center for a New American Security, consideră că SUA ar putea furniza între 20 şi 50 de rachete. În schimb, fostul oficial al Pentagonului Mark Cancian afirmă că Washingtonul s‑ar putea despărţi potenţial de „sute” de Tomahawk; înainte de exerciţii militare din acest an, SUA ar fi avut circa 4.150 de rachete de acest tip în inventar. „Avem multe Tomahawk”, a spus preşedintele Trump, comentând posibilitatea transferului.

De ce vrea Ucraina Tomahawk şi ce urmăreşte Trump

Volodimir Zelenski susţine că astfel de rachete ar permite Forţelor Armate ale Ucrainei să distrugă eficient ţinte militare şi energetice care, în prezent, sunt inaccesibile, ceea ce — spune el — ar putea modifica calculul Kremlinului şi ar putea încuraja Rusia să accepte negocieri.

Potrivit analistului Mikola Beleșkov de la Institutul Naţional pentru Studii Strategice, Tomahawk ar deschide pentru Kiev posibilităţi noi în operaţiuni „combinate”, inclusiv lovituri asupra rafinăriilor, obiectivelor din complexul militar‑industrial, nodurilor logistice şi centrelor de comandă şi control. El subliniază că astfel de arme pot permite acţiuni mai coordonate şi pot reduce eficienţa apărării antiaeriene ruse.

Tom Karako, director al programului de apărare antirachetă la CSIS, spune că printre ţintele atractive s‑ar putea număra bombardierele ruse implicate în atacuri masive asupra infrastructurii civile şi militare ucrainene.

Observatorii notează totodată că Trump pare din ce în ce mai dezamăgit de Putin — în special după un summit nereuşit din Alaska, în august — ceea ce ar fi determinat Casa Albă să caute noi modalităţi de a pune presiune pe Moscova. Michael Kofman, senior fellow la Carnegie, consideră că administraţia s‑a orientat spre acele opţiuni militare rămase care mai pot afecta Rusia.

Fostul ministru al Apărării al Ucrainei Andrii Zagorodniuk, acum la Centrul pentru Strategii de Apărare, spune că schimbarea tonului din partea Casei Albe marchează o etapă nouă în relaţiile Washington–Moscova. „Când Trump oferea stimulente pozitive, Putin le-a ignorat. Acum e momentul pentru motive negative”, a afirmat el. Potrivit lui, în administraţia americană se caută şi semnale de descurajare menite să împiedice o escaladare pe termen lung de către Rusia.

Pe lângă dimensiunea strict militară, transferul Tomahawk are şi o miză politică: ar transmite un semnal clar de sprijin al SUA pentru Ucraina — diferit, poate mai ferm, decât până acum — şi ar clarifica pentru Rusia limitele şi costurile unei continuări a războiului.