Foto Galeș, lacul glaciar din Retezat, de văzut iarna: „Sub gheață, lacul părea viu, respirând adânc, cu vibrații joase”
0Aflat la aproape 2.000 de metri altitudine, în inima munților Retezat, lacul glaciar Galeș se numără printre puținele locuri din România, unde zăpada domnește pe întreaga durata a iernii. Acoperit de gheață în această perioadă, lacul oferă vizitatorilor săi experiențe neobișnuite.
Zăpezile acoperă cele mai înalte creste ale Retezatului cu multe săptămâni înainte ca iarna să își facă simțită prezența și în alte masive din România. Peleaga și Păpușa, cele mai înalte vârfuri ale Retezatului, depășesc 2.500 de metri, iar în jurul lor alte aproape 30 de vârfuri au înălțimi de peste 2.300 de metri, majoritatea fiind înzăpezite.
La poalele lor se înfățișează marile căldări glaciare, împodobite de cele peste 50 de lacuri glaciare, multe aflate la peste 2.000 de metri altitudine. Iarna, doar câteva lacuri glaciare rămân accesibile turiștilor. Lacul Galeș se numără printre ele.
Lacul Galeș „părea viu, sub gheață”
Aflat la 1.990 de metri altitudine, în estul Retezatului, lacul glaciar a primit numele de la cuvântul arhaic „găleș”, care însemna loc adânc, rotunjit, ca o găleată sau un vas, un termen care îi descrie înfățișarea.
Lacul Galeș, format din torentul care coboară din Zănoagele Galeșului, se întinde pe aproape patru hectare și este unul dintre cele mai adânci din Retezat, atingând aproape 20 de metri. Din el izvorăște pârâul Galeșului, care îl leagă de Tăul dintre Brazi.
Daniel Morar, unul dintre vizitatorii săi recenți, a ajuns aici pe un traseu dificil din cauza lungimii, început de la Popasul Cârnic, un punct de intrare în Parcul Național Retezat, și l-a găsit acoperit cu gheață și înconjurat de creste înzăpezite.
„Am profitat de stratul subțire de zăpadă și, cu noaptea în cap, am pornit spre Retezat, având în minte Vârful Mare, un vârf pe care îl cunoșteam doar din turele de vară. Știam că ne așteaptă o zi lungă, cu peste 20 de kilometri de parcurs, dar experiența recentă de pe Peleaga ne dădea încredere: zăpada urma să apară abia din zona subalpină, printre jnepeni, și părea suficient de mică și bine așezată încât să nu ne creeze dificultăți pe urcușul abrupt spre Șaua Vârfului Mare (2.463 metri). A fost pentru prima dată când am văzut Lacul Galeșu complet înghețat, dar, mai presus de imagine, m-a impresionat sunetul lui. Sub gheață, lacul părea viu, respirând adânc, cu vibrații joase, cum nu mai auzisem niciodată – o experiență greu de uitat”, a povestit Daniel Morar, pe pagina sa de Facebook.
La întoarcerea spre Cârnic, drumeții au fost nevoiți să folosească lanternele, însă atmosfera nocturnă a Retezatului i-a încântat.
„Eram conștienți că solstițiul de iarnă aduce cea mai scurtă zi din an, așa că întoarcerea la lumina frontalelor era aproape sigură, lucru care s-a și confirmat. Departe de a fi un inconvenient, a fost una dintre bucuriile turei: mersul nocturn prin pădurile Retezatului are ceva aparte, o liniște a umbrelor mișcătoare care te face, din când în când, să arunci o privire peste umăr”, a relatat Daniel Morar.
Traseul Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor – Valea Rea – Cârnic poate fi parcurs, în mod obișnuit, în 8–10 ore, arată salvamontiștii. Are un grad de dificultate mediu și o diferență de nivel de peste 1.500 de metri, iar în timpul iernii nu poate fi parcurs decât până la Lacul Galeș, potrivit recomandărilor salvatorilor montani. Turiștii sunt sfătuiți să poarte echipament de drumeție, special pentru acest sezon.
„Pornind din locul de parcare Cârnic, traseul urmează drumul de acces către Cabana Pietrele până în punctul cunoscut sub numele de Curba Soacrei. De aici, se părăsește marcajul bandă albastră care urcă spre cabană și se traversează Valea Stânișoarei pe marcaj triunghi albastru, pe o porțiune de câteva sute de metri, după care se traversează Valea Pietrele, urmând marcajul triunghi roșu. Poteca urcă prin pădurea de molid, unde, după aproximativ o oră de mers, se poate face o abatere de circa 20 de minute pentru a admira Tăul dintre Brazi, traversând Valea Galeșului pe marcaj punct roșu. Revenind pe traseul principal, se ajunge la limita superioară a pădurii de molid, iar după traversarea unei zone cu jneapăn, la aproape 2.000 m altitudine, se întâlnește Lacul Galeș”, informează administrația Parcului Național Retezat.
Tărâmul lacurilor glaciare, de văzut iarna
Retezatul, declarat parc național încă din 1935, este unul dintre cele mai admirate locuri de vizitat iarna și, la altitudini mari, alături de zonele alpine din Parâng și Făgăraș, una dintre puținele regiuni montane unde zăpada rămâne aproape nelipsită pe durata întregului anotimp rece.
Cei care vor să se bucure de peisajele autentice de iarnă trebuie să depună eforturi suplimentare și să își asume unele riscuri. Unele creste devin inaccesibile și sunt „interzise” până la începutul verii următoare, iar drumurile forestiere din Retezat sunt dificil de străbătut din cauza porțiunilor acoperite cu gheață, a pantelor abrupte și a pericolelor create de vremea imprevizibilă.
În Retezat, circurile glaciare sunt bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii ghețarilor, iar împreună cu numeroasele lacuri, văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile reprezintă urme de neșters ale erei glaciare.
„Nicăieri în Carpații Românești nu sunt mai grandioase amprentele acestei glaciațiuni ca în Retezat. Acestei epoci de cumplite prefaceri i se datorează relieful sălbatic, excavat al muntelui, cu toate formele variate cunoscute până acum de morfologia glaciară”, nota omul de știință Alexandru Borza, care a condus procesul de înființare a rezervației Retezatului.
Lacurile glaciare, cele mai admirate „monumente” ale Retezatului, s-au format în căldările ghețarilor, prin acumularea apei provenite din ploi și zăpezi și prin scurgerile izvoarelor.
„În căldările de origine ale ghețarilor, la adăpostul unor praguri morenice, se văd acum încântătoare iezere sau ochiuri de mare, principala atracțiune a regiunilor superioare. Uriașe stânci rotunjite și scrijelate din jurul zecilor de tăuri verzi, albastre, negre, sclipitoare, limpezi ca ochiul sunt mărturii ale acțiunii cotropitoare de odinioară a ghețarilor”, scria profesorul Alexandru Borza, în 1937.
Trasee dificile iarna, în Retezat
Iarna, cele mai multe lacuri glaciare din Retezat sunt greu accesibile, iar din cauza riscurilor asociate acestui sezon, unele trasee montane spre ele rămân închise. Vântul intens, temperaturile scăzute și stratul gros de zăpadă pot pune la grea încercare chiar și pe cei mai bine pregătiți excursioniști. Riscul producerii avalanșelor nu trebuie neglijat, iar dispariția marcajelor sub zăpadă crește semnificativ pericolul de rătăcire.
Ceața, vântul și crestele înzăpezite reduc vizibilitatea, amplificând riscurile, iar zonele stâncoase acoperite cu gheață devin terenul unor accidente frecvente. Durata prelungită a parcurgerii traseelor, vremea capricioasă și relieful sălbatic al Retezatului sunt, de asemenea, demne de luat în considerare de către cei care pleacă la drum.
Recomandări pentru drumețiile de iarnă
Salvamontiștii recomandă amatorilor de drumeții ca, înainte de a porni în expediții montane în această perioadă, să verifice prognoza meteorologică din zona în care călătoresc și condițiile de ascensiune. De asemenea, turiștii trebuie să acorde o atenție sporită calității echipamentelor și îmbrăcăminții. Este important să rămână hidratați și bine hrăniți, aspecte esențiale pentru reglarea temperaturii corpului, și să evite acțiunile riscante.
„Nu intrați niciodată într-o zonă închisă. Nu plecați singuri. Consultați buletinele meteorologice, prognozele referitoare la avalanșe și informațiile locale. Folosiți echipamente adecvate și verificați-le starea. Anunțați o persoană de contact ce traseu veți urma. Urmați sfatul unei persoane experimentate, bun cunoscătoare a zonei pe care doriți să o parcurgeți. Nu înaintați în grup compact, ci unul în spatele celuilalt, la distanță de siguranță. Anunțați dacă întârziați. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi montani, cabanieri, monitori de schi. Considerați că nu există zonă sigură”, arată Salvamont România.
Sistemele de comunicare și navigație (busolă, telefon cu aplicații GPS, hartă), îmbrăcămintea adecvată, bidonul cu apă, alimentele, lanterna, o trusă de prim-ajutor, bricheta sau chibriturile pentru foc și o pătură ce poate fi folosită ca adăpost de urgență sunt esențiale în bagajul călătorilor.
Se încarcă comentariile...
