2 octombrie: Ziua în care s-a născut generalul implicat în „afacerea Škoda”, scandalul care a zguduit România interbelică

Data de 2 octombrie e legată de numele unor personalităţi precum Mahatma Gandhi, Paul Goma, Dan Spătaru și Sting, dar şi de Henri Cihoski, generalul implicat în Afacerea Škoda, contractul pentru armament care i-a adus României un prejudiciu uriaş.

Foto: captură video TVR

1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească

Biserica din Streisângeorgiu, din județul Hunedoara, se numără printre cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și din România care s-au păstrat până astăzi și sunt încă folosite. Valoarea monumentului este dată atât de arhitectura sa, cât și de picturile murale și de situl arheologic din jurul bisericii.

Foto: Adevărul/Daniel Guţă

Vechimea lăcașului a fost stabilită în urma cercetărilor arheologice și a inscripției slavo-române aflate în interior. Primele picturi murale datează din 1313-1314, ceea ce indică faptul că biserica exista deja la începutul secolului al XIV-lea. O altă etapă importantă a decorării interioare este consemnată în 1409, anul în care este atestată și cea mai veche pisanie românească cunoscută până în prezent.

Pictura interioară s-a păstrat din trei perioade: 1313-1314, 1409 și 1743. Succesiunea acestor intervenții, alături de vestigiile descoperite de arheologi, face din Biserica din Streisângeorgiu unul dintre monumentele importante ale arhitecturii medievale transilvănene.

1869: S-a născut Mahatma Gandhi

Mohandas Karamchand Gandhi, cunoscut în întreaga lume sub numele de Mahatma Gandhi, s-a născut în India pe 2 octombrie 1869 și a devenit una dintre figurile centrale ale luptei pentru independența țării. A susținut constant nonviolența și protestul pașnic, pe care le considera mijloace prin care schimbarea politică și socială putea fi obținută fără recurgerea la forță.

Mahatma Gandhi Foto: arhivă

Numele „Mahatma”, primit de la poetul Rabindranath Tagore, are în sanscrită sensul de „marele suflet”. Gandhi a rămas cunoscut și prin numeroasele sale reflecții despre responsabilitatea individuală și schimbarea societății. Printre cele mai cunoscute este îndemnul: „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.

1873:  S-a născut Henri Cihoski, generalul care a girat cu semnătura sa Afacerea Škoda

Pe 2 octombrie 1872 s-a născut, la Tecuci, generalul Henri Cihoski, militarul care avea să ajungă în conducerea armatei române și, pentru o perioadă, la șefia Ministerului Apărării Naționale.

Henri Cihoski a condus Divizia 10 Infanterie în campaniile din 1916-1918, iar în vara anului 1917 a participat la luptele de la Mărășești împotriva trupelor germane. Pentru serviciul său pe front a primit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a.

Foto: arhivă

După încheierea războiului, cariera lui a continuat în structurile de conducere ale armatei, iar una dintre funcțiile importante pe care le-a ocupat a fost cea de Inspector General al Armatei. În 1928, Henri Cihoski a intrat în guvernul condus de Iuliu Maniu. A devenit ministru al Apărării Naționale și a rămas în această funcție până în aprilie 1930.

Afacerea Skoda

La 17 martie 1930, România a semnat cu uzinele Škoda un acord în valoare totală de 6,75 miliarde de lei: 1,25 miliarde de lei pentru puști-mitralieră și 5,5 miliarde de lei pentru tunuri. Henri Cihoski a semnat documentul din partea Ministerului Apărării Naționale.

Iuliu Maniu avea să susțină ulterior că guvernul său pregătise planul de modernizare și înarmare cu mult înaintea semnării contractului. Afacerea Škoda, cum avea să fie numită, avea și o componentă diplomatică, România și Cehoslovacia făcând parte din Mica Înțelegere, iar relațiile dintre cele două țări aveau și o dimensiune economică.

Primele semne că executarea contractului ridica probleme au apărut în 1931. Generalul Constantin Ștefănescu Amza, care preluase Ministerul Apărării în guvernul lui Nicolae Iorga, a constatat că o parte dintre echipamentele livrate de Škoda nu corespundeau standardelor stabilite de armata română. A cerut suspendarea temporară a comenzilor, iar reprezentanții companiei l-au acuzat că încearcă să blocheze contractul. Comenzile au continuat, însă problema nu a dispărut.

Titluri de la acea vreme din ziarul "Adevărul". Foto: Muzeul de Istorie

În primăvara lui 1933, cazul a căpătat o cu totul altă dimensiune. Nu mai era vorba doar despre calitatea armamentului sau despre respectarea condițiilor din contract, ci despre documente militare secrete și despre milioane de lei care apăreau în acte sub nume pe care nimeni nu le putea identifica.

„Afacerea” a ajuns în Parlament

Pe 10 martie 1933, autoritățile au făcut o percheziție la reprezentanța Škoda din București, după un denunț anonim privind presupuse nereguli fiscale.

În seiful lui Bruno Seletzki, reprezentantul companiei în România, au fost găsite documente militare secrete provenite din Arhiva Ministerului Apărării. Actele conțineau informații despre sistemul național de apărare, dar și date despre contractele statului cu alți producători de armament.

Printre documente se aflau și liste cu sume care ajungeau la aproximativ 25 de milioane de lei. Banii erau trecuți în dreptul unor nume codificate, iar acest detaliu avea să dea o nouă direcție anchetei.

Percheziția a fost oprită de ministrul Justiției, Mihai Popovici. După retragerea jandarmilor care fuseseră lăsați să păzească sediul, Bruno Seletzki s-a întors la reprezentanță. Potrivit relatărilor despre caz, a rupt sigiliile și a distrus o parte dintre documente.

Presa a început să publice informații despre ceea ce se găsise în sediul Škoda, iar „Adevărul” a urmărit cazul îndeaproape. Scandalul a ajuns rapid în Parlament, unde mai mulți deputați au cerut explicații guvernului.

Foto: Muzeul de Istorie

Pe 24 martie 1933, Bruno Seletzki a fost arestat. În același caz a fost implicat și generalul Sică Popescu, din Corpul I Armată, care s-a sinucis.

Notiţe cifrate şi acuzaţii de mită

Între timp, documentele găsite în seiful lui Bruno Seletzki au devenit subiect de investigație pentru presă. Ziariștii de la „Adevărul” au încercat să descifreze denumirile folosite în liste.

Potrivit interpretării lor, „romiman” însemna „comision”, „reprezentantul cauciucului” era ministrul Finanțelor, iar „reprezentantul lemnului” îl indica pe ministrul Apărării. Contul din care ar fi fost făcute plățile apărea sub numele „Paelaelibus”. Colonelul Sică Georgescu, delegat al Ministerului Apărării pe lângă reprezentanța Škoda, apărea într-unul dintre coduri sub denumirea „Akyfxcsyafsyxhe”.

Aceste descifrări au alimentat suspiciunile că în spatele contractului existau comisioane plătite unor persoane din administrație și din politică.

Oficial însă, identitățile ascunse în spatele codurilor nu au fost stabilite.

În Parlament, opoziția a cerut o anchetă mai amplă. Un grup de deputați condus de Nicolae Lupu a adresat guvernului o interpelare prin care solicita explicații privind contractul și modul în care fuseseră gestionate problemele apărute în jurul lui.

Printre parlamentarii care au susținut demersul se aflau Constantin Bacalbașa, Virgil Madgearu, Grigore Iunian și Octavian Goga. Din partea liberalilor au intervenit, la rândul lor, Gheorghe Brătianu și Constaninescu-Bordeni.

În urma presiunii politice și publice, Parlamentul a decis constituirea unei comisii care să cerceteze contractul și responsabilitățile celor implicați.

Prejudiciu de 1,7 miliarde de lei pentru statul român

Ancheta parlamentară a durat până la 7 decembrie 1934. Comisia a analizat atât condițiile în care fusese încheiat contractul cu Škoda, cât și prețurile plătite de statul român și modul în care fuseseră repartizate comenzile.

Una dintre concluziile principale a fost că statul român fusese prejudiciat cu cel puțin 1,7 miliarde de lei prin prețurile practicate în cadrul contractului.

În același timp, comisia a constatat că industria românească fusese neglijată. Potrivit raportului, mai mult de o treime din contract ar fi putut fi repartizată unor companii românești cu profil industrial, printre care Reșița, Malaxa, Vulcan, Copșa-Mică, Cugir, Astra și Romloc.

Ancheta a analizat și responsabilitățile individuale. Bruno Seletzki și Romulus Boilă au fost indicați de comisie drept principalii responsabili, iar colonelul Sică Georgescu a fost acuzat că ar fi primit comisioane. Henri Cihoski a fost considerat şi el responsabil pentru rolul pe care îl avusese în calitate de ministru al Apărării și pentru faptul că semnase contractul din 17 martie 1930.

La final, responsabilitatea politică pentru încheierea contractului a fost atribuită guvernului național-țărănesc condus de Iuliu Maniu.

Bruno Seletzki a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru deținerea documentelor secrete și ruperea sigiliilor, după care a fost expulzat din România. În 1934, guvernul condus de Gheorghe Tătărescu a reluat negocierile cu Škoda și a acceptat continuarea contractului, obținând o reducere de 15% a costurilor.

Henri Cihoski nu a fost condamnat, însă numele generalului decorat pentru luptele de la Mărășești a rămas pentru totdeauna asociat cu Afacerea Škoda.

1920: S-a născut antrenorul de fotbal Ștefan Kovács

Ștefan „Pişti” Kovács s-a născut la Timișoara și avea să devină unul dintre cei mai cunoscuți antrenori români. A început fotbalul la juniorii CA Timișoara, în timp ce fratele său, Nicolae Kovács, a fost jucător al echipei naționale.

Ștefan Kovács, sărbătorind victoria echipei sale. Foto: Profimedia

Ștefan Kovács a jucat pentru CA Oradea, Ripensia Timișoara, CFR Turnu Severin, Ferar Cluj, CFR Cluj și Universitatea Cluj. După retragerea din activitatea de jucător, a început cariera de antrenor la „U” Cluj. A fost apoi secund la echipa națională, iar între 1967 și 1971 a pregătit Steaua București, cu care a câștigat trei titluri de campion și o Cupă a României.

Marea consacrare internațională a venit în 1971, când Ştefan Kovács a fost numit antrenor al lui Ajax Amsterdam, după plecarea lui Rinus Michels. La echipa olandeză a continuat stilul de „fotbal total” care făcuse deja celebră formația și a lucrat cu jucători precum Johan Cruyff.

În doar doi ani, între 1971 și 1973, Ștefan Kovács a câștigat două Cupe ale Campionilor Europeni, 2-0 cu Inter și 1-0 cu Juventus, două titluri de campion al Olandei, Supercupa Europei, Cupa Olandei și Cupa Intercontinentală. În total, au fost șapte trofee în doi ani.

A urmat o perioadă în care a pregătit echipe naționale importante. Între 1973 și 1975 a fost selecționerul Franței, iar între 1976 și 1980 a condus naționala României. A mai antrenat Panathinaikos și AS Monaco, iar în 1987 s-a retras definitiv din antrenorat, fiind înlocuit la Monaco de tânărul Arsène Wenger.

Ștefan Kovács a murit la 12 mai 1995, la Cluj.

1935: S-a născut scriitorul român Paul Goma

Scriitor român și, ulterior, una dintre vocile cunoscute ale disidenței anticomuniste, Paul Goma a intrat în conflict cu regimul de la București din cauza opoziției sale față de comunism. A fost arestat și maltratat, iar cazul său, devenit cunoscut în străinătate, a contribuit la posibilitatea de a părăsi România.

Paul Goma a fost urmărit de Securitate ani la rând. Foto: arhivă

În 20 noiembrie 1977, Paul Goma a plecat definitiv din țară împreună cu soția și fiul său. Cei trei au ajuns la Paris cu pașapoarte turistice și au cerut imediat azil politic.

În februarie 1978, Paul Goma a început să scrie volumul de mărturii „Culoarea curcubeului”. Cartea a apărut în anul următor, la editura Seuil, în limba franceză, sub titlul „Le tremblement des hommes” („Cutremurul oamenilor”). Titlul a fost sugerat de jurnalistul Bernard Guetta, care scrisese în „Le Nouvel Observateur” că România cunoscuse în 1977 două cutremure: unul de pământ, pe 4 martie, și unul al oamenilor, prin Mișcarea Goma.

Goma a refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas pentru mult timp apatrid. Între 1981 și 1990, Securitatea a pus la cale mai multe atentate împotriva sa, printre care și ceea ce a devenit cunoscut drept „L’Affaire Tănase-Goma”, în 1982, evocată și în volumul „Soldatul câinelui”. Potrivit informațiilor prezentate în sursa citată, aceste acțiuni au fost recunoscute public chiar de Ion Iliescu, cu ocazia decorării postului Europa Liberă, în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial.

Paul Goma a murit la Paris, în 2020, din cauza infecției cu coronavirus.

1938: A murit mareşalul Alexandru Averescu

Alexandru Averescu a fost unul dintre comandanții importanți ai Armatei Române în Primul Război Mondial și a ocupat de mai multe ori funcția de prim-ministru.

Generalul Alexandru Averescu . Foto: arhivă

Numele său este legat în special de luptele din 1917, când a comandat trupele române care au menținut frontul în zona Oituz-Mărăști și au împiedicat înaintarea trupelor germane spre Moldova.

Victoria de la Mărăști i-a adus o mare popularitate și l-a transformat într-unul dintre eroii României din timpul războiului, însă, cariera lui Alexandru Averescu este legată și de un episod mult mai controversat: reprimarea Răscoalei țărănești din 1907.

Aflat atunci în funcția de ministru, Alexandru Averescu a primit misiunea de a coordona reprimarea răscoalei izbucnite în Moldova. Operațiunea militară a fost extrem de violentă, iar ulterior i s-a reproșat și faptul că autoritățile nu au prezentat opiniei publice numărul real al țăranilor uciși.

1939: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Dan Spătaru

Dan Spătaru și-a petrecut copilăria la Aliman. La 12 ani a fost trimis la Medgidia împreună cu sora sa, Puica, după ce cei doi au rămas orfani de mamă. Dorința mamei lor, Gherghina Spătaru, fusese ca ambii copii să învețe carte.

La Medgidia, Dan Spătaru s-a apropiat atât de sport, cât și de muzică. A jucat fotbal, dar a fost nevoit să renunțe din cauza unei afecțiuni fizice. Muzica avea să-i deschidă însă drumul spre o carieră care l-a făcut unul dintre cei mai îndrăgiți interpreți români.

A cântat piese compuse de Camelia Dăscălescu, Temistocle Popa, Ion Vasilescu și Cornel Fugaru, multe dintre ele devenind repere ale muzicii ușoare românești: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“, „Măicuţă, îţi mulţumesc“, „Trecea fanfara militară“, „Nu m-am gândit la despărţire“, „Nici o lacrimă“, „Să cântăm, chitara mea“, „Te aşteaptă un om“, „Vorbeşte lumea că-s ştrengar“, „În rândul patru“, „Tu, eu şi-o umbrelă“, „La 5 şi jumătate, la Universitate“ și „De vrei să ştii ce înseamnă să fii român“, piesă cu care a câștigat Trofeul de la Mamaia - Creație, în 1986.

„Drumurile noastre” a fost cântată pentru prima dată de Dan Spătaru în 1984 și a devenit una dintre piesele sale emblematice. În 2004, melodia a fost declarată „Cea mai frumoasă piesă românească din toate timpurile“.

În 2014, trupa olandeză BZN i-a adus un tribut, interpretând în limba engleză pasaje din una dintre piesele sale. Interpretului i se atribuie și recordul de a fi fost aplaudat în Cuba timp de 16 minute și 19 secunde.

1940: S-a născut marele handbalist român Gheorghe Gruia, dublu campion mondial

Gheorghe Gruia a fost unul dintre cei mai importanți handbaliști români și a câștigat două titluri mondiale, în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța. Performanțele sale i-au adus supranumele de „Pele al handbalului”.

Gheorghe Gruia, unul dintre cei mai mari handbalişti ai României. Foto: Marian Iliescu

Palmaresul lui cuprinde și medalia de bronz de la Campionatul Mondial din 1967, desfășurat în Suedia, precum și bronzul olimpic de la München, în 1972. La Jocurile Olimpice din 1972 a fost golgheterul competiției, cu 37 de goluri.

Pentru echipa națională a României, Gheorghe Gruia a înscris 736 de goluri în 127 de meciuri. La nivel de club, a câștigat Cupa Campionilor Europeni cu Steaua, în 1968, și a fost de opt ori campion național, între 1963 și 1973. În 1967 a fost desemnat cel mai bun jucător al Campionatului Mondial.

1951: S-a născut Sting, cântăreț-compozitor englez, basist și actor

Gordon Matthew Thomas Sumner, cunoscut în întreaga lume sub numele de scenă Sting, s-a născut la Newcastle și a fost cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei.

Muzica l-a atras de timpuriu, iar în weekenduri și în vacanțe cânta cu formații locale de jazz, printre care Phoenix Jazzmen, Newcastle Big Band și Last Exit.

Tot din perioada în care cânta cu Phoenix Jazzmen provine și numele Sting. La un concert purta un pulover cu dungi negre și galbene, iar liderul formației, Gordon Solomon, i-a spus că seamănă cu o albină. Porecla a rămas și a devenit ulterior numele sub care artistul este cunoscut în întreaga lume, cu excepția documentelor oficiale.

Sting a glumit la un moment dat pe seama numelui său de scenă: „Copiii mei îmi spun Sting, mama mea îmi spune Sting, dar cine este acest personaj Gordon?”.

Pe lângă cariera muzicală, Sting s-a implicat în campanii pentru drepturile omului și pentru pace.

1958: Guineea și-a obținut independența faţă de Franța

Un referendum organizat în 1958 a deschis drumul Guineei spre independență față de Franța. Sékou Touré a devenit primul președinte al noului stat.

Deși Guineea are resurse naturale importante și este unul dintre marii producători mondiali de bauxită, având totodată zăcăminte de diamante și aur, rămâne o țară săracă. O mare parte a populației lucrează în agricultură.

1985: S-a născut fotbalistul român Ciprian Marica

Ciprian Marica s-a născut la București și și-a început cariera la Dinamo. Considerat de la început un talent important, a debutat în prima echipă în sezonul 2002-2003, când a bifat 11 partide.

Ciprian Marica a marcat 25 de goluri pentru naţionala României. Foto: Mediafax

Un an mai târziu a debutat și în Cupa UEFA, unde evoluțiile sale au atras atenția antrenorului Bernd Schuster. Acesta l-a transferat la Șahtior Donețk, club pentru care Marica avea să joace în perioada 2004-2007.

Atacantul a evoluat apoi pentru VfB Stuttgart, Schalke 04, Getafe, Konyaspor și, pentru ultima dată, Steaua București, în prima parte a anului 2016. La echipa națională a României a jucat între 2003 și 2014, adunând 71 de selecții și marcând 25 de goluri.

Cu Dinamo a câștigat titlurile de campion din 2002 și 2004 și Cupa României în 2003. La Șahtior Donețk a cucerit campionatul Ucrainei în 2005 și 2006, Cupa Ucrainei în 2004 și Supercupa Ucrainei în 2005. Ultimul trofeu din carieră a fost Cupa Ligii, câștigată cu Steaua în 2016, an în care și-a anunțat retragerea.

2002: A murit compozitorul şi muzicologul Tiberiu Olah

Tiberiu Olah a fost unul dintre compozitorii români importanți ai celei de-a doua jumătăți a secolului XX. A semnat muzica originală pentru coloana sonoră a filmului „Mihai Viteazul” și a lăsat în urmă peste 120 de lucrări, de la muzică simfonică și vocal-simfonică până la lucrări camerale, corale, muzică de film și de scenă.

Pentru activitatea sa a primit, printre altele, Premiul „George Enescu” al Academiei Române, în 1965, și Premiul Internațional „Koussevitzky” al criticii de disc, în 1967, pentru „Coloana infinită”, prima lucrare a ciclului dedicat lui Brâncuși.

A murit în 2002, după o carieră muzicală care s-a întins pe parcursul a aproximativ o jumătate de secol.