Video Lacul care aproape că a dispărut. În doar 10 ani, suprafața lui s-a redus cu peste 90%: „Era plin de pescari și păsări. Ceea ce vedem este o dezamăgire”

Unul dintre cele mai importante lacuri din nordul Greciei a ajuns să fie de nerecunoscut după ani de secetă, temperaturi ridicate și folosirea intensivă a apei pentru irigații. Lacul Koroneia, care în urmă cu un deceniu se întindea pe 34,4 kilometri pătrați, mai are acum o suprafață de doar 2,7 kilometri pătrați.

Lacul care a pierdut peste 90% din suprafață în doar un deceniu. Foto: X/efsyn

Lacul Koroneia era, înainte de declinul său, o zonă umedă protejată și un refugiu pentru mii de păsări migratoare și acvatice, inclusiv flamingo. Zona atrăgea turiști, pescari și fermieri și era considerată una dintre importantele zone umede din nordul Greciei, potrivit reuters.

În prezent, imaginea este cu totul diferită. Apa care a mai rămas s-a adunat în câteva ochiuri tulburi, iar o mare parte din fostul lac s-a transformat într-o întindere de nămol uscat, brăzdată de crăpături după ani de temperaturi ridicate și precipitații reduse.

„Ne amintim lacul din vremurile lui bune, cu pescari, cu multă apă, un parc minunat și peisaje frumoase, pline de păsări. Astăzi, ceea ce vedem este o dezamăgire”, a declarat Costas Hatzivoulgaridis, șeful comunității Agios Vassilios, aflată pe malul lacului, pentru sursa citată.

Lacul care dispare sub ochii grecilor. A pierdut peste 90% din suprafață în 10 ani Foto: Alexandros Avramidis/FB

De la 34,4 kilometri pătrați la doar 2,7

Potrivit datelor Observatorului Național din Atena, suprafața lacului s-a redus dramatic în ultimul deceniu. Dacă în 2016 Koroneia se întindea pe 34,4 kilometri pătrați, în prezent au mai rămas doar 2,7 kilometri pătrați.

Scăderea nivelului apei a început după sezonul ploios din 2015-2016, iar anii care au urmat au adus cantități reduse de precipitații și temperaturi peste medie.

„Principalul factor care stă la baza scăderii nivelului lacului este, cu siguranță, cantitatea anuală de precipitații din bazinul său hidrografic, care a avut o medie de aproximativ 400 de milimetri în cel puțin ultimii cinci ani. Aceasta este cu aproximativ 150 de milimetri mai puțin decât în deceniile anterioare”, a explicat Dimitris Papadimos, șeful departamentului pentru gestionarea resurselor de apă și schimbări climatice din cadrul Centrului Național pentru Zone Umede.

VIDEO: X/Skytg24

Temperaturile mai ridicate au agravat situația. Potrivit specialistului, evaporarea a crescut în ultimii ani cu aproximativ 100 până la 150 de milimetri anual.

Fermierii folosesc apa rămasă pentru culturi

Scăderea nivelului lacului nu este pusă doar pe seama schimbărilor climatice. O parte a problemei este legată de folosirea apei pentru agricultură.

Fermierii din zonă, confruntați cu lipsa precipitațiilor și cu nevoia de a asigura apa pentru animale și culturi, au apelat la resursele lacului pentru irigații.

Grecia a fost avertizată în trecut în legătură cu modul în care este gestionată zona. În 2013, o instanță a Uniunii Europene a stabilit că autoritățile elene nu au protejat corespunzător lacul Koroneia împotriva irigațiilor excesive, a forajelor ilegale pentru captarea apei și a poluării.

Autoritățile susțin că, între timp, au fost luate măsuri pentru reducerea consumului de apă. Petros Varelidis, secretarul general pentru resurse de apă din Ministerul elen al Mediului, a declarat pentru Reuters că monitorizarea este în prezent mai strictă pentru a limita cantitatea de apă folosită la irigații.

Un simbol al secetei din nordul Greciei

Situația lacului Koroneia a devenit un exemplu al efectelor pe care seceta și schimbările climatice le au asupra nordului Greciei. Precipitațiile au devenit mai imprevizibile, în timp ce perioadele de căldură și lipsa apei pun presiune tot mai mare asupra resurselor disponibile.

Fenomenul nu este izolat. În vara acestui an, mai multe regiuni din Europa s-au confruntat cu valuri de căldură și precipitații reduse, iar unele râuri și lacuri au ajuns la niveluri care nu au mai fost înregistrate de zeci de ani.