Greșeala lui Fedorov: cum a pierdut rivalul lui Zelenski sprijinul ucrainenilor care au ieșit în stradă pentru el

Protestele zilnice care au zguduit Ucraina în ultima lună, prin care mii de oameni au cerut revenirea lui Mihailo Fedorov în funcția de ministru al Apărării, au luat sfârșit în mod neașteptat. Mișcarea de stradă s-a dizolvat după ce organizatorii au respins ferm apelul lansat de Fedorov pentru organizarea de alegeri generale pe timp de război.

Mihailo Fedorov FOTO AFP

Fostul ministru ucrainean al Apărării a obținut succese politice prin criticile aduse administrației lui Zelenski, impunându-se ca un nou rival al președintelui, însă apelul său la organizarea de alegeri se confruntă cu o reacție negativă.

Într-un discurs video transmis marți seara, fostul ministru demis în iulie de președintele Zelenski în cadrul unei remaniere guvernamentale a sugerat organizarea alegerilor.

Propunerea a provocat un val de critici rapide chiar din partea celor care îl susținuseră pe străzi. El s-a concentrat pe subiecte despre care știa că vor rezona cu opinia publică, reprezentând una dintre cele mai directe provocări interne la adresa lui Zelenski de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. El s-a plâns că actele de corupție subminează efortul de război și a protestat față de procesul decizional centralizat și opac din administrația Zelenski pentru care a lucrat până luna trecută, scrie Politico.

Cu toate acestea, apelul neașteptat al lui Fedorov către națiune de a se prezenta la urne a stârnit reacții imediate din partea întregului spectru politic. Criticii au insistat că astfel de alegeri ar fi interzise de legea marțială din Ucraina, ar fi imposibil de organizat în timp de război, ar juca în favoarea Rusiei și ar semăna diviziune într-un moment în care unitatea națională rămâne vitală.

„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-o situație în care nu înțeleg de ce se iau anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate. De ce deciziile necesare astăzi pe front circulă luni întregi prin birourile guvernamentale”, a spus Fedorov.

„Este periculos când societatea ajunge să simtă că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a adăugat fostul ministru, care a fost el însuși considerat un loialist al lui Zelenski timp de șapte ani.

Zelenski se bucură în continuare de un sprijin larg în calitate de lider de război, iar aliații săi au subliniat că, indiferent de frustrarea opiniei publice, există limite în ceea ce privește cât de multe poate dezvălui despre mecanismele interne ale statului atunci când este în joc supraviețuirea națională.

Apariția lui Fedorov ca rival al lui Zelenski a fost accelerată de demiterea sa surprinzătoare din funcția de ministru al apărării, luna trecută. În vârstă de 35 de ani, acesta și-a construit o bază solidă de susținători pentru rolul său de pionier în succesul Ucrainei de a folosi noile tehnologii, de la atacuri cibernetice la drone, pentru a provoca daune Rusiei.

Demiterea sa a stârnit proteste imediate, mii de oameni ieșind în stradă, cerând reintegrarea sa sau ca Zelenskyy să explice în mod corespunzător decizia de a-l concedia.

Ucrainenii au ieșit în stradă în semn de protest față de suspendarea lui Fedorov FOTO AFP

Reacții negative la alegeri

Dmitro Koziatisnki, veteran de război și unul dintre principalii organizatori ai demonstrațiilor, s-a poziționat public împotriva ideii de a organiza scrutinuri în timp ce invazia rusă continuă.

„Privesc negativ ideea alegerilor pe timp de război. Nu pot să-mi imaginez cum s-ar putea asigura din punct de vedere tehnic posibilitatea ca mii de soldați de pe linia frontului să voteze sau să candideze. De asemenea, mă tem foarte mult de dezbinarea societății în timpul procesului electoral și de modul în care acest lucru ar putea afecta desfășurarea războiului”, a declarat Koziatisnki, adăugând că Ucraina nu își poate permite dezbinarea generată de o campanie electorală în al cincilea an de război.

Organizatorul a subliniat că protestele au vizat direcția reformelor și lupta împotriva corupției din sistemul de apărare, nu ambițiile politice ale unei singure persoane.

Un înalt funcționar din cabinetul lui Zelenski nu a acordat prea multă atenție criticilor potrivit cărora președintele ar trebui să-și explice public acțiunile.

„Președintele nu poate pur și simplu să explice publicului deciziile sale privind numirile în timpul războiului, deoarece acestea țin de securitatea națională. Și este dreptul său să decidă pe cine numește ministru al apărării și pe cine demite”, a spus acesta.

Funcționarul a avut, de asemenea, cuvinte dure cu privire la posibilitatea organizării unor alegeri în contextul atacurilor devastatoare ale Rusiei: „Să așteptăm încă un atac balistic masiv din partea Rusiei și apoi să mergem la vot”, a adăugat persoana respectivă, pe un ton sarcastic.

Olga Aivazovska, șefa organizației ucrainene de monitorizare a alegerilor OPORA, a subliniat, de asemenea, obstacolele practice în calea organizării alegerilor, insistând că există „sute de scenarii și acțiuni” pe care rușii le-ar putea folosi pentru a submina procesul electoral.

Roman Lozynski, parlamentar din partea partidului liberal de opoziție Holos și vicepreședinte al comitetului de gestionare a statului, s-a arătat îngrijorat că solicitarea organizării alegerilor s-ar putea dovedi dezastruos de divizivă.

„Nu există absolut nimic pozitiv pentru țară. Nu vă bucurați că veți avea candidați la alegerile de după război. Mai trebuie să trăiți ca să-i vedeți”, a spus el. „Oamenii înțeleg că alegerile în timpul războiului sunt în mâinile inamicului. Că va fi un război al tuturor împotriva tuturor.”

Departe de a-i consolida viitorul politic lui Fedorov, apelul la organizarea alegerilor ar putea chiar să-i fie în defavoare.

Economistul Timothy Ash, care scrie frecvent despre Ucraina, a sugerat că fostul ministru a comis „o eroare politică extraordinară de judecată, pe care unii ar folosi-o probabil împotriva lui dacă s-ar decide vreodată să candideze la președinție în viitor”.

Volodimir Fesenko, un analist politic cu sediul la Kiev, a recunoscut că Zelenski s-a obișnuit să „acționeze ca în mediul de afaceri”, caracterizat prin „conducere unipersonală” și „decizii rapide”, dar a susținut că președintele nu acționează deloc în dezacord cu alți lideri internaționali importanți.

„Când criticii săi spun că ar trebui să numească profesioniști în locul unor persoane loiale, par să aibă dreptate, dar sunt în același timp naivi. Chiar și în Occident, cu excepția cazului în care vorbim despre guverne de coaliție, o astfel de abordare nu funcționează. Orice politician serios… și mai ales într-o țară ca a noastră, va numi persoane loiale în care are încredere”, a adăugat Fesenko.

„Oamenii vor schimbare”

Fedorov este cu siguranță popular. Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat la începutul acestei luni că 63% dintre oameni îl consideră demn de încredere, un scor care îl plasează pe locul al doilea, după fostul șef al armatei Valeri Zaluzhni, care este acum ambasador în Marea Britanie.

Dar nimic din toate acestea nu l-a scos din peisaj pe Zelenski, care a obținut un scor solid de 56%.

În concordanță cu critica lui Fedorov privind lipsa de transparență din cadrul statului centralizat, un alt sondaj a relevat o scădere a simpatiei față de modul în care Zelenski își folosește puterile pentru a interveni asupra altor autorități de stat. Sondajul a arătat că, în 2022, anul invaziei rusești pe scară largă, 79% dintre oameni considerau că președintele ar putea trece peste separarea puterilor prevăzută de constituție, dar acest procent a scăzut la 52% în mai 2026.

„Oamenii atribuie președintelui întreaga responsabilitate pentru desfășurarea războiului. Din această cauză, președintele simte nevoia să ia toate aceste decizii în mod independent, ceea ce contravine Constituției Ucrainei și procedurilor legislative. Drept urmare, o singură persoană, președintele, se confruntă cu un număr imens de sarcini, motivații și cerințe complet diferite”, a declarat Iurii Hudymenko, șeful Consiliului Public Anticorupție din cadrul Ministerului Apărării al Ucrainei.

Corupția este, de asemenea, un subiect fierbinte, așa cum a subliniat Fedorov. Anul trecut, Zelenski a semnat o lege prin care le-a retras organismelor naționale de supraveghere anticorupție din Ucraina independența procedurală, pentru ca apoi să revină asupra acestei decizii în fața criticilor din partea UE și a protestelor din țară.

Ulterior, fostul său partener de afaceri și aliații săi au fost implicați într-un scandal de corupție în valoare de 100 de milioane de dolari din sectorul energetic nuclear de stat — un scandal care l-a obligat pe Zelenskyy să-l concedieze pe loialul său numărul doi, Andriy Yermak. Yermak a fost acuzat de corupție și se află în prezent sub judecată.

Mai mulți dintre principalii aliați ai lui Zelenski sunt, de asemenea, anchetați pentru corupție, printre care și fosta ambasadoare a Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, în timp ce organismele de supraveghere se plâng că se confruntă în continuare cu o presiune și o supraveghere enorme atunci când anchetează înalți funcționari.

Miercuri, Zelenski a demis-o pe Irina Mudra din funcția de șef adjunct al cabinetului său, la câteva ore după ce organismele anticorupție i-au percheziționat locul de muncă în cadrul unei anchete ample privind o presupusă organizație criminală.

Oleksandr Saienko, expert la Centrul pentru Reforme Politice și Juridice, a afirmat că este posibil să se evite o criză politică chiar și fără alegeri, dar asta ar însemna redarea unei părți din procesul decizional către parlament și alte autorități ale statului.

„Subiectivitatea parlamentului trebuie restabilită atât în ceea ce privește procesul legislativ, cât și controlul parlamentar. Guvernul trebuie să devină principalul centru de elaborare a politicii de stat”, a spus el. „Pauza în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și a agențiilor de aplicare a legii, precum și a administrației publice, trebuie ridicată, iar oamenii ar trebui să simtă cu adevărat că beneficiază de justiție și protecție.”