„Tratamentul corect al disbiozei este schimbarea alimentaţiei şi a stilului de viaţă.” Cum influenţează microbiomul întregul organism

În fiecare clipă, în corpul nostru au loc transformări chimice determinate de ce şi cum mâncăm, de cum dormim, cât de mult ne stresăm, câtă mişcare facem sau ce obiceiuri am adoptat de-a lungul timpului. Dezechilibrele se văd în starea generală de sănătate sau ţintit, în câte un organ. În ultimii ani, cercetările din medicină s-au concentrat mult pe studierea microbiomului intestinal, un ecosistem format din trilioane de microorganisme care populează atât intestinul gros, cât şi cel subţire şi care poate influenţa nu numai sănătatea digestivă, cât şi metabolismul, imunitatea, inclusiv comunicarea dintre intestin şi creier influenţând starea emoţională. De fapt, spune dr. Andrei Haidar, medic primar specializat în gastroenterologie şi enedoscopie în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park, se poate spune despre microbiom că este un organ în sine, nu doar un conglomerat de bacterii, virusuri, ciuperci etc, un organ care poate fi susţinut prin obiceiuri sănătoase conştiente, asemeni tuturor organelor din corp.

Foto: medlife

Obiceiurile sănătoase menţin microbiomul intestinal sănătos

Microbiomul intestinal denumit şi flora intestinală reprezintă totalitatea microorganismelor din intestinul subţire, dar mai ales din cel gros. Dezechilibrele (disbioza) care apar în rândul acestor organisme pot contribui la apariţia multor afecţiuni în primul rând afecţiuni digestive aşa cum sunt sindromul colonului iritabil, boala Crohn, colita ulcerativă, cancer colorectal, dar şi afecţiuni metabolice ca obezitatea şi diabetul zaharat de tip 2 şi, în timp, pot afecta întregul organism.

“Din ceea ce s-a cercetat până acum, putem spune că microbiomul intestinal este foarte important pentru sănătatea organismului. Dar aşa cum avem cunoştinţe limitate şi despre sistemul digestiv sau celelalte sisteme, trebuie să admitem că şi în cazul acesta sunt încă multe întrebări fără răspuns şi mai avem multe de aflat. Cercetările sunt în derulare şi tocmai de aceea nu putem trage încă concluzii finale, dar din ce s-a aflat până acum, microbiomul trebuie privit ca un organ, aşa cum este ficatul, inima, stomacul etc. Şi aşa cum orice modificare în dieta alimentară duce la modificări în ficat, pancreas, stomac, la fel se întâmplă şi în cazul microbiomului intestinal care nu trebuie tratat decât în cadrul acestui univers care este organismul uman. Ca acest univers să funcţioneze corect, trebuie să mâncăm sănătos şi la timp, să nu exagerăm cu alcoolul, trebuie să dormim la timp şi cât trebuie, şi, în general, să respectăm regulile acelea pe care cei mai mulţi oameni le ştiu, dar le ignoră din diverse motive.

A apărut recent un studiu făcut pe un eşantion mare şi pe o perioadă lungă de timp care a scos în evidenţă importanţa luării micului dejun şi a ritmicităţii meselor în general. Studiul a reliefat că atât morbiditatea, cât şi mortalitatea cresc cu 49% în cazul persoanelor care nu iau micul dejun faţă de cele care iau trei mese pe zi, la aceeaşi oră. Deci vorbim doar de un obicei de a lua masa, pentru că, atunci când luăm în calcul şi ce mâncăm, lucrurile se complică şi mai mult”, a explicat dr. Andrei Haidar.

Locul în care trăim influenţează microbiomul intestinal

Cum fiecare persoană este unică şi microbiomul intestinal este caracteristic fiecăruia, fiind influenţat nu numai de obiceiuri personale, ci şi de locul în care trăieşte acea persoană.

“Microbiomul intestinal diferă de la o persoană la alta, de la o generaţie la alta, dar şi de la o naţie la alta, în funcţie de unde trăieşte. Dacă în anii ‘90, românii mâncau mai sănătos, gătit în casă, mâncau murături şi puneau accent mai mare pe produsele naturale, treptat, odată cu accelerarea ritmului vieţii, se mănâncă mult fast-food sau alimente semipreparate, se consumă mai mult zahăr, obiceiuri care afectează microbiomul intestinal şi implicit sănătatea. Totodată, dacă schimbăm locul în care trăim, microbiomul se schimbă şi el. Dacă până la 20 de ani am mâncat după dieta românească după care mă mut în India, de exemplu, microbiomul meu se va schimba radical, în funcţie de mâncarea care se consumă preponderent acolo.

Există o boală care se numește sprue tropical şi care se manifestă prin inflamaţia mucoasei şi incapacitatea de a absorbi nutrienţii ceea ce duce la malabsorbţie. Am avut un pacient care prin natura meseriei a stat şi a lucrat într-o ţară tropicală. După 3 ani de stat acolo au început să apară simptomele digestive specifice malabsorbţiei ca urmare a suprapopulării intestinului subţire cu microbi specifici acelei ţări. Pentru că el era obişnuit cu o alimentaţie anume se crease un anumit microbiom din care lipseau microbii respectivi, iar acum, acel microbiom era contaminat cu ceva necunoscut. În schimb, oricare locuitor al acelei ţări, nu avea malabsorbţie pentru că pentru el, microbiomul format în ani, este normalul lui şi al zonei respective.

De aceea, nu putem trata la fel două persoane, pentru că fiecare are particularităţile sale. Tratamentul depinde de unde vine, de vârsta lui, de kilogramele lui, de bolile asociate etc. Ceea ce este însă general, universal pentru toată lumea, pentru a menţine microbiomul în echilibru trebuie să mâncăm sănătos şi la timp”, a subliniat dr. Haidar.

Modificarea comportamentului nesănătos cere perseverenţă

Partea bună, spune medicul gastroenterolog, este că în cazul unei disbioze dovedită în urma unui test de microbiom, dar şi a consultului clinic şi a altor analize de laborator, putem să intervenim pentru sănătatea noastră în primul rând prin schimbarea stilului de viaţă.

“În urma consultului clinic, putem recomanda şi un test de microbiom pentru a vedea ce anume este în dezechilibru. Ulterior, însă, ca tratament se poate recomanda un microbiotic, acele suplimente alimentare cu probiotice şi prebiotice, dar acestea, dacă nu sunt dozate corect, pot face mai mult rău. De aceea, pentru disbioză, eu aş merge pe dietă, pe schimbarea alimentaţiei, dar şi pe atenţia la toate aspectele care ne menţin sănătoşi: somn bun, activitate fizică, fără fumat şi alcool, cât mai puţin zahăr, fără antibiotice luate aiurea, obiceiuri care trebuie menţinute constant pentru că organismului nostru îi place rutina. Nu avem nicio şansă să mâncăm orice, oricât şi oricum şi să fim sănătoşi. Şi asta e valabil atât pentru microbiom, dar şi pentru fiecare organ în parte”, a subliniat medicul.

Atunci când pacienţii sunt rezistenţi la aceste schimbări pentru că sunt dependenţi de produse cu zahăr sau mănâncă în general mult, intervenţia unui psihoterapeut este absolut necesară, mai spune medicul.

“Ispita mâncării e cea mai mare. E foarte greu să convingi un om în era noastră să țină dieta alimentară aşa cum trebuie, pentru că găseşte absolut orice îşi doreşte în magazin. Dacă din când în când, cu diverse ocazii, poţi să abuzezi, atunci când o faci zilnic şi iei în greutate şi eşti balonat tot timpul, trebuie să iei măsuri. Balonarea, care e cel mai frecvent simptom în perturbarea microbiomului, afectează mult viaţa. Nu te poţi concentra, nu mai ai chef de nimic, cu atât mai puţin de sport.

Iar atunci când pur şi simplu nu poţi să schimbi, pentru că există o dependenţă psihică alimentară, e necesar să te adresezi unui psihoterapeut care să te ajute. Dacă nu poţi trata dependenţa ajungi să fii nevoit să recurgi la nişte măsuri radicale care, la rândul lor, au consecinţe asupra organismul noatru în general, cum ar sleeve gastric chirurgical, medicaţie pentru slăbit, etc.

Orice intervenţie medicală sau chirurgicală poate afecta şi mai mult microbiomul şi te vei simţi şi mai rău pentru că microbiomul se va dezechilibra şi mai tare dacă nu menţii un obicei alimentar sănătos.

Dacă o persoană s-a obişnuit să consume alcool sau zahăr, de exemplu, creierul capătă dependenţă psihică şi persoana respectivă va intra într-un cerc vicios, iar consumul de alcool şi zahăr va creşte, apare obezitatea, rezistenţa la insulina şi pofta de mâncare creşte. Aşa ajunge acea persoana să fie obeză, iar obezitatea afecteaza toate organele şi microbiomul devine element foarte important în agravarea obezităţii. Dar avem posibilitatea să resetăm acest creier prin modificarea conştientă a comportamentului alimentar. Modificând comportamentul alimentar pentru şase luni, un an, modificăm totul-surplusul de greutate şi toate bolile generate de obezitate. Reuşita ţine de perseverenţă. Corpul uman are capacităţi uimitoare de regenerare. Daca ne iubim trupul, trebuie să avem grijă de el făcând ce trebuie pentru el, toată viaţa”, a conchis dr. Andrei Haidar.

Ce ne arată testul de microbiom intestinal

Recent, Grupul MedLife a lansat primul test de microbiom intestinal realizat integral în România, utilizând tehnologia shotgun metagenomics. Noul test oferă o imagine detaliată asupra microorganismelor care alcătuiesc microbiomul intestinal și reprezintă o extindere a direcției de medicină personalizată și prevenție dezvoltate de MedLife prin programul Longevity 100+. Pe baza profilului individual identificat, raportul testului poate include recomandări privind alimentația și stilul de viață, precum și informații orientative referitoare la probiotice sau suplimente. Aceste informații pot reprezenta un punct de plecare pentru o abordare mai bine adaptată particularităților fiecărei persoane.